Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
CUPRINS
MOTTO:.........................................................................................................................3
MOTIVAREA LUCRARII:..........................................................................................4
CAPITOLUL I...................................................................................................................5
NOŢIUNI GENERALE........................................................................................................5
Sistemul respirator......................................................................................................5
Caile aeriene extrapulmonare....................................................................................5
Plamanii.....................................................................................................................6
Fiziologia respiratiei...................................................................................................8
Mecanica respiratiei...................................................................................................8
Schimburile gazoase respiratorii................................................................................9
Reglarea respiratiei...................................................................................................11
Reglarea nervoasa....................................................................................................11
Reglarea umorala.....................................................................................................12
CAPITOLUL II...............................................................................................................14
NOTIUNI TEORETICE DESPRE BRONSITA CRONICA ......................................................14
Definitie......................................................................................................................14
Etiologie......................................................................................................................14
Morfopatologia..........................................................................................................15
Forme clinice de boala..............................................................................................15
I. Bronsita cronica simpla........................................................................................15
II. Bronsita cronica recurent purulenta....................................................................15
III. Forme obstructive..............................................................................................15
Examinari paraclinice...............................................................................................16
Simptomatologia........................................................................................................16
Complicatii.................................................................................................................16
Tratamentul...............................................................................................................17
Evaluarea pacientului cu suferinte pulmonare......................................................19
CAPITOLUL III..............................................................................................................34
DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTI CU BRONSITA .......................................34
Demersul ingrijirilor pentru pacienta C. F. cu diagnosticul bronsita cronica....34
Demersul ingrijirilor pentru pacienta S. M. cu diagnosticul bronsita cronica
muco - purulenta.......................................................................................................44
CONCLUZII.................................................................................................................54
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................55
2
MOTTO:
“Ma leg cu trup si suflet, in fata lui Dumnezeu si fata de aceasta adunare, ca-mi
voi petrece viata in cinste si ca voi practica profesia mea cu loialitate. Ma voi feri de tot
ceea ce este rau si daunator si nu voi intrebuinta si nu voi da cu buna stiinta vreun leac
vatamator.
Voi face tot ce sta in putinta mea spre a pastra si ridica drapelul profesiei mele si
voi tine in taina tot ceea ce mi se va incredinta, precum si tot ce voi afla din treburile
familiale in timpul profesiei mele.
Ma voi stradui sa-i ajut cu loialitate pe medici in tratamentul prescris de ei si ma
voi devota celor pe care ii ingrijesc.”
3
MOTIVAREA LUCRARII:
Asistentul medical este cadrul care se afla in permanenta langa bolnav. El este
legatura directa si cea mai calificata dintre medic si omul suferind. Ramanand mai mult
timp decat medicul langa bolnav, ingrijindu-l, administrandu-i medicatia zilnica,
controlandu-i T, P, si TA, observand felul cum umbla, cum se odihneste, cum vorbeste
sau reactioneaza.
Asistentul medical poate sa-si faca o imagine foarte exacta asupra evolutiei bolii,
care impartasita medicului internist poate ajuta in mod deosebit la stabilirea unui
diagnostic exact sau a tratamentului de urmat.
Pentru a putea raspunde la aceste sarcini complexe asistentul medical trebuie sa
manifeste, pe langa o constiinciozitate perfecta, atasament fata de bolnav si sa se bazeze
in actiunile lui pe cunostinte temeinice de specialitate.
Insusirea acestor cunostinte cere multa sarguinta si studierea sistematica a tuturor
notiunilor din acest domeniu, deoarece fiind strans legate intre ele, numai cunoscandu-le
pe toate, asistentul medical va putea sa dobandeasca pregatirea necesara pentru a fi factor
activ in ingrijirea bolnavilor.
4
Capitolul I
Noţiuni generale
Sistemul respirator
5
plici, una superioara si una inferioara, numite corzile vocale. Plicile inferioare, au rol in
vorbire. Ele au in alcatuirea lor fibre musculare si tesut elastic mai dezvoltat. In timpul
respiratiei, glota este larg deschisa si aerul poate trece usor in ambele sensuri.
Traheea.Aceasta este un organ in forma de tub cu o lungime de 10-12 cm.Peretele
traheei poseda un schelet format din 15-20 inele cartilaginoase in forma de
potcoava.Partea posterioara a inelelor, dinspre esofag, este completata cu tesut conjunctiv
fibroelastic.Traheea este captusita la interior cu un epiteliu pseudostraficat, numit epiteliu
respirator, format din doua tipuri de celule, ciliate si mucoase.Cilii vibratili, care au o
miscare ondulatorie permanenta, dinspre plamani spre laringe, imping spre faringe
surplusul de mucus si eventualele impuritati ajunse pana aici.
Bronhiile.La nivelul vertebrei T4 traheea se imparte in doua bronhii principale,
dreapta si stanga.Acestea patrund in plamani prin hiluri si se ramifica intrapulmonar,
formand arborele bronsic.Structura bronhiilor principale este asemanatoare traheei, avand
inele cartilaginoase incomplete posterior.
Plamanii
6
diafragma.Plamanul este alcatuit din doua formatiuni anatomice distincte : un sistem de
canale aeriene intrapulmonare, arborele bronsic si un sistem de saci in care se termina
arborele bronsic, alveolele pulmonare.
Arborele bronsic reprezinta totalitatea bronhiilor intrapulmonare care rezulta din
ramificarea bronhiilor principale. Bronhiile principale se ramifica in bronhii lobare, care
se distribuie la lobii pulmonari. Bronhiile lobare se divid la randul lor in bronhii
segmentare, ce se distribuie la segmentele pulmonare. Segmentele pulmonare sunt unitati
anatomice ale plamanului. Plamanul drept are zece segmente, iar cel stang are noua
segmente. Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare, care deservesc lobulii
pulmonari, unitati morfologice de forma piramidala cu baza spre periferie si varful spre
hil. Bronhiolele lobulare se ramifica pana la bronhiolele terminale si bronhiolele
respiratorii, de la care pleaca ductele alveolare terminate prin saculet alveolar. Peretii
saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare.
