Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”

Departament Clinic II
Disciplina Epidemiologie

Curs 3: Epidemiologia
bolilor infecțioase
Conf. Univ. Dr. Adrian Băncescu
Conf. Univ. Dr. Daniela Pițigoi
Asist. Univ. Dr. Paul Iordache
1. Epidemiologia bolilor infecțioase
2. Procesul infecțios (PI)
3. Focarul epidemic (FE)
4. Procesul epidemiologic (PE)
5. Vectori
6. Formele de manifestare ale procesului epidemiologic
La finalul cursului, studenții vor avea noțiuni referitoare la:

1. epidemiologia bolilor infecțioase (particularități și utilitate);

2. procesul infecțios (definiție, factori cauzali, factori

condiționali și secundari);

3. focarul epidemic (definiție, caracteristici);

4. procesul epidemiologic (definiție, factori determinanți,

factori favorizanți, forme de manifestare).
 Epidemiologia bolilor infecțioase

Particularități majore

• Un caz poate fi de asemenea o expunere (SI)

• Infecțiile subclinice influențează epidemiologia (FM)

• Modelele (patterns) de contact (CT) joacă un rol major

• Imunitatea

• Uneori este nevoie să se acționeze de urgență

 Epidemiologia bolilor infecțioase

Epidemiologia bolior Epidemiologia bolilor

netransmisibile infecțioase

 Se ocupă de o populație  Două sau mai multe populații

 Factori de risc → caz  Un caz este un factor de risc

 Evidențiază cauzele  Cauza este adeseori cunoscută

 Epidemiologia bolilor infecțioase

 Două sau mai multe populații

• Oameni

• Agenti infecțiosi
helminți, bacterii, fungi, protozoare, virusuri, prioni

• Vectori
țânțari (protozoare-malaria),
melci (helminths-schistosomiasis)
muste (microfilaria-onchocerciasis, bacterii)
capuse (Borrelia)
 Epidemiologia bolilor infecțioase

 Un caz este un factor de risc

Infecția de la o persoană poate fi transmisă la altele.

 Epidemiologia bolilor infecțioase
 Cauza este adesea cunoscută

• Un agent infecțios este o cauză necesară

pentru o boală specifică

• o cauză un efect
BNT
Determinanți / favorizanți

simultan / succesiv Factori de risc efect

ponderi diferite
 Utilitatea epidemiologiei bolilor infecțioase

• Identificarea cauzelor infecțiilor noi,

 emergente e.g. HIV, vCJD, SARS
 reemergente
• Supravegherea bolilor infecțioase
• Identificarea sursei de infecție
• Studierea căilor de transmitere
• Descrierea istoriei naturale a bolii
• Identificarea unor noi intervenții

9
 Procesul infecțios (PI)

• definiție

• factor cauzal

• factori condiționali (principali)

 Focar epidemiologic
• factori secundari
• definiție

• caracteristici
Procesul infecțios (PI)

Rezultatul interelației dintre

• agentul infecțios,

• gazda și

• mediu

într-un sistem dinamic.

 Caracteristici
• clima
• structuri fizice/geografice
• densitatea populației
Caracteristici
• structura socială (ocupație)
• infectivitate
• patogenitate Intervenții
Agent Mediu
• virulență • locuința (calitate)
• toxigenitate • sanitație (apa)
• imunogenitate boala • servicii preventive
• stabilitate (calitatea aer)
antigenică
• susceptibilitate
Caracteristici
la antibiotice
• varsta
• supraviețuire in Gazda
• factori genetici
mediul extern
Intervenții • expunere anterioară

• tratament • susceptibilitate
Intervenții
• izolare • statusul sănătații (coinfecție )
• eliminare /eradicare
• imunizare • răspuns imun
• modificare genetică
• nutriție • comportament
• status nutrițional
expuși

susceptibili
infectivitate
Toate depind
infectați
patogenitate și de factorii
bolnavi gazdei

Decedați virulență

 Infectivitate (abilitatea de a infecta)

(număr infectați / număr susceptibili) x 100

 Patogenitate (abilitatea de a cauza boală)

(număr persoane cu formă clinică / număr infectați) x 100

 Virulență (abilitatea de a cauza deces) - fatalitate

(număr decese / număr bolnavi) x 100

Măsura de bază a Rata de atac (attack rate) este
infectivității este  incidența cumulată a infecției
rata de atac  într-un grup observat
 pe perioada unei epidemii

Rata poate fi determinată

 empiric identificând cazuri clinice și/sau
 prin mijloacele seroepidemiologiei

numărul de cazuri
Rata de atac a unei boli
=
(aceeași definiție cu riscul)
numărul susceptibililor expuși

Rujeolă Varicelă Oreillon

Nr. copii expuși la un frate bolnav 251 238 218

Nr. copii bolnavi în urma expunerii 201 172 82

Rata de atac 201/251 = 172/238 = 82/218 =

bolnavi/expuși 0.8 0.72 0.38
 Exemplu
• 7 cazuri de hepatită A

• au apărut printre cei 70

de copii ai unei grădinițe

• fiecare copil infectat

provenea dintr-o altă
familie

• numărul total de persoane

aparținând celor 7 familii
afectate a fost 32

Rata de atac (Attack rate) în gradiniță

x = cazuri de hepatită A printre copiii din grădiniță = 7
y = numărul copiilor din gradiniță = 70

Rata de atac = x / y x 100 = 7 / 70 x 100 = 10%

CDC. Principles Of Infectious Diseases Epidemiology.

 Rata de atac secundar (Secondary attack rate)
• numărul de cazuri ale unei infecții
• care apar printre contacți
• după expunerea la un caz primar
• în perioada de incubație
• în relație cu numărul total al contacților expuși
 numitorul este restrâns la contacții susceptibili
cand pot fi determinați.
C3 C2

Incubație
Rata de atac secundar este
 o măsură a infectivității
C4
(contagiozității)
Caz C1
 utilă în evaluarea Primar
măsurilor de control

Contact C5
infectat
C7
Contact
C6
neinfectat
 Exemplu
• 7 cazuri de hepatită A
• au apărut printre cei 70
de copii ai unei gradinițe
• fiecare copil infectat
provenea dintr-o altă
familie
• numărul total de persoane
aparținând celor 7 familii
afectate a fost 32
După perioada de incubație
• 5 membri ai familiilor
cărora le aparțineau cei 7
copii infectați au
făcut hepatita A

Rata de atac secundar:

x = cazuri de hepatită A printre contacții în familie
ai copiilor cu hepatită A = 5
y = numărul persoanelor la risc în familii (numărul total
al membrilor familiilor – copiii deja infectați) = 32 – 7 = 25

Rata de atac secundar = x / y x 100 = 5 / 25 x 100 = 20%

 Măsuratori ale Morbidității Frecvent Utilizate

Exprimate per
Măsura Numărator (x) Numitor (y)
Număr la Risk (10ⁿ)
Rata cazurile noi ale unei Media populației in Variază:
Incidenței anumite boli raportate intervalul de timp 10ⁿ unde
într-un interval de n = 2, 3, 4, 5, 6
timp dat

Rata de cazurile noi ale unei Populația la De regulă procentual:

Atac anumite boli raportate începutul perioadei 10ⁿ unde
într-o perioadă epidemice n=2
epidemică

Rata de cazurile noi ale unei Mărimea populației De regulă procentual:

