Malocluziile in plan transversal

Malocluziile in plan transversal fac parte:

■ Anomaliile de cl II-a Angle :

■ Malocluziile de cl II/1-a (endognatie sau sindromul de
compresiune maxilara cu protruzie si spatiere dentara;
■ Malocluzie de cl II/2-a (endognatie sau sindromul de
compresiune maxilara cu inghesuire dentara.
■ Laterodeviatia si laterognatia mandibulara.
Definitie.Terminologie.
Anomaliile de clasa a II-a Angle inglobeaza tulburari de
crestere, dezvoltarea si functionalitate a maxilarelor,
alveolelor, dintilor si de dinamica mandibulara,caracterizate
prin reducerea, marirea sau deviatia paramentrilor de
referinta ( diametre, linii ale frenului si interincisive), fata
de planul medio-sagital.Caracteristic acestor anomalii este
perturbarea predominanta in sens transversal, compensata
de procesul dento-alveolar si reflecta in relatiile:antero-
posterioara, intermaxilara si ocluzala.
 Malocluziile de cl II/1-a Angle.
Definitie: Este un sindrom caracterizat prin reducerea
diamentrelor maxilarelor, alveolelor si dintilor fata de
planul medio-sagital.Compensator, apare protruzia
procesului dento-alveolar, reflectata in ocluzie prin
decalaj sagital(inocluzie sagitala, ocluzia distalizata), si
o posibila ocluzie adinca, rar deschisa, cu sau fara
laterodeviatia mandibulei.
Etiopatogenia.
Este complexa,depinzind de o multitudine de factori care pot interveni si de reactia
de raspuns a organismului la actiunea lor.Din ei fac parte:
■ Ereditatea-la noi-nascuti prezenta maxilarelor inguste inca de la
nastere(Korkhaus-cercetari);
Factorii generali :
■ Carentele in metabolism-pot sta la baza unui dezechilibru capabil sa determine
sindromul de compresiune maxilara;
■ Rahitismul-tulburarea metabolismului calciului are drept consecinta
producerea unui os cu textura slaba.Osul este atit de fragil incit se deformeaza
sub actiunea fortelor musculare functionale;
Factorii locali :
■ caria si complicatiile ei
■ postnatal,cicatriciile chirurgicale;
Obiceiurile vicioase:
■ Respiratia orala;
■ Deglutitia atipica;
■ Sugerea limbii
Manifestarile clinice.Explorari
Starea generala.Copii cu sindrom de compresiune maxilara, in
special cei cu deficiente ale functiei respiratorii, sunt predispusi
laimbolnaviri bronho-pulmonare, la repetate pusee de faringo-
amigdalita, anemie, reactie generala rebela la tratament.Nivelul
oxigenului in singe este in norma, cu pretul unor reactii reflexe
compensatorii cardiovasculare.Performantele scolare, considera
unii specialisti, sunt diminuate.De regula subiectul este un
adenoidian
Aspectul facial
Se oserva un facies adenoidian, caracteristic retrognatic, cu profil
convex.Tegumentele sunt palide,pometii stersi, fanta labiala
intredeschisa, lasa sa se vada incisivii superiori.In actul vorbirii
si al surisului se expune mucoasa gingivala.Incisivii superiori au
smaltul uscat ,care si-a pierdut transluciditatea.Ei sunt
proeminenti, spatiati, sprijinindu-se pe buza inferioara.Buza
superioara este subtire si palida, tractionata la comisuri, ridicata
de catre pragul narinar, de care poate fi suspendata. Muschiul
mentalis se prezinta ca o zona hiperactiva la inspectie, prin
contractia sa dand impresia de barbie dubla
Caracteristicile arcadei dento-alveolare si ale
ocluziei
In sindromul de compresiune maxilara se produc modificari ale bazei alveolare
fata de baza coronara a arcadei; baza apicala este mica,apexurile se inscriu pe
un spatiu redus, formind o zona cu delimitare neta, creind impresia de
“strangulare” a arcadei;baza coronara este larga prin inclinarea compensatorie
a dintilor.
Arcada dento-alveolara isi modifica forma in functie de nivelul compresiunii,
avind aspect de:
■ Omega (compresiune la nivel premolar);
■ V (compresiune la nivel incisiv-canin);
■ U (compresiune la nivel molar;
■ Trapezoidala (turtire a arcului frontal)
Caracteristicile functionale
■ Examenul functiei masticatorii- pun in evidenta dificultatile in
actul de masticatie, in limitarea efectuarii actului de incizie a
alimentelor, recurgindu-se la un act de rupere,”taiere in
foarfece”sau plasarea alimentelor in zona laterala.
■ Explorarea functiei respiratorii-atesta hipotonie uni- sau
bilaterala amuschilor narinari, prezenta unorobstacole in testele
de inspir si expir.
■ Explorarea grupelor musculare-pune in evidenta hipotonia
muschiului orbicular al buzei superioare, hipertonia muschilor
maseteri,buzei inferioare,muschiului mentalis.
■ Explorarea functiei de deglutitie-pune in evidenta un
comportament lingual de tip protruziv.In acest caz sindromul
protruzic lingual se retine ca o problema majora de tratament.Se
precizeaza daca limba este in pozitie de deglutitie atipica si cu
cine se realizeaza contactul in deglutitie ( buza inferioara, buza
superioara,mucoasa palatina etc.);
■ Pozitia de postura a madibulei:poate fi de tip anterior- o pozitie
falsa,si este adoptata de subiect pentru a masca dezechilibrul
fizionomic pe care il dau retrognatia madibulara.La astfel de
relatie de postura mandibulara apare si deglutitia de tip protruziv
anterior.
Diagnosticul
Se efectueaza pe baza examenului clinic si a examenelor
complementare.
Semnele patognomonice sunt:
■ Aspectul facial;