Bronhiolele respiratorii impreuna cu formatiunile derivate din ele formeaza acinii
pulmonari. Acinul pulmonar este unitatea morfofunctionala a plamanului. Canalele
aeriene lipsite de inele cartilaginoase (bronhiolele terminale si respiratorii), poseda
motricitate datorita musculaturii netede din peretii lor. Simpaticul este bronhodilatator,
iar parasimpaticul este bronhoconstrictor.
7
Vascularizatia nutritiva este asigurata de arterele bronsice, ramuri ale aortei
toracice, care aduc la plamani sange oxigenat, pentru arborele bronsic si parenchimul
pulmonar.
Arterele bronsice intra in plamani prin hil si insotesc arborele bronsic ajungand
numai pana la nivelul bronhiolelor respiratorii. De aici se continua cu reteaua capilara din
care iau nastere venele bronsice, care duc sangele cu CO2 spre vena cava superioara.
Vascularizatia functionala apartine micii circulatii. In plamani, ramurile arterei
pulmonare, cu origine in ventriculul drept, se divid in ramuri ce insotesc ramificatiile
arborelui bronsic pana in jurul alveolelor. Aici formeaza reteaua functionala, la nivelul
careia sangele cedeaza CO2 si primeste O2. In reteaua capilara isi au originea venele
pulmonare care ies cate doua din fiecare plaman prin hil si se indreapta spre atriul stang.
Fiziologia respiratiei
Mecanica respiratiei
Procesele mecanice respiratorii sunt procesele prin care cavitatea toracica isi
modifica volumul, in sensul cresterii sau micsorarii sale, ceea ce permite inspiratia si
expiratia pulmonara.
Inspiratia este un act motor activ, realizat cu ajutorul muschilor respiratori. Prin
contractia acestora se modifica volumul cutiei toracice, marind-o in toate cele 3 diametre
ale sale: longitudinal, transversal si anteroposterior. Ca urmare, plamanii se dilata pasiv,
datorita fortei de adeziune a pleurelor, astfel ca presiunea aerului pulmonar devine mai
mica decat presiunea atmosferica. Aceasta diferenta de presiune face ca aerul sa patrunda
in plamani pasivi, realizandu-se inspiratia. Inspiratia este determinata de contractia
muschilor intercostali externi, supracostali si a diafragmei. In inspiratia fortata, mai
intervin si alti muschi: micii pectorali, sternocleidomastoidieni, dintati, etc.
Expiratia este un proces pasiv. In conditii obisnuite toracele revine la
dimensiunile sale de repaus, ca urmare a relaxarii musculaturii respiratorii. In consecinta,
8
presiunea din interiorul plamanilor creste, iar o parte din aerul introdus in plamani este
expulzat. In expiratia fortata intervin si muschii intercostali interni, dreptii adominali, etc.
Inscrierea miscarilor respiratorii se face cu ajutorul pneumografului, inregistrarea
grafica a miscarilor purtand numele de pneumograma.
Frecventa miscarilor respiratorii, in stare de repaus, este de 16 respiratii/ minut la
barbat si 18 respiratii/ minut la femei.
Miscarile respiratorii permit patrunderea si iesirea succesiva a aerului din
plamani, contribuind la realizarea ventilatiei pulmonare.
9
- O2 este transportat dizolvat in plasma (0.3 ml/100ml sange) si combinat cu
hemoglovina (oxihemoglovina) in cantitate de circa 70 de ori mai mare decat forma
dizolvata.
- CO2 este transportat sub forma dizolvata, sub forma de bicarbonati de Na si K,
sub forma de carbonati si sub forma de carbamati (carbohemoglovina). Oxihemoglovina
formata la nivel pulmonar, se disociaza la nivelul tesuturilor unde concentratia si
presiunea partiala a oxigenului sunt mai scazute decat in sangele arterial. Formarea si
disocierea hemoglovinei depind de o serie de factori: temperatura, pH-ul mediului intern,
prezenta sau absenta unor electroliti. Forma libera a oxigenului din sange are o
importanta deosebita, intrucat ea reprezinta stadiul initial si obligatoriu pentru intreaga
cantitate de oxigen, care mai intai se dizolva fizic in plasma si apoi se combina labil cu
hemoglovina rezultand HbO2. In plus, aceasta forma libera a oxigenului mentine
gradientul presional plasma – tesuturi, in vederea schimburilor permanente dintre acestea.
Combinarea oxigenului cu hemoglovina, usurata de prezenta Fe²+ din
hemoglovina, nu este o oxidare propriu-zisa, ci o oxigenare, deoarece fierul ramane tot in
stare de Fe²+ . Atat in plasma, cat si in eritrocite, sub influenta anhidrazei carbonice, CO 2
se hidrateaza rezultand H2CO3 . Acesta se disociaza rapid, eliberand HCO3 care se
combina cu K+ in eritrocite si cu Na+ in plasma.
Respiratia celulara (tisulara). Actul complex al respiratiei tisulare se realizeaza
cu participarea a doua mari categorii de procese:
- procese fizice de difuziune a celor doua gaze respiratorii, determinate de
gradientele diferite de presiune partiala din sectoarele capilar, interstitial si celular
- reactii chimice oxidoreducatoare, eliberatoare de energie.
Respiratia celulara se desfasoara in etape:
- degradarea anaeroba a glucozei in citoplasma si oxidarea acizilor grasi in
mitocondrii
- decarboxinarea si oxidarea produsilor intermediari rezultati, in ciclul Krebs din
mitocondrii, cu eliberare de CO2 si H2O, electroni si H+
- transferul H+ si a electronilor in lantul transportor de electroni pana la oxigen
molecular, urmat de punerea in libertate a unor importante cantitati de energie
- stocarea unei parti din energia produsa in legaturile macroelgice ale ATP, ca
urmare a fosforilarii ADP, cu plate cu transporturi de electroni
10
Ultimele trei etape ale respiratiei celulare au loc la nivel mitocondrial, in prezenta
unor enzime specifice, dehidrogenaze si oxidaze, si a unei cantitati adecvate de oxigen.