Atac anumite boli apărute de contacți la risc 10ⁿ unde
Secundar între contacții n=2
cazurilor cunoscute
Relațiile microorganism - gazdă

unu
severă

Parazitism
• beneficiu unilateral
• celălalt boală
Comensalism

beneficiu
• mo. beneficii
- adăpost
afectarea gazdei

- hrană
• celălalt
- fără beneficii
- fără prejudicii
Mutualism
• beneficiu reciproc
Simbioza
(colonizare)

de loc ambii

parțială dependență totală

 Procesul infecțios
Proces infecțios Proces infecțios
existent la un
anterior ulterior
moment dat

Factorii procesului infecțios

• Factor cauzal Procesele infecțioase
 agentul patogen • se reproduc continuu în natură
• Factori condiționali (principali) • în mod stabil și specific
 abordarea gazdei de către mo. patogen
 susceptibilitatea sau rezistența gazdei
• Factori secundari
 condiții de mediu
 Expunerea la un agent infecțios

Fără infecție F.Clinică F. Sub-clinică Purtător

Deces Purtător Imunitate Fără imunitate

Rezultat

J. Giesecke. Modern infectious disease epidemiology.1994.

 Intervalul seriei / Dinamica bolii /
timpul generației
Momentul dinamica infecțiozității
infectant
debut

Perioada Perioada Remisiunea

de incubație simptomatică bolii
Pacient 1 timp
Perioada Perioada de Ne
de latență contagiozitate contagios

debut

Perioada Perioada Remisiunea

de incubație simptomatică bolii
Pacient 2 timp
Perioada Perioada de Ne
de latență contagiozitate contagios

Pacient 3
 Focarul epidemic (FE)

Locul unde se află sursa de infecție

• cu teritoriul din jurul ei
• în limite în care aceasta găsește
condiții favorabile
• să transmită agentul patogen și
• să dea naștere unei noi îmbolnăviri.
 Focar epidemic

Focar epidemic

Un focar nu duce totdeauna la apariția de noi focare.

• cazuri de infecție subclinică

Desfășurarea temporo-spațială a intercalate cu cele manifeste
focarelor nu este identică cu cea a • purtători
cazurilor de boală • agenți infecțiosi care supraviețuiesc
mult timp în mediul extern
 Focarul epidemic

Cazuri

 Primar – cazul care aduce infecția în populație

 Secundar – infectat de la un caz primar
 Terțiar – infectat de la un caz secundar
 Index – primul caz identificat

T
S
Susceptibil P
S
Imun
S
T
Sub-clinic

Clinic
Procesul epidemiologic

• definiție

• factori determinanți

• factori favorizanți

• forme de manifestare
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC INFECȚIOS (PE)

FE FE

PI PI PI PI

FE

Fenomenul complex
• extindere a infecției în masa populației
• bazat pe un lanț continuu de PI
• exprimate natural sub forma de FE.
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC INFECȚIOS (PE)

Factori determinanți
• Sursa de infecție
• Calea de transmitere
• Populația receptivă

Factori favorizanți
• Naturali
• Economico-sociali
 PE FACTORI FAVORIZANTI

FACTORI ECONOMICO - SOCIALI

• ocupația
• locuința FACTORI NATURALI
• alimentația • meteo-climatici
• igiena individuală și colectivă • cosmici
• asistența medicală • geografici
• cultură și educație pentru sănătate • telurici
• aglomerație: nivel micro/macro
• perturbări economico-sociale

FACTORI DETERMINANTI

SURSA CĂILE DE POPULAȚIA

DE INFECȚIE TRANSMITERE RECEPTIVĂ
 PE FACTORI FAVORIZANȚI

FACTORI ECONOMICO-SOCIALI FACTORI NATURALI

FACTORI DETERMINANȚI

CĂILE DE
SURSA DE INFECȚIE
TRANSMITERE
Omul POPULAȚIA
Directă
• Bolnav RECEPTIVĂ
Indirectă
• Infectat inaparent
• aer
• Purtător Susceptibilitate
• apă
Animale Rezistență
• sol
• domestice  mamifere • nespecifică
• alimente
• sălbatice  păsri • specifică
• obiecte
• sinantrope  artropode
• mâna
 acvatice
• vectori
 SURSA DE INFECȚIE
 organismul viu uman sau animal
• care adăpostește sau
• creează condiții de dezvoltare și
înmulțire agentului patogen și
 de unde pe o cale de transmitere se
infectează indivizii receptivi
Rezervorul de infecție
 toate speciile vii și mediile
• în care agentul patogen trăiește,
• se reproduce și
 de unde se propagă la o gazdă susceptibilă

habitatul uzual în care agentul trăiește și se multiplică

SI generează FE care dau infecției caracter epidemic. FE poate conține mai multe SI
• Cazul primar
• Cazuri secundare
 bolnavi
 purtători
 • completă
SI are 2 elemente principale • activă
• epidemiogenă

Localizare epidemiologică
specifică a agentului infecțios

Calea de eliminare
 Localizare epidemiologică specifică a agentului
infecțios
• Situsul anatomic din organismul gazdă
• Unde are loc înmulțirea cea mai semnificativă a agentului infecțios
• Care permite apoi eliminarea mo. în mediul extern

• Uneori
 coincide cu localizarea patologică
 infecții acute respiratorii
 diarei acute infecțioase
 infecții urinare

 nu coincide cu localizarea patologică

 Poliomielita
 localizarea epid este intestinală
 localizarea patologică este la nivelul coarnelor anterioare ale măduvei spinării
 Rabie
 localizarea epid este parotidiană • Poate fi
 localizarea patologică cornul lui Amon - unică sau
 Encefalita de căpușe - multiplă
 localizarea epid este sanguină  una principală
 localizarea patologică este encefalul  altele secundare
Calea de eliminare
• cale naturală localizarea
ESTE
• leziuni produse de DETERMINATĂ epidemiologică
microorganisme DE
specifică

• Infecțiile localizate
 dacă sunt însoțite de tablouri
clinice septicemice
 au și alte căi de eliminare.
• Poate fi
 unică sau
 multiplă
 una principală
 altele secundare
 Calea de eliminare
Este determinată de localizarea epidemiologică specifică
 Tractul respirator
 expectorație (virusul gripal, Mycobacterium tuberculosis).
 Tractul digestiv
 salivaă(virusul rabic)
 fecale (HAV, agenți ai bolilor enterice)
 Tractul genito-urinar
 urină (Leptospirae se găsesc în urina animalelor infectate)
 secrețiile tractului genital (ITS)
 Pielea
 mo. din leziunile superficiale pot fi eliminate ușor
- impetigo, sifilis, varicela
 alte mo. (e.g., plasmodium, HBV) ies din organism pe cale percutanată
(leziuni ale pielii, înțepături de insecte, ace)
 prin placenta în timpul sarcinii,
 e.g. rubeola, infecția cu virus citomegalic, sifilis
- transmise de la mamă la fătul în dezvoltare
- rezultand un lung șir de anormalități
 Exemple
TBC
● Localizare principală  ● Eliminare principală
 respiratorie  prin spută
● Alte localizări  ● Alte eliminări
 renale  urină
 intestinale  fecale
 genitale  puroi
 osoase
 subcutanate

Febra Tifoidă
● Localizare principală  ● Eliminare principală
 digestivă  fecale
● Alte localizări  ● Alte eliminări
 renala  urina
 osteo-cartilaginoasă  puroi

Enteroviroze
● Localizare principală  ● Eliminare principală
 intestinală  fecale
• Alte localizări ● Alte eliminări
 respiratorie  secreții respiratorii
 SI se clasifică după calea de eliminare

Complete (propriu-zise)
• posedă
 localizare epidemiologică specifică
 cale de eliminare
• active, epidemiogene

Incomplete (închise, criptice)