■ Studiul de model (care pune in evidenta decalajele transversale si

sagitale);
■ Examenul radiologic;

■ Masuratorile antropologice
Malocluziile de cl II/2-a Angle

Definitie : Anomaliile de cl II/2 Angle se caracterizeaza

prin ingustarea si scurtarea arcadelor
alveolare,incongruenta dento-alveolara cu palato-pozitia
incisivilor centrali superiori sau a tuturor celor 4 incisivi si
relatii molare de clasa a II-a.Frecvent, incisivii laterali
superiori sunt in malpozitii vestibulare.
Etiopatogenia
Aceasta anomalie are caracter ereditar.Se evidentiata in dentitia temporar si se
instaleaza dupa evolutia incisivilor centrali superiori.Tual-Pierre indica
actiunea factorilor ereditari la nivelul:
■ Tiparului scheletal:
■ musculaturii (tonusul si insertia musculara joasa joaca un rol primordial in
stabilirea anomaliei cl II/2 in plan vertical);
■ Articularii dentare la nivelul incisivilor .
Factorii generali:
■ Tulburari de crestere-rahitism
■ Factorii functionali-respiratia orala( are drept consecinta nedezvoltarea
sinusurilor maxilare, care ar stimula cresterea transversala a maxilarului.
Manifestarile clinice.
Examenul exo-oral. Fata este de tip “ fata redusa”,uneori patrata, cu trasaturi accentuate
ale nasului si ale mentonului.Se mai observa reducerea dimensionala a etajului inferior
al fetei, cu accentuarea santului mentonier; un profil frecvent concav, cu buzele in
contact sau in inocluzie; vizibilitatea dintilor malpozitionati.Unghiul goniac pare redus.
Examenul endo-oral.Elementele caracteristice sunt: palato-versia celor 2 incisivi centrali
,vestibulo-versia incisivilor laterali superiori, rotatii si ectopii dentare, marginea
incizala a centralilor superiori depaseste planul de ocluzie.La madibula ,pozitia
incisivilor este normala cu o usoara inghesuire dentara.
Arcadele dentare:In functie de localizarea compresiunii acdadelor dentare pot fi:
■ V( compresiune la niv de canin)
■ Omega( la nivel de premolari)
■ U (la niv de molari)
■ M (turtirea arcului frontal si malpozitia grupului frontal cu ectopie de canin)
Examene complementare
■ Examenul modelelor- evidentiata modificarile descrise in examenul clinic
endo-oral.Aprecierea dimensiunilor arcadelor alveolare(latimea si lungimea)
se face in functie de indicii lui Pont,iar valorile obtinute sunt negative;
■ Examenul teleradiografic-pune in evidenta tipul facial (“fata
redusa”),micsorarea etajului inferior al fetei;
■ Examenul functional:
-limba de dimensiuni normale, intr-o pozitie inalta si posterioara, cu dispunere
laterala pe fetele masticatorii;
-hipertonia buzei superioare;
-in pozitia de postura a mandibulei ,spatiul liber este frecvent crescut la 6-8
mm;
-abraziunea progresiva a incisivilor inferiori.
Diagnosticul.