Aceste procese oxidoreducatoare la nivelul mitocondriilor, au o deosebita
importanta in metabolismul energetic, prin punerea in libertate a energiei chimice
potentiale (ATP), care va fi utilizata in activitati metabolice complexe. Rezervele de
oxigen din sange si de mioglovina sunt limitate. In caz de apnee (oprirea temporara a
respiratiei), aceste rezerve asigura necesitatile functionale numai pentru 2-4 minute. La
inceputul efortului muscular, debitul cardiac si consumul de oxigen cresc mai repede
decat capacitatea de ventilatie, instalandu-se datoria de oxigen.
Reglarea respiratiei
Reglarea nervoasa
11
deblocheaza centrii inspiratori. Prin aceasta activitate se asigura succesiunea regulata,
ritmica a activitatii centrilor respiratori.
Activitatea centrilor nervosi bulbopontini este modificata atat in intensitate, cat si
in frecventa sub influente nervoase si umorale.
Influentele nervoase pot fi directe, de la centrii din scoarta cerebrala si
hipotalamus, si influente nervoase reflexe de la receptorii raspanditi in tot organismul.
Reglarea umorala
12
Reglarea voluntara a respiratiei are un rol deosebit in realizarea unor activitati
specifice umane: vorbit, cantat vocal si la instrumente de suflat, scufundare, etc, in care
respiratia este controlata predominant de scoarta.
13
Capitolul II
Definitie
Etiologie
14
Morfopatologia
15
Examinari paraclinice
Simptomatologia
Complicatii
16
Tratamentul
17
Exemplu: Zanifen= Ketatifen – au actiune preventiva indicata in bronsita cronica
astmatifonica.
VIII. Dezobstructia bronsica
Inlatura obstructia bronsica.
IX. Ventilatia mecanica
X. Fluidificarea secretiilor bronsice
Se face prin hidratarea bolnavului sau aerosoli calzi de H 2O distilata sau infuzii de
plante medicinale.
XI. Drenajul postural
Se face mai ales in supuratii bronsice secundare.
XII. Kineziterapia
Este cultura fizica terapeutica care urmareste dezvoltarea respiratiei abdominale
sau diafragmatice.
XIII. Terapia ocupationala
Consta in exercitarea unor ocupatii sau profesii adecvate, capacitati functionale
ale plamanilor si dorintei bolnavului.
XIV. Cura balneara
Se poate realiza in special in una din urmatoarele locatii: Govora, Slanic
Moldova, Slanic Prahova.
XV. Speleoterapia
Se face in salina, actioneaza spasmolitic si expectorant.
XVI. Climatoterapia
Se poate face in special in zonele de munte sau pe litoral.
XVII. Hiposensibilizarea sau imunoterapia
Consta in administrarea pe cale sub cutanata de doze subclinice progresiv-
crescande din alergenul in cauza. Se recomanda doar cand alergenul e bine cunoscut.
Tratament antiinflamator
Consta in izolarea germenului si se administreaza Tetraciclina, Ampicilina. Nu se
recomanda Penicilina si Streptomicina pentru ca sunt alergizante. Doxiciclina este buna.
Fluidificante si mucolitice: Mucosolvin, Acetilcisteina (ACC).
18
Evaluarea pacientului cu suferinte pulmonare
Istoric
In abordarea unui pacient cu suferinta pulmonara este importanta stabilirea
principalelor disfunctii si manifestari clinice.De regula este vorba despre:
- dispnee
- durere
- expectoratie
- hemoptizie
- tuse
- oboseala si astenie
Pentru a identifica motivul principal al prezentarii este important sa stabilim cand
au inceput problemele de sanatate, de cat timp dureaza si daca s-au agravat progresiv.
Vom incerca sa identificam potentiali factori favorizanti ai unei suferinte pulmonare:
- fumatul
- antecedente personale sau heredo-colaterale de
suferinta pulmonara
- conditii de viata si de munca particulare
- expunere la alergeni sau factori poluanti.
Din punct de vedere al pacientului de nursing este extrem de important sa
identificam factorii psihosociali ce definesc stilul de viata al pacientului si anume:
- statutul social
- relatiile de familie
- starea de anxietate.
Este important sa identificam tipul de reactii al pacientului fata de problema de
sanatate(anxietate, furie, ostilitate sau izolare, negare, necooperare) dar si sa apreciem
suportul familiei, prietenilor si comunitatii.
Manifestari clinice:
Dispneea
19
descrisa adesea ca dificultate in respiratie este un simptom comun al mai multor boli
respiratorii sau cardiace, fiind in mod frecvent asociata cu reducerea compliantei
pulmonare si cresterea rezistentei in caile respiratorii .
dispneea severa aparuta brusc la o persoana sanatoasa poate sugera pneumotorax
spontan(aer in cavitatea pleurala) .
dispneea aparuta brusc la un pacient ce a suferit o interventie chirurgicala poate
sugera embolism pulmonar .
ortopneea (posibilitatea de a respira doar in pozitie sezand) poate aparea atat la
pacienti cu afectiuni cardiace dar uneori si la pacienti cu BPOC .
in general o suferinta acuta pulmonara produce o dispnee cu un grad de severitate
crescut comparativ cu o suferinta cronica .
este important sa cunoastem circumstantele de aparitie a dificultatii in respiratie. Vom
intreba pacientul :
a. Se asociaza dispneea cu alte simptome?
b. Se asociaza dispneea cu tuse?
c. Dispneea s-a instalat brusc sau gradual?
d. Dispneea apare in timpul zilei sau noaptea?
e. Dispneea se accentueaza daca pacientul se intinde in pat?
f. Cand apare dispneea: in repaus, in timpul activitatilor de rutina, alergare, urcatul
scarilor?
esential in ingrijirea unui pacient cu dispnee este identificarea cauzei ce o determina .
in cazurile severe de dispnee asistentul medical va sfatui pacientul sa ramana in pat,
sprijinit de 1-2 perne, sa-si limiteze activitatea si la nevoie ii va administra oxigen .