• lipsite de calea de eliminare
• inactive, neepidemiogene

Pot deveni active, în anumite situații, creând

probleme în controlul bolilor infecțioase.
 După sursa primară de infecție
Bolile transmisibile

ANTROPONOZE Rj Rb Sc
Om Om
• boli ale omului Sif Gon FT

ZOONOZE
• boli ale animalelor Animal Animal Animal
• accidental la om

Zooantroponoze
(zoonoze active) Animal Om Om
Ra Gr FQ Tul

Animal Animal Animal

Zoonoze pp zise
(zoonoze pasive)
Atx Brc Lpt TT Animal
Om
 SURSA DE INFECȚIE

Omul
• Bolnav cu formă manifestă
 tipică
 atipică
• Infectat inaparent
• Purtător

Animale
• Domestice  Mamifere

• Sălbatice  Păsări

• Sinantrope  Artropode
 Acvatice
 SURSA DE INFECȚIE
IZVORUL EPIDEMIOGEN

INFECTAȚI PURTĂTORI
BOLNAVI
INAPARENT AGENȚI
PATOGENI

Perioada de incubație
purtători excretori precoce Foști
Sănătoși
bolnavi

Perioada de stare
bolnavi cu manifestări clinice
Purtători
Temporari
● Durată
 scurtă Purtători
Perioada de convalescență
purtători convalescenți  lungă cronici
Bolnavii sunt SI pe durata • ctg. variază de la o boală la alta
perioadei de contagiozitate  cu limite oarecum fixe în bolile
fără stare de purtător

BOLNAVI  durată de ani în bolile cronice:

Diz, TBC, Lpr.
• gradul de contagiozitate depinde și
de cantitatea de mo.
Perioada de incubație
purtători excretori precoce
Perioada de incubație

Perioada de stare • înaintea prinelor semne de boală

bolnavi cu manifestări clinice
• Rj, Rb, TC, Po, HV, FT, Ho,
• purtători excretori precoce

Perioada de convalescență
purtători convalescenți
 BOLNAVI
Perioada de incubație
purtători excretori precoce
Perioada de stare
bolnavi cu manifestări clinice
Perioada de convalescență
purtător convalescent
Perioada de stare
• Bolnavi cu manifestări clinice
 tipice: Gr, vir resp,
 atipice: Po, Str, Dif, TE, Mng
• Elimină agenți patogeni
 virulenți
 în cantitate mare
 continuu
 perioadă lungă
• Mobilitate redusă
 consultați/diagnosticați
 depistați precoce
 izolați/tratați
 măsuri față de contacți/mediu
• Număr redus (în epidemii mare)
• FT, TE, Va
 BOLNAVI

Perioada de incubație
purtători excretori precoce

Perioada de stare
bolnavi cu manifestări clinice
Perioada de convalescență

• purtători convalescenți
Perioada de convalescență • Sc, Dif, Po, Diz, FT, MNI
purtători convalescenți
 Primoinfectați inaparent INFECTAȚI
INAPARENT
• suportă procesul infecțios fără manifestări
clinice decelabile

Numeroși
• cu restructurări imunologice specifice Depistați întâmplator
asemănătoare trecerii prin boală • ctrl angajare
• ctrl periodic
• elimină agentul patogen • sectoare de risc
 în cantitate mică • căsătorii
 timp mai puțin • contacți în focare
Mobilitate crescută
• necunoscuți
• neizolați Importanța epidemiologică
• netratați • asemănătoare cu cea a bolnavilor
• fără măsuri față de contacți / mediu HA, Po, Str, Dif, TE, Mng, MNI
 PURTĂTORI
PURTĂTORI
DE AGENȚI
PATOGENI
• orice persoană
 sănătoasă sau
Foști  aparent sănătoasă
Sănătoși
bolnavi
• care adăpostește
în organismul său
Purtători agenți patogeni
Temporari
(convalescenți) Purtători
● Durată cronici • pe care îi elimină în
 scurtă mediul extern
 lungă
 intermitent
 intermitenți
 continuu
 permanenți
 PURTĂTORI
Purtătorii sunt persoane
Microorgamismul
• colonizate cu un mo.
• se cantonează și se multiplică
• fără a avea semne de boală infecțioasă  pe tegumente
activă(chiar dacă aceasta a existat în  pe mucoasele unor cavități
antecedente) deschise
 în locuri care scapă
• rezistente la infecție
acțiunii Ac umorali
 foști bolnavi  frecvent există
 foști infectați inaparent modificări patologice în
 vaccinați aceste zone

• poate fi identificat
 PURTĂTORI

Precoce (preinfecțioși)
• persoane în perioada de incubație
• bolnavi în stadiul incipient al bolii
• temporari
 câteva zile înaintea debutului bolii
 TC, Po, Ho, FT, HV, Rj
 Foști bolnavi
PURTĂTORI
• Persoane vindecate clinic care continuă să elimine
agenți patogeni
Prezintă în majoritatea cazurilor

 temporari (p. Convalescenți) procese patologice

 2-8 săptămâni – 6 luni • Generale

 Dif, Sc, Diz, TIA, FT, Po  distrofie
 hipovitaminoze
 cronici > 6 luni
 intermitenți • Locale
 permanenți  colecistite cr  FT
(eliminare continuă)  colita cronica  Diz
 Dif, TBC, Diz, FT, HB  amigdale criptice  Str
 faringite cronice  inf mng
În funcție de localizarea ag. ptg. se clasifică în  otite  Sc

● p. nazofaringieni: Dif, Sc ● p. urinari: FT, alte Sal, Lpt

● p. intestinali: Diz, FT, Po, HA ● p. medulari: FT
● p. biliari: FT ● p. sanguini: HB
Sănătoși (de contact, ocazionali) 1
PURTĂTORI
Persoane
• care au fost tot timpul sănătoase și
• care fiind contaminate nu s-au îmbolnăvit Numărul
• având o stare de imunitate • variază după natura infecției
• depășește nr. cazurile manifeste
Imunitate conferită de
(Po, Sc, Dif, Mng)
• trecerea prin infecții manifeste

• trecerea prin infecții inaparente

• contactul cu doze mici și repetate de germeni slab virulenți

(imunizări oculte naturale)

• imunizări artificiale active (vaccinări)

 Dacă starea de imunitate dispare, p. sănătoși pot prezenta boala

manifestă.
 PURTĂTORI
Sănătoși (de contact, ocazionali) 2

Starea de purtător sănătos

• durează de obicei atât timp

• cât individul este în contact
• cu un izvor de infecție
Temporari (în general, în multe BI)
(bolnav sau purtător)
• 1-3 săpt
• Po, Ho, Diz, Dif, Sc, HV, Mng

Cronici (foarte rari, când există

un focar cronic predispozant)
• luni
• Stf, HB
 CLASIFICAREA EPIDEMIOLOGICĂ A
PURTĂTORILOR DE AGENȚI PATOGENI

ÎN FUNCȚIE DE ANTECEDENTELE • Purtători – foști bolnavi

CLINICO-EPIDEMIOLOGICE • Purtători – sănătoși

ÎN FUNCȚIE DE LOCALIZAREA • Purtători: intestinali, biliari,

GERMENILOR ÎN ORGANISM nazo-faringo-amigdalieni,
urinari, sanguini, cutanați

ÎN FUNCȚIE DE MODUL • Purtători excretori

DE ELIMINARE  intermitenți
 permanenți
• Purtători criptici
 CLASIFICAREA EPIDEMIOLOGICĂ A
PURTATORILOR DE AGENTI PATOGENI

• Purtători temporari
ÎN FUNCȚIE DE DURATA
 de scurtă durată
PORTAJULUI ȘI EXCREȚIEI
 de lungă durată
• Purtători cronici