■ Diagnosticul pozitiv se realizeaza pe baza datelor clinice si a
elementelor complementare
■ Diagnosticul diferential se face cu:
-disarmonie dento-maxilare primara cu inghesuire dentara,prin
compresiune maxilare;
-retroalveolodentia superioara, prin absenta modificarilor
transversale.
Asimetriile faciale
Definitie: Asimentriile faciale sunt rezultatul unei dezvoltari neproportionale a
aparatului dento-maxilar in cele trei directii ale spatiului
Clasificare:
■ Ocluzia incrucisata;
■ Laterodeviere mandibulara;
■ Laterognatie mandibulara
Fratu clasifica:
1. Asimetrii asociate;
2. Asimentrii functionale;
3. Asimentrii morfologice.
Ocluzia incrucisata
Definitie:Raport invers in sens transversal in sectoarele laterale
cauzata de maxilarul ingust uni- sau bilateral.

Etiopatogenia:
■ Factorii genetici ( dereglari respiratorii, deglutitie infantila);

■ Tulburari de eruptie (oroversiune a superiorilor,vestibulo-

versiune a inferiorilor
Manifestarile clinice.Diagnosticul.
■ Exobucal- fara modificari.
■ Endobucal-compresiune unilaterala sau bilaterala.

■ Arcada inferioara fara modificari.

■ Examenul ocluziei se observa raport invers sau incrucisat (uni-

sau bilateral), cu pastrarea liniei interincisivale.

■ Este afecatata functia de masticatie prin blocaj ocluzo-articulare,

dintii care au rapoarte inverse pot fi afectati de abraziune.

Diagnosticul diferential se face cu laterognatia mandibulara.
Laterodevierea mandibulara
Definitie: Laterodevierea mandibulara (laterognatia
functionala) este o tulburarea functionala care se manifesta
drumul de inchidere spre lateral la contactul ocluzal.
Etiologia:
■ Abraziune neuniforma a dintilor de lapte;

■ Obturatii in exces;

■ Proteze confectionate incorect;

■ Compresii de maxilar cu malpozitii dentare;

■ Masticatie unilaterala si obiceiul vicios de interpozitie

unilaterala;
■ Schimbari a ATM.
Manifestarile clinice.
■ Exobucal-asimentria faciala usoara, trecuta cu vederea, grave
devieri a mentonului spre lateral;
■ Endobucal-arcadele dentare forma normala, compresia arcadei

superioare, modificari postextractionale,abraziune neuniforma,

raportul molarilor inversat unilateral, linia interincisivala deviata
de partea ocluziei incrucisate.
■ Examenul functional:

-tulburari fizionomice;
-blocaje ocluzo-articulare.
Laterognatia mandibulara
Definitie: Anomalie scheletica provocata de o tulburare de
dezvoltare in exces sau deficit a unei jumatati a mandibulei.
Etiologia:
■ Factorii ereditari- plagocefalia,microsomia hemifaciala;

■ Factorii dobinditi-inflamatii,tumori,absenta congenitala a

condilului,dispicaturi labio-palatine,traumatisme in timpul

nasterii;
■ Factorii iatrogeni-tratament ortopedic incorect;

■ Factorii functionali-functia musculara asimentrica.