Tusea
apare ca urmare a iritarii mucoasei tractului respirator .
stimulul ce produce tusea poate fi un proces infectios sau doar un agent iritant, cum ar
fi fumul, ceata, praful .
reflexul de tuse reprezinta un mecanism important de protectie impotriva acumularii
de secretii la nivelul bronhiilor si bronhiolelor .
este important sa stabilim tipul de tuse si circumstantele de aparitie a acesteia .
tusea uscata, iritativa este specifica infectiilor virale ale cailor respiratorii superioare .
20
tusea ce apare in timpul noptii este caracteristica pentru insuficienta ventriculara
stangasau astmul bronsic, pe cand tusea matinala insotita de expectoratii
caracterizeaza bronsita cronica .
Expectoratia
reprezinta eliminarea de sputa(reactia plamanului la orice agent iritant persistent) .
aspectul macroscopic al sputei poate sugera afectiunea pulmonara de baza, exemplu:
sputa seroasa alba rozata, caracteristica edemuluipulmonar acut .
ingrijirea bolnavului care expectoreaza va trebui sa tina seama de cateva aspecte:
a. este necesara o hidratare adecvata si uneori chiar de administrarea de aerosoli in
vederea reduceriivascozitatii sputei si favorizarii expectoratiei
b.fumatuleste total contraindicat deoarece interfera cu activitatea ciliara, creste
secretia bronsica, determina inflamatie si ca urmare perturba expectoratia
c.frecvent se constata o reducere a apetitului datorita gustului neplacut determinat de
sputa.
se recomanda o igiena orala adecvata, completata cu administrarea de sucuri de
citrice.
Durerea toracica
este frecvent asociata cu afectiuni respiratorii sau cardiace .
cauzele respiratorii ale durerii toracice sunt reprezentate de afectiuni ale traheei si
bronhiolelor(traheita, bronsita acuta) sau ale pleurei si plamanilor(pleurezie,
pneumonie, cancer) .
medicatia analgetica este eficienta in ameliorarea durerii toracice dar trebuie avut
grija sa nu deprime centrii respiratori sau sa produca tuse .
Hemoptizia
expectoratia de sputa cu sange din tractul respirator .
este o manifestare clinica intalnita in afectiunile pulmonare sau cardiovasculare .
este importanta determinarea sursei de sangerare: gingii, nazofaringe, plamani,
stomac .
de multe ori asistentul medical este singurul martor al episodului de hemoptizie .
el va trebui sa sesizeze si eventula sa noteze cateva observatii:
21
a. sangerarea cu origine la nivelul foselor nazale sau nazofaringelui este de regula
precedata de senzatie de stranut si sangele va aparea si a nivelul orificiilor nazale.
b. sangele ce provine de la nivel pulmonar este de regula rosu aprins amestecat cu
sputa iar expectoratia este precedata de senzatia de gadilatura la nivelul gatului, gust
sarat, arsura sau chiar durere toracica.
c. in cazul sangerarii digestive, sangele va fi eliminat prin efort de varsatura, avand
aspect de zat de cafea(hematemeza) .
Cianoza
colorarea albastra a tegumentelor este un indicator tardiv al hipoxiei, ea apare atunci
cand pacientul prezinta cel putin 5gr/dl hemoglobina neoxigenata .
la pacientii cu afectiuni pulmonare se constata aparitia cianozei centrale: culoarea
violacee a limbii si buzelor .
cianoza periferica apare ca urmare a scaderii fluxului sanguin in anumite regiuni ale
organismului si nu indica in mod obligatoriu o suferinta sistemica .
Examenul fizic
La un pacient cunoscut sau suspicionat a avea o suferinta pulmonara este
obligatorie efectuarea unui examen obiectiv riguros ce va cuprinde:
1. Inspectia toracelui
- furnizeaza informatii cu privire la structura esteo-musculara, starea de nutritie si
functionare aparatului respirator .
- vom urmari configuratia toracelui, frecventa si
amplitudinea miscarilor respiratorii .
2. Palparea toracelui furnizeaza date despre transmitera vibratiilor vocale, frecaturile
pleurale dar si un posibil emfizem subcutanat.
3. Percutia toracelui permite identificarea modificarilor limitelor inferioare ale
plamanilor, modificarea mobilitatii bazelor pulmonare, sau chiar modificari ale sonoritatii
pulmonare(matitate, submatitate, hipersonoritate, timpanism).
4. Ascultatia toracelui este un element important al diagnosticului bolilor respiratorii ce
poate evidentia modificari ale murmurului vezicular si posibila aparitie a unor zgomote
supraadaugate, raluri bronsice si alveolare, frecatura pleurala.
22
Evaluarea functiei respiratorii
Proceduri neinvazive
I.Examinarea radiologica
Examinarea radiologica poate evidentia aspecte caracteristice pentru anumite boli
pulmonare:
a. opacitati:
- absenta aerului din alveole(atelectazie)
- lichid in alveole, in edemul pulmonar acut, pneumonie
- fibrozari si calcificari
- formatiuni tumorale(benigne sau maligne)
- corpi straini(radiopaci)
- ingrosari pleurale(pahipleurite)
- colectii lichidiene pleurale .
b. hipertransparentele:
- sunt cauzate de cresterea continutului de aer la nivelul pleurei sau plamanului
- pot fi localizate (chiste aerice, abces pulmonar evacuat) sau difuze(emfizem
pulmonar, astm bronsic in criza, pneumotorax).
c. imagini mixte(hidroaerice), ce apar in doua situatii:
- formatiuni pulmonare ce initial au fost opace dar care s-au evacuat partial: chist
hidatic pulmonar, abces pulmonar, caverna TBC, cancer pulmonar
- pneumotorace combinat cu sindrom lichidian pleural.