ÎN FUNCȚIE DE PERIOADA
DE EVOLUȚIE A BOLII
• Purtători precoce
 la sfârșitul perioadei
de incubație
• Purtători convalescenți
 în primele zile sau
săptămâni după
vindecarea clinică
 Importanța epidemiologică a purtătorilor
depinde de următorii factori

• Proprietățile agentului etiologic • Categoria de purtători

 virulența
• Receptivitatea populației
 toxigenitate
 invazivitate • Condițiile socio-economice, sanitare

• Eliminarea de agenți patogeni • Gradul de educație

 cantitate  a purtătorului
 durată  a masei receptive
 alternanța eliminării

• Gradul de răspândire al purtătorilor

 în colectivitate/comunitate
 funcțiile, relațiile lor
 Purtătorii sunt SI care:

• Pot genera noi purtători sau cazuri de boală

• Întrețin endemic o boală transmisibilă într-un anumit areal

• Se află frecvent la originea unor epidemii (hidrice, alimentare)

• Sunt legatura ascunsă dintre cazurile de boală aparent independente

(o verigă în istoria naturală a bolii)
Măsuri împotriva
Metode de diagnostic pt
stării de purtător
depistarea purtătorilor
• Depistarea
• Clinice
• Luarea în evidență
• Epidemiologice
• Supravegherea
• Laborator (cele mai importante):
• Izolarea (uneori)
 izolarea
• Asanarea – sterilizarea
 identificarea ag ptg
bacteriologică (uneori)
 Zoonoze
În lume > 90 zoonoze
În Europa 10 – 15 zoonoze Zoonoze în Romania

Etiologie • Antrax • Febra aftoasa

• Leptospiroza • Febra Q
Bacterioze
• Tuberculoza • Febra butonoasa
Viroze
• Bruceloza • Micoze
Rickettsioze
• Tularemie  Aspergiloza
Micoze
• Rabie  Histoplasmoza
Protozooze
Contaminare • Ornitoza  Sporotrichoza
Helmintiaze
• Direct • Listerioza  Tricofitia

• Indirect • Salmoneloze • Protozooze

 apa • Encefalita de capuse  Toxoplasmoza

 alimente • Coriomeningita  Leishmanioza

 vectori limfocitara • Helmintiaze

55
Categorii de SI animale

• Bolnave

• Infectate inaparent În funcție de mediul de viață

• Purtătoare
• Domestice

• Sinantrope

• Sălbatice

• Acvatice

• Artropode
 Domestice

• Îngrijite de om
• Sănătoase
• Accidental SI pt om Sinantrope (peridomestice)

• În apropierea așezarilor umane

• Introduc agenții patogeni pe care
i-au preluat de la viețuitoare sălbatice
• E.g., rozătoare (șoareci, șobolani,
lilieci), porumbei
Sălbatice (xenantrope)

• Departe de așezarile umane

• Au rol primordial în focalitatea naturală
• Rezervoare pt. multe zoonoze (e.g., Ra, Trc, Tul)
 Acvatice

• Chiar daca sunt poichiloterme

• Pot elimina agenți potențiali patogeni
• E.g., salmonele minore altele decât Sal typhy, Sal paratyphy

Artropode

• Unele insecte sunt SI secundare, complementare pentru diverse BI antroponoze sau

zoonoze
 găzduiesc ag ptg
 permit înmulțirea lui
 îl elimină
 unele îl transmit transovarian descendenților
cateva generații (căpușe)
• Este necesară reinfectarea periodică a insectelor (e.g., căpușe, țânțari) de la SI primare
reprezentate de homeoterme
 Principalele animale SI

Cabaline (solipede) Antrax, Leptospiroza, Rabia, Encefalita, Morva

Cornute mari și mici Antrax, Leptospiroza, Salmoneloza, Tuberculoza,

Bruceloza, Febra aftoasa, Febra Q, Rabia
Porcine Antrax, Leptospiroza, Salmoneloza, Tuberculoza,
Bruceloza, Trichineloza, Teniaze
Rozătoare (șobolani, șoareci, popândăi, Leptospiroza, Salmoneloza, Pesta, Tularemia,
hârciogi, veverițe, iepuri) Bruceloza, Febra Q, Tuberculoza

Pisici Rabia, Toxoplasmoza

Câini Leptospiroza, Rabia, Tuberculoza, Febra

butonoasă, Leishmanioza
Lupii și vulpile Rabia
Ursii și mistreții Trichineloza

Peștii și scoicile Salmoneloza, Holera, hepatite virale, Botulismul,

Botriocefaloza
Păsările Leptospiroza, Salmoneloza, Ornitoza, Febra Q
Artropode (căpușe) Febra Q, Tularemia, Febra butonoasă, Febra
recurentă, Encefalita
 Focar natural și Focalitate naturală

Focarul natural (FN)

Ecosistem pe al cărui biotop există o biocenoză ce cuprinde laolaltă:

 animalul donator
 animalul primitor
Focare naturale
 vectori
 agentul patogen • Sălbatice
• Domestice
• Sinanatrope
Boli cu focalitate naturală (BFN)
 BI care evoluează în aceste focare naturale
 independent de om
 rickettsii bacterii
Vectori
Căpușe
ANIMALUL
Țânțari ANIMALUL
helminți
REZERVOR RECEPTOR
Flebotomi
Purici
protozoare virusuri

Infectarea omului

• Vectorul părăsește focarul (puricele transmite pesta)

• De la animalul rezervor (cadavru, jupuire piele: Tularemie, Pestă)
• Omul pătrunde în focar (defrișare, desțelenire, expediții, vânătoare)

BFN devin boli ale comunităților umane rurale sau urbane

 Noțiunea de focar

 Restransă  o vizuină de rozătoare

 Largă  în funcție de mobilitatea

 Animalelor rezervor

 Animalelor receptor

 Vectorilor

• mobili • puțin mobili

 țânțari, flebotomi,  căpușe, purici, păduchi

 se deplasează la distanțe mari  folosesc ca vehicul animalul

 e.g. transmit Febra galbenă, rezervor

Febra papatacci
 INFLUENȚE

Contractarea afecțiunii

FOCAR
OM
NATURAL

Rărirea FN
• Defrișare
 reduce focarele de
encefalită de căpușe
• Lucrări agrotehnice
 suprimă rozătoare
Iradierea FN
• Așezare om + FN
 rozătoare sinantrope
 BOLI CU FOCALITATE NATURALĂ

virusuri coriomeningita limfocitară, F papataci,

encefalita de căpușe, F galbenă, ornitoza, rabia

bacterii leptospiroze, tularemie, listerioza, pesta

rickettsii FQ, F butonoasă, tifosul murin

protozoare malaria, leishmanioza, toxoplasmoza,

balantidioza, coccidioza

helminți trichineloza, teniaze, hidatidoza,

botriocefaloza
 Calea de transmitere

Drumul agentului patogen

de la sursa de infecție la persoana receptivă
pentru a o contamina și
a produce eventual o nouă îmbolnăvire.
 SURSA DE INFECȚIE MODALITĂȚI DE
(izvor epidemiogen) TRANSMITERE A
AGENȚILOR PATOGENI
cale de transmitere
cale de transmitere

fără factori
INDIRECTĂ
intermediari în prezența
de transmitere sau absența
sursei de infecție
CUTAN
SĂRUT
SEX
TRANSPLACENTAR
NEONATAL APA
ALĂPTARE-SUPT AER
SOL + APĂ
MUȘCĂTURĂ SOL
SOL + ALIMENTE
ALIMENTE
lichide biologice ȘTAFETA
OBIECTE
contaminate FECAL- ORALĂ
frecvent implicate MÂNA
VECTORI
SÂNGE
SALIVĂ
SPERMĂ
Populația
receptivă
 Aer
B cu transmitere prin aer
(B eruptive, gripa, difteria, Mng, tuse comvulsiva, TBC, adenoviroze)