Manifestarile clinice
■ Exobucal-asimentrie faciala grava, devierea mentonului
spre partea afectata;
■ Endobucal-inclinatie vestibulara a crestelor dento-
alveolare laterale de partea afectata(bolnava) si lingual
de partea sanatoasa,devierea liniei interincisivale,
tulburari de fonatie si masticatie.
■ Prognosticul este rezervat deoarece odata cu cresterea,
patologia se agraveaza.
■ Examenul fotostatic- evidentiaza pozitia asimentrica a
mentonului fata de planul medio-sagital
Tratamentul in malocluzie de cl II/1
Angle.
Scopul:
■ De a modera cresterea etajului mijlociu al fetei:

■ De a stimula dezvoltarea mandibulei, in vederea obtinerii unor

relatii echilibrate intermaxilare ale acestora cu partile moi.

Tratamentul profilactic: eliminarea factorilor nocivi si
supravegherea in crestere a maxilarelor;supravegherea starii de
sanatate a femeii gravide, o alimentatie naturala a copiilor in
primele 6 luni, combaterea obiceiurilor vicioase.
Tratamentul precoce.
■ Ponderarea dezvoltarii etajului mijlociu al fetei si sa stimuleze
cresterea mandibulei pentru ca euptia grupului incisivo-molar
prim sa se faca pe baze oasoase echilibrate spatio-
dimnsional,intrucit la eruptia acestor dinti anomalia se agraveaza;
■ Indepartarea factorilor etiologici
■ Terapia de combaterea obiceiurilor vicioase
■ In cazul dezechilibrelor musculare se indica tratamentul
muscular
■ Se acorda o atentie a contactelor si interferentelor
ocluzale(caninii temporari).Aparatura la care poate apela este cea
functionala(scut vestibular, monobloc)
Tratamentul in dentitia mixta.
I perioada a dentitie mixte.
Scopul: de a obtine relatii sagitale si verticale corecte la nivelul
grupului incisiv si al molarilor permanenti.
Se utilizeaza activatoarele elastice:
■ Reglatorul functional Frackel tipurile I si II:
■ Terapia psihosomatica Balters(bionatorul Balters tip I si II)

■ Activatoarele rigide tip Andresen-Haupl-Petrik.

In cazurile cu dezechilibre scheletale mari se practica atita

mioterapia cit si mecanoterapia (Moyers)
II-a perioada a dentitiei mixte.
Scopul :
1. Reglarea cresterii etajului mijlociu;

2. Stimularea dezvoltari mandibulei;

Terapia functionala maxilara prin activator rigid ( cazurile cu

ingustare pina la 5 mm) este tratamentul de electie,deoarece in
asa mod se realizeaza expansiunea de maxilar, distalizarea
dintilor din zona laterala cu potentarea cresterii
sagitale;mezializarea de mandibula cu mezializarea zonei
laterale;inaltarea ocluziei;echilibrarea musculaturii extra- si
intraorale.
La virste mai mici se poate utiliza activatorul cu dublu arc.
Hotz recomanda in cazurile cu compresiuni mari asocierea
activatorului cu placa de expansiune
Terapia mecanica activa
Obiectivele:
■ Corectarea ocluziei inverse laterale simentrice;

■ Alinierea dintilor superiori;

■ Corectarea diamentrului transversal al maxilarului;

■ Corectarea supraocluziei si a ocluziei distalizate;

■ Ameliorarea ventilatiei nazale.