Metodele de examinare radiologica a aparatului respirator sunt:
1.Radioscopia toracica:
- nu necesita pregatire prealabila
- ofera informatii morfologice si dinamice asupra structurilor intratoracice
2.Radiografia toracica:
- nu necesita pregatire prealabila
- ofera informatii morfologice asupra structurilor intratoracice
23
- se recomanda realizarea radiografiei dupa inspir profund deoarece structurile
pulmonare se vizualizeaza cel mai bine atunci cand plamanii sunt plini de aer.
3.Microradiofotografia(MRF):
- este o metoda de examinare radiologica in masa
- este utila in special pentru depistarea cazurilor de TBC pulmonar sau boli
pulmonare profesionale(silicoza)
4.Tomografia computerizata:
- furnizeaza informatii suplimentare privind leziunile pleurale(diferentiaza intre
lichid si tumora), mediastinale(diferentiaza ganglioni, tumori, structuri vasculare),
pulmonare(tumori) .
5.Bronhografia:
- consta in introducerea unei substante radioopace fluide(lipiodol) in arborele
traheobronsic printr-un cateter sau bronhoscop, dupa care se vor efectua radiografii
toracice
- metoda este indicata in diagnosticarea bronsiectaziilor, obstructiilor bronsice
distale, malformatiilor traheobronsice, dar astazi este mai putin folosita, se prefera
bronhoscopia tinand cont si de faptul ca substanta de contrast avea un efect iritativ ce
determina bronhospasm, uneori destul de persistent.
6.Rezonanta magnetica nucleara furnza detaliile de finete asupra structurilor
bronhopulmonare.
24
- citirea rezultatului se face dupa 72 de ore
- se identifica existenta unei arii eritemato-violacee ce circumscrie urma
intepaturii dermice
- se apreciaza reactia la tuberculina masurandu-se diametrul maxim al eruptiei
cutanate pe directia transversala fata de axul antebratului
- se considera pozitive reactiile de10 mm sau mai mult
- se apreciaza tactil reactia dermica conform clasificarii Palmer:- tip I – induratie
ferma sau prezenta de flictene
- tip II – induratie elastica
- tip III – infiltratie depresibila
- tip IV – fara infiltratie aparenta .
Grupele I, II Palmer indica o infectie naturala .Grupele III, IV Palmer apar ca
reactii postvaccinale sau ca reactii la infectiile cu microbacterii atipice .
Un test tuberculinic negativ denota lipsa infectiei cu urmatoarele exceptii:
- faza autoalergica (primoinfectie foarte recenta)
- boli asociate cu o depresie a reactiilor de hipersensibilitate intarziata: neoplazii
avansate, sarcoidoza
- boli infectioase acute
- tratamente cu preparate cortizonice, citostatice
- stari fiziologice: menstruatie, sarcina, varsta inaintata.
Testul tuberculinic pozitiv indica prezenta infectiei dar nu poate diferentia
alergicul sanatos de alergicul purtator de leziuni active sau cicatriciale cu exceptia
urmatoarelor situatii particulare:
- viraj tuberculinic la copii mici (0-4 ani) indica primoinfectie activa
- salt tuberculinic (exacerbarea intensitatii alergice intre doua testari succesive)
indica infectie activa
- reactii intense – indica risc crescut de boala activa.
III. Testele serologice
Pot fi utile in diagnosticul histoplasmozei, toxoplasmozei, pneumoniei cu
Mycoplasma.
In evaluarea pacientilor cu multiple leziuni pulmonare poate fi utila efectuarea
testelor serologice pentru HIV.
25
IV. Examenul sputei
- este extrem de util in evaluarea pacientului cu afectiuni pulmonare si include :
1.examenul macroscopic
2.examenul microscopic(citobacteriologic)
3.examenul bacteriologic – antibiograma.
- examenul sputei identifica prezenta unor microorganisme patogene, eventual
celule maligne si chiar stari de hipersensibilitate
- examenul de sputa este indicat a se efectua periodic la pacientii ce primesc
antibiotice, steroizi sau citostatice pe termen lung deoarece aceste medicamente cresc
riscul de aparitie a infectiilor oportunistice
- sputa este obtinuta prin expectoratie
- riscul de contaminare a probelor de sputa este foarte mare de aceea se
recomanda uneori urmatoarele metode de recoltare:
1. prelevarea pe cateter prin periaj
2. lavaj bronhoalveolar
3 3. aspiratie transtraheala
4. biopsia pulmonara transbronsica
4 5. aspiratia percutana pe ac.
- recoltarea de sputa se va face dimineata, in cutii Petri sterile, dupa toaleta
orolaringiana
- probele vor fi trimise imediat la laborator (pastrarea timp de cateva ore a probei
la temperatura camerei duce la dezvoltarea germenilor oportunisti si compromite
rezultatul culturii) .
V. Testarea functiei pulmonare
- la asigurarea unei respiratii eficiente contribuie:
- plamanii
- sistemul nervos central
- peretele toracic
- circulatia pulmonara.
- SNC controleaza activitatea muschilor peretelui toracic ce actioneaza ca o
pompa a aparatului respirator
26
- toate componentele sistemului respirator actioneaza sinergic pentru realizarea
schimbului gazos si de aceea disfunctia unei singure compnente sau alterarea relatiilor
dintre diferitele parti poate duce la alterarea functiei globale
- se intalnesc 3 aspecte majore in disfunctionalitatea sistemului respirator: A.
disfunctii ale ventilatiei pulmonare
B. disfunctii ale circulatiei pulmonare
C. disfunctii ale schimbului gazos
27
- prin inscrierea acestor volume si capacitati se obtine spirograma .
28
5.Spatiul mort -este reprezentat de caile aeriene pana la alveole, fiind un spatiu in
care aerul nu participa la schimburile gazoase
-valoarea normala este de 300 ml
-scade in obstructiile bronsice complete, atelectazii
-creste in emfizemul pulmonar, chisturile aeriene deschise, cavernele
TBC voluminoase .
29
se obtine inmultind valoarea volumului curent cu frecventa respiratorie
valoarea normala este de aproximativ 6-8 l/minut
creste in efort fizic, stari emotionale, febra.