B cu alte căi de transmitere printre care și aeriană

(Enteroviroze, antrax, pestă, FQ, tularemie, ornitoză)

Mod de contaminare

SI Direct  picături de secreție (Flügge) Ap resp

Tegumente -
Indirect  nuclei de picatură (nucleosoli) plăgi
Stf, C dif, BK
<10µ  particule de praf
Stf, C dif, BK, Str, Brucele,
B ant, Fr tul, Cox Bur, fungi
 Contaminează omul
• Direct
Contaminat de la
Sol • Indirect
• Excrete
 apa
 umane
 zarzavat
 animale
• Poarta Intrare
• Produse • flora saprofită
 Aparat digestiv
 puroi +
 Enterobacterii
 placentă (FQ, Brc) • mo ptg / cond ptg
 Enterovirusuri
 sânge (Atx)  supraviețuiesc
 Helminți
• Apă contaminată  nu se înmulțesc
 Tegumente
• F vegetative (3-30 zile)
 B anthracis
 Enterobacterii, BK, vPO,
 Cl perfringens
 Leptospire, Cox b
 Cl tetani
• F sporulate (ani)
 Leptospire
 B anthracis, Cl tet, bot, per
 Apa
Contaminată Contaminează omul
• Sol • Direct
• Dejecte • Indirect
 umane Meteorică  alimente
 animale Suprafață  obiecte
• Cadavre Adâncime  sol
• Reziduri • Poarta Intrare
Rețea
• Scăldat  Aparat digestiv
Fântână
• Adăpat  Enterobacterii
Bazine nat
Factori chimici  Enterovirusuri

Factori fizici  Helminți

Factori biologici  Tegumente

(flora)  Leptospire
 Viabilitatea microorganismelor în apă

Salmonella typhi 30 zile Febra tifoidă

Shigella flexneri 30 zile Dizenterie
Vibrio cholerae 3 zile – luni Holeră
Leptospire 30 zile Leptospiroză
Virusuri polio 30 zile – 6 luni Poliomielită
VHA 3 luni Hepatită A
Brucela 30 – 60 zile Bruceloză

Helminții au un ciclu de dezvoltare în apă.

Gheață!!!

FT, Diz, HA
 Animale

Alimente animale Alimente

Vegetale
Contaminate
Lapte Mixte
 Intravitam
• Animal Str
 bolnav Stf Carne
 purtător Cox bur
 Secundar BK Sal
• Animale Brc B ant
 urină Sal BK
 fecale Shi Tric
• Sol V Ho Brc Ouă
• Vectori B ant Cox bur
• Manipulare Cor dif V F aft Sal
 Alimente vegetale Alimente mixte
Contaminate • Creme
 Sal typhi
• În cultură • Maioneze
 Irigare • Salate
 Sh dis
 Îngrășământ • Prăjituri
• Manipulare • Băuturi
 VHA
 Cules  Spori Cl bot • Înghețate
 Transport  Ouă de helminți
 Prelucrare  Leptospire Alimente
 Distribuție  Salmonella typhi
 Shigella disenteriae • Vehicul

 Vibrio cholerae • Înmulțire mo

 VHA  produse de degradare

 Vir Polio  exotoxine

 Contaminate

• Direct murdărire
 secreții Obiecte Contaminează
Bolnavi
 excretii
Purtători medicale Persoane
• Indirect
domestice Mediul
 fact de transmit
aer, apa,
sol, muste

Mo rezistente în mediul extern

VHA
Stf Sal tiph Cl per
Enterovirusuri
Str E coli Cl tet
Adenovirusuri
B ant Proteus Cox bur
V variolic
Cor dif Ps aer Ric prow
V febrei aftoase
Contaminate Contaminează

• Autocontaminare • Transmitere simplă

 propriile prod Mâini
 mâna în nas
• Direct  mâna în gură
 animal • Transmitere complexă
 om  apă
• Indirect  alimente
 fact de transmit Se pot transmite
 obiecte

Str
Sal tiph
Stf
Sh diz
BK
VHA
Cor dif
Vir Polio
B ant
helminti
Fr tul
VECTORI
• factori de transmitere pasivi
• surse de infecție • mecanici
 căpușe • transmițători
 înmulțire și • ag. ptg. nu se multiplică
D.p.d.v. în orgs. artropodului
 transmitere
biologic
trans-ovariană

Dpdv al specificității transmiterii

activi
• Monovalenți (specifici) • hematofagi
 1 sg. agent cauzal • rezervor + transmițător
• gazdă intermediară
• Polivalenți
 se înmulțesc
 mai multi ag. cauzali
 trec printr-un ciclu
păduchele, musca
de dezvoltare
 VECTORI PASIVI Dif, TBC, FT,
Diz, Ho, Atx,
Tul, Pesta, Br, E
• Muște coli, Stf, Py
• Gândaci
• Furnici
• Viespii Stf, BK,
ouă helminți,
germeni enterici

Se contaminează de
la Contact
Contact
• dejecte Depun
• secreții germenii pe Dejecte
Prin Alimentare
• obiecte • alimente
• alimente • obiecte Regurgitare
Sugere
• apă

Deoarece ag. ptg. nu se înmulțeste în orgs. vectorului, transmiterea depinde de

capacitatea de supraviețuire a microbului sau parazitului.
VECTORI ACTIVI

• Păduchi
• Purici
• Țânțari
• Flebotomi
• Căpușe
 VECTORI ACTIVI
PADUCHELE • R. Prowazeki  TE
Pediculus • R. Quintana  febra de transee
vestimenti • Spirocheta Obermeyer  febra recurentă europeană
(tifosul recurent)
Suge sg de la bolnav  intestin paduche  crote (dejecte)  grataj/strivit

PURICII
• Ctenocephalus canis • Yersinia pestis  pesta (ciuma)
• Xenopsylla cheopis • R. Mooseri  tifos murin
(sobolan negru) • Fr. Tularensis  tularemia
• Ceratophylus fasciatus • Viermi (Hymenolepis diminuta,
(soarece, sobolan cenusiu) Dipylidium caninum)
• Pulex iritans (om)

Suge sg. (pesta)  tub digestiv (dop esofag)  regurgitat la un nou supt
 VECTORI ACTIVI
• Plasmodium  malaria
ȚÂNȚARII  Vivax
• Anopheles maculipenis  Falciparum
• Culex  Malarie
• Aedes  Ovale
• Virusuri encefalitice  encefalita
Prin înțepare ag. ptg. din • Fr. Tularnsis  tularemia
glandele salivare pătrunde • Helminti (nematode)  filarioza
cu saliva în sg. • V. febrei galbene  FG, Denga
FLEBOTOMII
• V. febrei papatacii  F. pap. (f. de 3 zile)
• Phlebotomus papatacii
 Leishmanioza

Înmulțire și transmitere transovariană 2-3 generații.