■ In endoalveolie simetrica se recomanda aparate de expansiune
(Schwarz) prevazute cu un surub ortodontic median, arc
vestibular, cresete de ancoraj, gutiere laterale plane si eventual
plan inclinat cu platou.La finisarea tratamentului mecanic activ,
mandibula trebuie sa fie cuprinsa de arcada dentara superioara,iar
rapoartele interocluzale trebuie sa fie stabile in plan
sagital,transversal si vertical.De asemenea in timpul
tratamentului se urmareste indepartarea interferentelor ocluzale
ce au determinat latero-deviatiile ale mandibulei si realizarea
contentiei cu ajutorul unei placi mobilizabile.
■ In endoalveolie asimentrica,obiectivul principal este
corectarea ocluziei inverse frontale,fara modificarea
rapoartelor trasversale de partea opusa(normala)
Se efectueaza o slefuire selectiva a cuspizilor dintilor
temporari de partea inversa si se aplica un aparat
ortodontic activ cu surub paramedian de partea
interesata,crosete ca mijloc de ancorare,gutiera plana pe
partea inversa si gutiera pe partea normala.
Corectarea este lenta intre 6 luni si 1 an.Contentia se
realizeaza cu o placa de contentie.Aparate ortodontice fixe
se utilizeaza pentru corectarea endoalveoliei superioare a
ocluzie si proalveolodentie
Corecatarea ocluziei se realizeaza prin placile de
supraocluzie(placa Hawley) si tractiunile elastice.
Tratamentul malocluziei cl II/2 Angle.
■Tratamentul pofilactic
Obiectivele:
-depistarea factorilor etilogici:
-combaterea rahitismului;
-evitarea leziunilor infectioase sau traumatice in zonele de crestere a
maxilarelor;
-eliminarea respiratiei orale.
Tratamentul interceptiv
■ Terapia functionala-pentru desfasurarea normala a
functiilor;
■ Aplicarea aparatelor ortodontice active mobilizabile
prevazute cu suruburi ortodontice si arcuri secundare de
actiune;
■ Utilizarea aparatelor functionale (activatoare):

-andresen tip II, Frackel tip II.

Tratamentul normal.

Obiectivele:
1. Obtinerea spatiului pentru alinierea dintilor inghesuiti;

2. Inaltarea ocluziei pentru dezangrenarea dintilor malpozitionati;

3. Alinierea dintilor cu mijloace ortodontice;

4. Realizarea ocluziei normale in cele trei planuri.

■ In cazul cind compresiunea este mai mare de 5 mm si reducerea

lungimii arcadei alveolare este mai mare de 4 mm, se recomanda

axtractia dentara in asocierea cu tratamentul ortodontic.
■ In cadrul tratamentul ortodontic conservator,cind necesarul
de spatiu este mai mic de 5 mm, se urmareste obtinerea
spatiului cu ajutorul aparatelor ortodontice active
mobilizabile sectionate in “Y”
■ In cazul cind compresiunea este insotita de ocluzie
incrucisata ,placa palatinala va fi prevazuta cu surub
ortodontic pe linia mediana sau paramedian, cu sectionarea
corespunzatoarea a placii, iar in zonele laterale gutierele
laterale permit lagirea arcadei alveolare in plan trasversal.
Tratamentul in asimetriile faciale
■ Laterodevierea mandibulara.
Obiectivele:
1. Instalarea mandibulei in pozitie corecta;

2. Inlaturarea cauzei;

3. Slefuirea cuspizilor neabraziati;

4. Corectarea obturatiilor;

5. Expansiunea arcadei superioare.

Se folosesc: activatorul,bionatorul si placi cu plan inclinat lateral

Laterognatia mandibulara
■ Dispozitive ortopedice in perioada de crestere
(Franckel)
■ Dupa perioada de crestere- tratament chirugical
(osteostomii cu refacerea reliefului facial si a
relatiilor ocluzale).
Cl II/1
Cl II/2
Cl II/1