2. Debitul ventilator maxim/secunda (capacitatea respiratorie maxima)
reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi deplasat intr-un minut cu ajutorul unui
efort respirator maxim (ca amplitudine si frecventa)
permite aprecierea rezervei ventilatorii a individului
3. Volumul expirator maxim/ secunda (V.E.M.S.)
este cantitatea maxima de aer expirat in prima secunda a unui expir fortat ce urmeaza
unui inspir maxim
valoarea normala este de 2500-4000 ml (75-80% di C.V.)
4. Indicele Tiffeneau (indicele de permeabilitate bronsica)
reprezinta raportul dintre V.E.M.S. si C.V.
valoarea normala este data de formula V.E.M.S./ C.V. x 100
75-80% (scade o data cu varsta)
scade in obstructie bronsice
Se mai pot determina:
volumul inspirator maxim/ secunda
ventilatia alveolara efectiva
ventilatia spatiului mort
Disfunctia ventilatorie poate fi de tip:
a. obstructiv:
- scade V.E.M.S.
- scade indicele Tiffeneau
- apare in astm bronsic, BPOC, bronsiectazie, fibroza chistica
b. restrictiv:
- scade capacitatea vitala
- scade capacitatea respiratorie maxima
- apare in afectiuni parenchimatoase: sarcoidoza, fibroza pulmonara idiopatica,
pneumoconiaza
30
- apare si in afectiuni extraparenchimatoase: afectiuni neuromusculare (miastenia
gravis, distrofie musculara) sau afectiuni ale cutiei toracice (cifoscolioza, spondilita
anchilopoetica)
31
Interventiile asistentului medical sunt:
1. informeaza pacientul si-i explica procedura ce urmeaza a fi efectuata, incercand sa
diminueze teama si anxietatea acestuia
2. obtine consimtamantul pacientului
3. se asigura ca pacientul nu mananca si bea nimic cu aproximativ sase ore inaintea
procedurii, in vederea reducerii riscului aspiratiei in caile respiratorii a continutului
gastric in timpul manevrei
4. administreaza medicamentatia prescrisa inaintea procedurii (de regula Atropina si un
sedativ sau hipnotic). Medicamentele sedative administrate pacientilor cu insuficienta
respiratorie pot precipita instalarea stopului respirator.
5. indeparteaza lentilele de contact si protezele dentare
6. dupa procedura, pacientul nu va primi lichide sau alimente pana cand reflexul de tuse
nu se restabileste complet
7. dupa interventie, pacientul va fi supravegheat atent urmarind in principal aparitia:
cianozei, hipotensiunii arteriale, tahicardiei, tulburarii de ritm, hemoptiziei, dispneei.
32
6. sa trimita la laborator, daca i se cere, o proba din lichidul evacuat, in vederea
examenelor biochimice, bacteriologice si citologice
7. supravegherea atenta a pacientului dupa efectuarea tehnicii, urmarind in special
simetria miscarilor respiratorii, disconfortul toracic, tusea iritativa, semne ale unor
posibile complicatii
3. Angiografia pulmonara
Se foloseste in special in investigatia pacientilor cu boala trombembolica
pulmonara, malformatii congenitale ale vaselor pulmonare.
Angeografia pulmonara se realizeaza prin injectarea rapida a unei substante
radioopace intravenos la nivelul unuia sau ambelor brate, simultan, sau vene femurale,
urmand ca ulterior sa se observe prin examen radiologic vasele pulmonare.
33
Capitolul III
Scopul lucrarii
Date fixe:
Numele: C.
Prenumele: F.
Varsta: 53 ani
Sexul: Feminin
Starea civila: Casatorita
Ocupatia: Pensionara de boala (DSA, DSU)
Data si locul nasterii: 20.04.1964
Caracteristici individuale:
Religia: Ortodoxa
Nationalitate: Romana
34
Elemente fizice si reactionale:
Grupa sangvina: AII Rh+
Alergii: polen, praf, umezeala, igrasie
Sarcini: doua nasteri fiziologice
Deficiente senzoriale: nu prezinta
Date variabile:
Domiciliul: Satu Mare, strada Lucian Blaga
Conditii de locuit: bune
Prezentarea pacientei:
Pacienta C. F. este o doamna de 53 de ani, o fire deschisa si comunicativa, aspect
placut, are o inaltime de 160 cm, greutate de 52 kg, ochi caprui, par saten vopsit blond.
35
Date variabile legate de starea fizica:
Temperatura: 37º C
TA: 120/80 mm Hg
Respiratia: 10/ min
Puls: 80/ min
Apetitul: uneori scazut, normal
Somnul: scazut, insomnii, insuficient
Oboseala: crescuta
Reactii la tratament si medicament: -
Anamneza bolii:
Din ceea ce s-a discutat cu pacienta reiese ca a mai fost internata cu diagnosticul
bronsita cronica spastica in 2002 – 5 zile, in 2005 – 7 zile, in 2014 – 6 zile. In urma cu 6
luni prezinta tuse productiva, dispnee accentuata, infundare nazala, astenie, inapetenta,
motiv pentru care se prezinta la medicul de familie unde este consultata si dirijata pentru
internare la spitalul Judetean de Urgenţă Satu Mare, sectia Interne. Se interneaza pentru
investigatii si tratament.
36
La examenul obiectiv al aparatului respirator se constata torace astemic conformat
usor in cifotic, expirul prelungit, raluri bronsice uscate bilateral.
37
In urma trecerii bolnavei prin cele 14 nevoi rezulta urmatoarele probleme:
- stare generala alterata
- scadere ponderala - inapetenta
- oboseala
- senzatie de sufocare
- anxietate
- insomnie
- tuse productiva
38
religiei participa la slujbe religioase Oboseala, tuse
De a se realiza Pacienta isi indeplineste nevoia
De a se recrea Dificultate in a Dificultate in a indeplini Lipsa activitatii
desfasura activitati o activitate favorizanta oboseala
recreative
Insuficiente Cereri de informatii
De a invata cum sa-ti cunostinte despre Insuficienta cunoastere a Lipsa informatiilor
pastrezi sanatatea boala bolii si a complicatiilor
Diagnostic nursing
-Tuse frecventa spastica
- Epuizare, insomnie
- Cianoza
- Anxietate
Diagnostic medical
- Bronsita cronica spastica
- Pneumonie acuta.