 Tularemia
VECTORI ACTIVI Febra Q
Febra butonoasă
Ex.: CĂPUŞELE Febra recurentă de căpușe
• Rhipicephalus sanguineus Feb pătată munți stâncoși
• Rhipicephalus bursa Feb fluvială de Japonia
• Dermacentor Encefalite de căpușe
• Hyaloma  F. butonoasă
• Haemophysalis  F. butonoasă
 FQ, Tul
 FQ
 FQ

Permit înmulțirea ag. ptg., dar și transmiterea transovariană

Se comportă ca SI păstrând ag ptg în orgs 9-20 zile (în cazul Tularemiei, Febrei
Q, Febrei recurente africane)

Altele
• Musculițele gen. Simulium  filarioze  onchocercoza
• Muște hematofage  Chrysops, Tabanus  Fr. tularensis  tularemia
• Musca tze-tze (Glossina)  Tripanosoma gambiense 
tripanosomiază africană (boala somnului)
 Rezistența în mediul extern
a microorganimeor

Microorganismul trebuie să supraviețuiască temporar pe diferite elemente din

mediul extern.

Clasificare în funcție de rezistența în mediul extern

• mo cu rezistență scăzută  supraviețuiește în med ext 1 zi

• mo cu rezistență medie  supraviețuiește în med ext 1 lună
• mo cu rezistență mare  supraviețuiește în med ext luni sau ani

Înglobarea în produse patologice le mărește

rezistența față de acțiunile de decontaminare și
sterilizare.
 Poarta de intrare (Pi) Locul pe unde agenții
patogeni pătrund în
Cu 1 poartă
Rj TC Gr FT organism.
de intrare

Cu 2 porți Po Brc
Boli
de intrare • resp • dig
• principală
• dig • cut microorganisme
• accesorie
• patogene pe 1 Pi
Cu 3 porți Atx  boli digestive
de intrare • resp
• dig • boli diferite în funcție de Pi
• cut  Str  amigdale  angină
 piele  erizipel
 Boli
Pi mucoasa
Pi cutanată (conjunctiva oculara)
• Erizipel • Tularemie
• Stafilococii • Leptospiroza
• Tetanos • Adenoviroze
• Antrax • Rickettsioze
• Rabie
• Tularemie Pi respiratorie
• Leptospiroza • Febre eruptive
• Tifos exantematic • Gripa
• Febra Q • Adenoviroze
• Parotidita epid
Pi digestivă • Meningita
• Febră tifoidă • TBC
• Dizenterie • Difterie
• Holeră • Angine
• Poliomielită • Pneumopatii
• Hep A
• Geohelmintiaze
 Mecanismul de transmitere
include

• Localizarea epidemiologică specifică a mo în SI

• Calea de eliminare
• Modalitatea transmiterii
• Poarta de intrare (Pi)
 Nivelul la care agentul infecțios abordează organismul gazdă în
finalul transmiterii
• Poarta de pătrundere (Pp)
 Nivelul la care agentul infecțios abordează organul țintă din
organismul receptiv pt care are tropism electiv

Pi poate fi identică cu Pp
 Mecanismul de transmitere

Calea de Poarta de
eliminare intrare

Organismul
Sursa de
receptiv
infecție

Modalitatea
transmiterii
Localizare Poarta de
epidemiologică pătrundere
specifică

Pi poate fi identică cu Pp
 Receptivitatea
Proporția subiecților dintr-o populație
susceptibili de a fi afectați de o anumită infecție.

Receptivitatea Rezistență

Receptivitatea naturală Rezistența antiinfecțioasă

• Receptivitate la infecție • Rezistența nespecifică

• Receptivitate la boală • Rezistența specifică
 Receptivitatea la infecție

Receptivitatea naturală Rezistența naturală

• față de infecția cu agenți patogeni • caracter de specie
• este generală • în condiții obișnuite se manifestă
• constituie un atribut de specie. constant.

Omul = rezistent
• SIV (virusul imunodeficienței simiene)
• FIV (virusul imunodeficienței felinelor)
• Virus jigodios
 Receptivitatea naturală la boală infecțioasă
Proporția persoanelor care
suportă infecția clinic manifestă
din totalul celor infectați cu un anumit m.o.

Indice de receptivitate este

procentul infectaților care fac
boala.

1. B. cu receptivitate generală / absolută

2. B. cu receptivitate parțială / incompletă
3. B. cu receptivitate scăzută / redusă
4. B. cu receptivitate condiționată / potențială
 1. B. cu receptivitate generală/ absolută
• toți primoinfectații fac boala
• cine nu a venit în contact cu ag. ptg.
este susceptibil 2. B. cu receptivitate parțială / incompletă
• ex. Rj Va TE FT • o parte din primoinfectați fac boala
• restul infecție subclinică
• toți infectații indiferent de forma clinică
3. B. cu receptivitate naturală scăzută / redusă
 sunt la fel de contagioși
• o mică parte din primoinfectați face boală
 se imunizează specific natural activ
• majoritatea infecție inaparentă
• ex. HA Sc Dif
• toți infectații indiferent de forma clinică
 sunt surse de infecție (contagioși)
 se imunizează specific natural activ
• ex. Po minoră (4-5%) majoră ( 1%)
Meningită meningococică (< 1%)
Encefalită de căpușe (< 0.2%)
4. B. cu receptivitate condiționată sau potențială
• obișnuit nu se manifestă rec. naturală
față de m.o. oportuniste
• se realizează condiționat de existența
unor factori suplimentari de ptg
 doza infectantă foarte mare
 cale de pătrundere largă, neprotejată
 rezistență naturală compromisă

Receptivitatea față de inf cu m.o. oportuniste

• este generală ~ m.o. patogene
• se declanșează restructurări imunologice
specifice în orgs. gazdă
• interacțiunea gazda – m.o. oportunist este
în echilibru
• se păstrează sănătatea gazdei datorită
patogenității reduse, potențiale a m.o.

Nu se pot stabili valori exacte ale indicilor de receptivitate pentru bolile infecțioase
cauzate de m.o. oportuniste.
Rezistența nespecifică
Totalitatea factorilor și mecanismelor
nespecifice de apărare care reacționează
față de orice agresor.
Mecanismele

• sunt funcționale de la naștere

• nu sunt dependente de recunoașterea specifică a elementelor străine

• se declanșează în mod repetitiv și identic ori de câte ori intervine o

agresiune indiferent de natura sau structura agresorului

• o singura barieră poate oferi protecție împotriva mai multor agenți

potențial patogeni diferiți
Factorii rezistenței nespecifice

• Factori tisulari
 bariere mecanice și factori fizici fiziologici
 inhibitori chimici și biochimici ai agenților infecțioși la
poarta de intrare
 flora normală (de la nivelul tegumentelor și mucoaselor)

• Mecanisme serologice de apărare nespecifică

 factori celulari
 factori umorali
 Rezistența specifică
Din perspectiva eficienței epidemiologice

1. Rezistență fermă, integrală, de lungă durată

2. Rezistență ferma, integrală, cu durată limitată
3. Rezistență de scurtă durată
4. Rezistență cu instalare tardivă
5. Rezistență incompletă
6. Rezistență disociată
 1. Rezistență fermă, integrală, de lungă durată, chiar definitivă
• nu permite a doua îmbolnăvire
• ex. Rj, Par ep, FT

2. Rezistență fermă, integrală, cu durată limitată (ani)

• permite a doua îmbolnăvire
• ex. Vc, TE
3. Rezistență de scurtă durată
• ex. Febra papataci
4. Rezistență cu instalare tardivă
• cu evoluție cronică îndelungată
• cu recidive
• imunitatea postinfecțioasă nu este oportună, asanantă
• prognosticul depinde de depistarea precoce, tratamentul
prompt și corect
• ex. Br, Mal, F. rec
 5. Rezistență incompletă
• strictă specificitate de tip, variantă, tulpină
• persoana face infecții repetate
 cu același tablou clinic
 dar cu altă tulpină
 până când devine rezistentă față de tupinile
circulante în zonă

6. Rezistență disociată • ex. Gr, Rinovir, Diz, Enterovir, Lep

• rezistență diferită față de diferiți factori de agresiune ai m.o.