Stabilirea prioritatilor
1. Sa-i usurez respiratia
2. Sa-i asigur un regim adecvat
3. Calmarea durerii toracice si a tusei
4. Si-o indeplineste
5. Asigur conditii de odihna
6. Si-o indeplineste
7. Sa mentin temperatura corpului in limite normale
8. Asigur o igiena riguroasa a tegumentelor si a cavitatii bucale
9. Sa beneficieze de un echilibru psihic
10.Sa comunice fara dificultate
11.Sa participe la activitate religioasa
12.Si-o indeplineste
13.Asigurarea reincrederii
14.Sa aiba acces la informatii
39
Plan de ingrijire pe durata spitalizarii 15-21.03.2018
Temperatura la
Sa prezinte Notez temperatura internare: 37,6º C Febra se mentine
7.Subfebrilitate temperatura dimineata si seara in Dimineata 37º C in limite normale
corporala in foaia de observatie Seara 37,5º C
limitele normale In zilele urmatoare:
Dimineata 37º C
40
Seara 37,7º C
8. Neputinta de a- Tegumentele sunt
si acorda masurile Sa-si acorde Ajut pacienta sa se curate partcipa la
de igiena ingrijirile spele, sa se imbrace, acordarea de
elementare etc ingrijiri
Dimunuarea O incurajez sa aiba Administrez: Pacienta isi
9. Anxietate anxietatii incredere in echipa de Distonocalm recapata increderea
pacientei medici 2x1 tb/ zi
10. Alterarea Sa comunice dupa Invat pacienta sa Pacienta comunica
comunicarii posibilitatea utilizeze diferite mai usor
evolutiei bolii mijloace de
comunicare
11. Neliniste fata Ajut bolnava si o Pacienta isi
de semnificatia Sa-si exprime incurajez sa-si recapata increderea
propriei existente sentimentele de exprime sentimentele in sine si participa
culpabilitate si nevoile la activitati
religioase
12. Si-o indeplineste
13.Incapacitatea de Sa participe la Organizez activitati Pacienta reuseste
a se recreea activitati recreative impreuna sa se destinda
recreative cu pacienta psihic
14. Lipsa Informarea Ii explic problema ce Pacienta ia in
cunostintelor pacientei de a creat boala considerare cele
despre boala evolutia bolii discutate
Epuizare fizica si Asigurarea Supraveghez pacienta Administrez: Pacienta devine
psihica repausului fizic Vitamine B1, B6 dinamica
si psihic Fosfobion 1/zi im
Pregatesc pacienta si Pacienta se
Medicul hotaraste Pregatirea actele necesare externeaza cu toata
externarea pentru externare externarii (bilet de documentatia
iesire), explic regimul necesara si insotita
alimentar si de viata de familie
ce trebuiesc urmate
41
Analiza Valori patologice Valori normale Unitatea de
masura
Hematocrit - 34g gr%
Hemoglobina 9g 15+/-2 g barbat ml
13+/-2 g femeie
Trombocite 175000 mm³
Leucocite 8500 4200-8000 mm³
1-10 (1h) barbat
VSH 55 7-15 (2h) barbat mm³
2-13 (1h) femeie
12-17 (2h) femeie
Glicemie 1,20 gr ‰
Tymol 3,5 u.m.l.
Bilirubina T 2,5 0,6 – 1 mg %
Proteine totale 60 75 +/- 10 gr %
Tratament
Miofilin 2x1 f i.v.
HHC 2x2 f i.v.
Digoxin 1 f i.v.
Aspirina 2x1 tb/ zi
Dipiridamol 3x1 tb/ zi
Algocalmin 2x1 f i.v.
Calmotusin 3x1 tb/ zi
Tetraciclina 3x2 tb/ zi
Diazepam 1 tb/ zi
Paracetamol 1 tb/ zi
Distonocalm 3x1 tb/ zi
Vitamina B1B6 + Fosfobion i.m.
18 sedinte subterane
Evaluare finală
42
tusei; combaterea raguselii, anxietatii si infectiei; supravegherea functiilor vitale;
asigurarea unui confort.
In urma ingrijirilor spitalicesti si a tratamentului complex boala are o evolutie
buna, bolnava se externeaza ameliorata, fara element acut cu urmatoarele recomandari:
1. Prevenirea infectiilor
2. Evitarea frigului, umezelii, eforturilor fizice
3. Regim alimentar adecvat
4. Control medical periodic
5. Dispensarizare
6. Repetarea curei peste 6-12 luni si continuarea tratamentului conform RP.
43
Demersul ingrijirilor pentru pacienta S. M. cu diagnosticul bronsita
cronica muco - purulenta
Date fixe:
Numele: S.
Prenumele: M.
Varsta: 42 ani
Sexul: Feminin
Starea civila: Casatorita
Ocupatia: Invatatoare
Data si locul nasterii: 24.07.1975
Caracteristici individuale:
Religia: Ortodoxa
Nationalitate: Romana
44
Antecedente heretocolaterale:
Boli copilaresti: varicela, rubeola, oreon
Boli anterioare: nu
Interventii chirurgicale: nu
Reteaua de sustinere a pacientei
Familia
Prieteni de familie
Date variabile:
Domiciliul: Satu Mare, com. Livada
Conditii de locuit: foarte bune
Prezentarea pacientei:
Pacienta S. M. are o inaltime de 166 cm, greutate de 60 kg, ochi albastri, par
saten, este o fire linistita si comunicativa.
45
Anamneza bolii:
Pacienta se prezinta in data de 24.03.2018 la ora 17:00 la serviciul de Urgenta
adusa de apartinatori pentru urmatoarele motive: dispnee expiratorie, tuse productiva cu
expectoratie mucoasa si Wheezing.