• ex. Dif, Sc
 imunitate antitoxică protectoare de lungă durată
 nu imunitate antibacteriană (antiinfecțioasă)
 nu se repetă îmbolnăvirea produsă de toxină
 se poate repeta tabloul clinic produs de același microorganism sau
se instalează starea de purtător.
⁃ Există patru forme de manifestare ale procesului epidemiologic (PE):

◦ Sporadică;
◦ Endemică;
◦ Epidemică;
◦ Pandemică.

⁃ Definirea formei de manifestare a PE se face în funcție de o serie de indicatori:

◦ Frecvența de apariție a cazurilor;

◦ Extinderea geografică.
⁃ Morbiditate redusă (cazuri rare);
⁃ Cazurile de boală nu au legătură aparentă între ele;
⁃ Dispersie mare temporală și spațială;
• Număr redus de surse;
• Control optim al căilor de transmitere;
• Populație protejată;
• Factori naturali și socio-economici – activitate slabă favorizantă,
dinamizatoare:
 Naturală - perioade interepidemice;
 Indusă - activitate de supraveghere, măsuri de prevenire și control.

⁃ Etapă în procesul de eliminare.

 Tetanos;
 Rujeolă (în faza de eliminare);
 Gripă (la începutul și sfârsitul epidemiei).
⁃ ENDEMIE = prezența constantă a unei boli sau agent patogen la un nivel redus sau mediu în
populație (generalizată, regională, localizată):
• Morbiditate redusă;
• Cazurile de boală nu au legatură aparentă între ele;

 “fiecare persoană infectată transmite boala unei singure alte persoane”

• Există tendință de concentrare spațială și temporală:

 Număr redus de surse de infecție;

 Căi de transmitere limitate;

 Populație parțial receptiva;

 Factori naturali și socio-economici – prezență semnificativă.

⁃ Trebuie considerată o situație cu risc.

⁃ Deficiențe în aplicarea măsurilor de prevenire și control.

⁃ Hepatită;
⁃ Malaria în Africa, Asia, America de Sud.
⁃ Bolile infecţioase îşi “trăiesc viaţa” prin manifestările lor epidemice.
(Herman Pidoux)

⁃ EPIDEMIE = apariția unui număr de cazuri de îmbolnăvire, a unor anumite

comportamente sau a altor evenimente în relație cu sănătatea peste valoarea
așteptată într-o populație, într-un teritoriu și într-o perioadă de timp determinată.
Epidemie: izbucnire limitată în timp și spațiu:
• intrarea sau reintrarea în circulație a unor agenți patogeni;
• multiplicarea surselor;
• căi de transmitere necontrolate;
• acumulare de populație receptivă;
• intervenția favorizantă a factorilor naturali și socio-economici.
 Săptămână epidemică

= creştere cu minim 20% a numărului de îmbolnăviri faţă de nivelul aşteptat (media aritmetică a numărului de cazuri
raportate în trei săptămâni anterioare) şi

= cel puţin 10% virusuri gripale aparţinând aceluiaşi subtip în izolatele din totalul produselor patologice testate;

Perioadă epidemică

= succesiunea a cel puţin 3 săptămâni epidemice (care îndeplinesc criteriile de mai sus);

Epidemie extinsă

= creşterea morbidităţii peste nivelul maxim aşteptat

-în una sau mai multe regiuni,

-populaţia însumată a acestor regiuni totalizând 50% sau mai mult din populaţia totală a ţării,

-cu confirmări de laborator în toate zonele în care se înregistrează creşteri ale numărului îmbolnăvirilor.

http://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii/gripa-infectii-acute-respiratorii-si-sari/993-metodologia-de-supraveghere-gripa-infectii-respiratorii-acute-si-sari-2018-2019/file
 Epidemii sezoniere = Antigenic drift

⁃ Variaţii antigenice minore (virusurile gripale A şi B);

⁃ Mutaţii punctuale la nivelul genelor N sau H;

⁃ Schimbarea unui aa / câţiva aa din structura N sau H;

⁃ Fără modificarea subtipului viral;

⁃ Populaţie parţial imunizată;

⁃ Survin în fiecare an / la câţiva ani.

A/H3N2
Mutaţii punctuale : Afectează
Populaţie virală
1 sau mai mulţi aa
RNA segment

Celule gazdă
A/H3N2 infectate DRIFT

Betts FR, Douglas RG, Mandell G.L., Douglas R. G., Bennett J.E., Principles and practice of infectious diseases, 3rd ed., 1990;39:1306-25
 ⁃ Holeră (1995)
• 128 cazuri (GL, BR, TL).

⁃ West Nile
• 1996 - > 800 cazuri (393 conf. serologic/17 decese);
• 2010 - 52 cazuri;
• 2016 - 93 cazuri / 11 decese;
• 2017 - 66 cazuri / 14 decese;
• 2018 - 277 cazuri / 42 decese.

Piţigoi D, MI Popa, A Streinu-Cercel, 1998, Procesul epidemiologic al infecţiei cu virusul West Nile, Bacteriol. Virusol. Parazitol. Epidemiol., 4, 281-88
CNSCBT. Rapoarte anuale
CNSCBT. Informări săptămânale. West Nile. http://www.cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/west-nile-1/1024-infectia-cu-virusul-west-nile-la-data-de-15-11-2018/file
  Rujeolă

◦ 1997 – 1998: 23.000 cazuri/ 23 decese (0,1%);

◦ 2004 – 2006: 9196 cazuri/ 14 decese (0,1%);

◦ 2010 - 2013: 13645 cazuri / 4 decese (0,025%);

◦ 2016 – 2020 (aprilie): 19701 cazuri / 64 decese (0,38%)

(03.04.2020, CNSCBT).

Measles Epidemic in Romania, 1996-1998: Assessment of Vaccine Effectiveness by Case-Control and Cohort Studies, Karen A. Hennessey, Nicolae lon-Nedelcu, Maria-Dorina Crăciun, Flores Toma, Wendy
Wattigney, and Peter M. Strebel, Am J Epidemiol (1999) 150 (11): 1250-1257
http://www.cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/rujeola-1/1134-situatia-rujeolei-in-romania-la-data-de-22-02-2019/file
 94,9 % nevaccinați;

 Genotip circulant: B3.

Fig. Geographical distribution of measles incidence in Romania, 2016-2018

Source: CNSCBT (measles update 26.10.2018)
 PANDEMIE = epidemie răspândită în mai
multe țări sau pe mai multe continente.
Microorganism nou, necunoscut anterior sau
reapariție după câteva decenii;
Receptivitate generală;
Transmiterea nu poate fi influențată din lipsa
unor măsuri adecvate;
Afectate toate grupele de vârstă;
Intervenția favorizantă:
-a factorilor naturali și
-socio-economici (mijloace de transport
rapide, călătoriile, mișcarea populației etc.
⁃ Pestă;

⁃ Variolă;

⁃ Tifos exantematic;

⁃ Febră recurentă;

⁃ Holeră;

⁃ HIV;

⁃ Gripă;

⁃ SARS-CoV2.
Recunoscută oficial în anul 1981.

◦ 36,7 milioane cazuri;

◦ 1 milion decese in 2016.
 Pandemia de gripă = Antigenic shift
⁃ Variaţii genetice majore / brutale la nivelul genelor N / H:
 recombinare genetică între 2 virusuri (uman / aviar / porcin);
 mutație - transmiterea la om a unui subtip animal / aviar.
⁃ Rezultă noi subtipuri virale = pandemii;
⁃ Afectează numai virusul gripal A ;
⁃ La interval de 10 - 40 ani.