Boala actuala este cunoscuta de 3 ani, crizele expiratorii fiind frecvente primavara
si vara. Avand antecedente familiale de astm bronsic si alte boli cronice a cailor
respiratorii interioare, antecedente personale de boli ale aparatului respirator, repetate
amigdalite acute, pacienta se interneaza pe sectia de Interne pentru investigatie si
tratament.
46
Sistemul nervos:
- senzoriu clar
- reflexe OT prezente, simetrice
- nu are semne de iritatie meningeala
- reflexe pupilare prezente.
Sistemul ganglionar
- in limite normale
Sistemul osteoarticular
- articulatii libere, mobile, nedureroase
In urma trecerii bolnavei prin cele 14 nevoi rezulta urmatoarele probleme:
- dispnee expiratorie
- tahicardie
- anxietate
- subfebrilitate
- tuse productiva cu expectoratie mucoasa
- stare generala alterata
- dificultate in a se odihni
- tegumente si mucoase palide
47
De a se imbraca si Nevoia este satisfacuta
dezbraca
De a mentine
temperatura corpului Subfebrilitate Febra 37,8º C Proces inflamator
in limite normale Cefalee
De a fi curat, ingrijit si Dificultate de a-si Nu poate sa-si acorde Oboseala
de a proteja acorda ingrijiri de ingrijiri de igiena Dispnee
tegumentele si igiena Tuse productiva cu
mucoasele expectoratie
De a evita pericolele Teama nedeslusita Proces inflamator
Teama Frica in legatura cu
evolutia bolii
De a comunica Alterarea comunicarii Dispnee Proces inflamator
Sufocare
De a actiona conform Dificultatea de a fi Sentiment de inutilitate Boala, Spitalizare,
religiei utila Tratament
De a se realiza Pacienta isi indeplineste nevoia
Dificultate in a Dificultate in a indeplini Lipsa activitatii
De a se recrea desfasura activitati o activitate Oboseala
De a invata cum sa-ti Insuficiente
pastrezi sanatatea cunostinte despre Cereri de informatii Lipsa informatiilor
boala
Diagnostic medical
- Bronsita cronica
Stabilirea prioritatilor
1. Sa-i usurez respiratia
2. Sa se alimenteze si hidrateze
3. Sa expectoreze
4. Si-o indeplineste
5. Sa beneficieze de un somn odihnitor
6. Si-o indeplineste
48
7. Sa i se diminueze temperatura corpului
8. Sa i se asigure o igiena corespunzatoare si sa beneficieze de tegumente si mucoase
integre
9. Si-o indeplineste
10.Sa comunice fara dificultate
11.Asigurarea reincrederii
12.Si-o indeplineste
13.Asigurarea relaxarii
14.Sa asimileze cunostinte si deprinderi noi
49
nu face crize un somn corespunzator Administrez Pacienta se
nocturne de corespunzator Administrez Diazepam odihneste relativ
bronsita calitativ si medicatia indicata de 1 tb seara mai bine
astmatiforma cantitativ medic
6. Nevoia este satisfacuta
Asigur o
imbracaminte lejera,
iau temperatura Administrez:
dimineata si seara sau Aspirina 2x1/ zi
7. Usoara Sa prezinte o de cate ori este Notez temperatura in Temperatura se
hipertermie temperatura in nevoie, administrez foaia de observatie mentine in limite
limite normale medicamentatia normale
recomandata de
medic
Asigur igiena Pacienta prezinta
8. Dispnee Sa prezinte necesara tegumente si
insotita de tegumente si tegumentelor la mucoase integre si
oboseala mucoase curate aparitia transpiratiei curate
Informez pacienta
asupra stadiului bolii
si a gradului de efort
9. Anxietate Sa fie echilibrata pe care poate sa-l Administrez: Starea de teama,
insotita de teama psihic depuna asupra Extraveral anxietate si
importantei 2x1 tb/ zi neliniste se
continuarii diminueaza
tratamentului
medicamentos
Sa foloseasca
10. Dificultate in mijloace de Pacienta comunica
a comunica comunicare mai usor
adecvate starii
sale
11. Dificultatea Sa indeplineasca Port discutii cu Pacienta ma
de a actiona activitati bolnava pentru a-i asculta si participa
conform credintei religioase putea reda increderea la activitatea
si dupa valori in sine religioasa
12. Nevoia este indeplinta
Sa-si recapete Castig increderea Starea de buna
13.Sentimentul de increderea in bolnavei si o ajut sa dispozitie reapare
neputinta fortele proprii depaseasca
momentele dificile
Observ obiceiuri si
deprinderi gresite ale
14. Cunostinte Sa asimileze bolnavei, corectez Pacienta respecta
insuficiente cunostinte noi deprinderile instructiunile
daunatoare sanatatii
50
Plan de ingrijire pe durata spitalizarii 29.03-01.04.2018
51
Analiza Valori patologice Valori normale Unitatea de
masura
Hematocrit 42g 32-37g %
Hemoglobina 10g 15+/-2 g barbat ml
13+/-2 g femeie
Leucocite 8750 4200-8000 mm³
1-10 (1h) barbat
VSH 9 7-15 (2h) barbat mm³
2-13 (1h) femeie
12-17 (2h) femeie
Tratament
Miofilin 2x1 f/ zi
Hidrocortizon 2x2 f/ zi
Diazepam 1/ zi seara
Aspirina 2 tb/ zi
Algocalmin 1 f/ zi
Piafen 2x1 tb/ zi
Extraveral 2x1 tb/ zi
Seretide spray 50/100 2x1 puf
Salbutamol spray 2x1 puf
Ampicilina 2x1 g
Evaluare finala
52
In timpul spitalizarii a urmat un tratament complex, bolnava are o stare generala
buna.
Se externeaza ameliorata respectand urmatoarele recomandari: evitarea frigului,
umezelii, efortului fizic, factorilor declansatori (praf, polen), emotiilor si oboselii; regim
alimentar corespunzator; cura subterana; control periodic; respectarea tratamentului.
53
CONCLUZII
54
BIBLIOGRAFIE
55
10. Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali
Lucretia Titirca
Editura Viaţa Medicală Românească 2006
56