Recombinare genetică:
Celula gazdă "New" virus
RNA de virus
infectată
gripal uman

RNA de virus Hibrid genetic

gripal aviar SHIFT
de RNA viral

Rezultă un nou subtip viral: “o nouă" H şi/sau “o nouă" N

 Virus gripal A cu o nouă configuraţie antigenică;
 Un nou subtip viral;

 Populaţie total ne-imunizată;

 Epidemie la scară mondială: 25 - 50 % din populaţia globului;
 Survin la interval de 10-40 ani;
 Afectează adulţii sănătoşi;
 Letalitate mare.
 1918: “Spanish Flu” 1957: “Asian Flu” 1968: “Hong Kong Flu”

A (H1N1) – A (H2N2) – v. A (H3N2) – v.

v. aviar mutant aviar-uman recombinant aviar-uman recombinant

20-50 milioane decese 1-4 milioane decese 1-4 milioane decese

WHO Report on Global Surveillance of Epidemic-prone Infectious Disease. Influenza.

www.who.int/emc-documents/surveil…scsrisr 200. html/Influenza/Influenza.htm.
⁃ 11 iunie 2009 – declararea pandemiei cu noul virus A
H1N1 - A/California/7/2009

⁃ 10 august 2010 – încheierea pandemiei

⁃ Peste 209 țări afectate

⁃ Global 15174 decese

WHO Pandemic AH1N1 2009 - update

http://www.who.int/csr/don/2010_02_5/en/index.html
Coronavirusurile sunt:

•virusuri ARN prezente la diverse specii de animale, care se pot transmite la om provocând o
infecție acută respiratorie cu tendință la agravare pâna la exitus;

•agentul etiologic al guturaiului (comon cold) la om.

• Primele coronavirusuri care au afectat populația au fost descoperite în 1960, până în prezent fiind
demonstrată existența a 7 tipuri de coronavirusuri respectiv:

• două tipuri alfa (229E,LL63),

• două tipuri beta (OK43, HKU1) denumite și coronavirurusuri comune și

• înca 3 tipuri :
• SARS-CoV coronavirusul beta care cauzează Severe Acute Respiratory Syndrome

• MERS-CoV coronavirusul beta implicat în producerea Middle East Respiratory Syndrome

• SARS-CoV2 (2019-nCoV/2019 Novel Coronavirus) implicat în COVID-19

SARS-CoV Severe Acute Respiratory Syndrome

Epidemiologie Diagnostic Tratament/Profilaxie

Caz index: nov. 2002 (identificare beta-CoV) SIMPTOMATIC

Clinic/Pneumonie/ARDS (Rx) Corticoterapie
Februarie 2003: 300 de cazuri de infecție
Epidemiologic Ribavirină
respiratorie rapid progresivă în Guangdong, China
Până la finalul epidemiei: 8096 cazuri, 774 decese; Laborator Lopinavir/darunavir
rată mortalitate=9,6% -PCR două probe diferite din
August 2003-2004: 4 izbucniri epidemice mici situsuri anatomice diferite/același
Sursă: lilieci , gazda intemediara pisica civet (zibeta) situs în două momente diferite
Transmitere: animal-om, interuman -Izolare în cultură
-Teste serologie NU există
Cale de transmitere: aerogenă (aerosoli
(ELISA/imunofluorescență) vaccin disponibil
contaminați)
Incubație: 2-7 zile (monitorizarea simptomelor 10
zile)

Simptome Profilaxie nespecifică

117
 MERS-CoV
Virusologie
Beta-coronavirus
Genom ARN
Receptori
•DPP4 (în special la
BPOC și fumători)
•CEACAM5
Tropism extins
comparativ cu restul
virusurilor din familia
CoV (tract respirator
inferior, rinichi, intestin,
ficat)
Eliminare virală se poate
prelungi până la 6 spt.
Middle East Respiratory Syndrome
Epidemiologie
Caz index: sep. 2012 în Arabia Saudită
(pneumonie și insuficiență
renală acută)
Definiție caz confirmat
Confirmare de laborator + orice
formă de manifestare clinică
Până în nov. 2019: 2494 cazuri
858 decese
Rată mortalitate= 34,4%
Sursă: liliac, gazda intermediara
Cazuri de infecție
cămila dromader
intraspitalicească (Arabia
Transmitere: animal-om
Saudită, Coreea de Sud, Iran,
Frața (în principal în urma
interuman
Cale de transmitere: aerogenă
expunerii în camera de gardă)
Incubație: 5-14 zile
Comorbidități: diabet zaharat,
HTA
Simptomatologie
118
 MERS-CoV Middle East Respiratory Syndrome

Diagnostic Tratament
Paraclinic
Clinic/Epidemiologic
Laborator Modificări minime până la Simptomatic
• Nespecific opacifierea completă a Interferon 2b + Ribavirină
- leucopenie lobilor/segmentelor Ac monoclonali/policlonali
- trombocitopenie pulmonare. Plasmă de la pacient convalescent
- creștere transaminaze/LDH Lopinavir/ritonavir
• Specific Mycofenolat mofetil
- PCR secreții tract respirator/ser Corticoterapia nu a îmbunătățit
- Teste serologice supraviețuirea și a crescut durata excreției
virale.

Specifică Profilaxie Nespecifică

NU există vaccin!

119
 SARS CoV2 (2019-nCoV)

La sfârșitul anului 2019, în Wuhan, un oraș din provincia Hubei din China a
fost identificat un cluster de pneumonii severe de etiologie necunoscută.

120
 SARS CoV2 (2019-nCoV)
Agent etiologic Novel Coronavirus 2019:

- beta coronavirus

- genom ARN

- 79,5% similar SARS

- 96,2% similar unui virus izolat de la liliac

- Sursa probabilă liliacul,

gazdă intermediară încă necunoscută

(a fost luat în discutie șarpele – dar s-a infirmat această ipoteză, acum se
discută despre rolul pangolinului)

Există vaccin

pangolinul

121
 Infecția cu noul coronavirus (SARS-CoV-2)
 Informații pentru populație
 Legislație
 Informații pentru personalul medico-sanitar
 Evaluare de risc
 Sfaturi pentru călători
 Situația la nivel global, actualizată zilnic
 Comunicate OMS
 Numar persoane aflate in izolare la domiciliu / carantina Coronavirus COVID-19
- harta
 Liste zone afectate COVID-19
122
“The art of epidemiological reasoning is

to make some reasonable conclusions

starting from imperfect data”.

George W. Comstock
 John M. Last - A dictionary of Epidemiology, ed Oxford University Press, 2001, ISBN-13: 978-0-
19-514169-6 pag. 141-142

 Ioan Stelian Bocșan – Epidemiologie practică pentru medicii de familie, 1999, ed. Medicală
Universitara Iuliu Hațeganu Cluj Napoca, ISBN: 973-8019-03-6, pag. 107-120

 INSP- Ghidul de prevenție. Stilul de viață sănătos și alte intervenții preventive prioritare
pentru boli netransmisibile, în asistența medicală primară București, 2016. ISBN 978-973-0-
22796-3

 Leon Gordis – Epidemiology, 2014, ed. Elsevier, ISBN: 978-1-4557-3733-8, pag. 5-18

 Aurel Ivan – Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile, 2002, ed. Polirom, pag. 104-118

 Ordin nr. 377/2017 aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate
publică pentru anii 2017 şi 2018