Modernismul este curentul literar manifestat în perioada interbelica ale carui

caracteristici au fost concretizate în literatura romana. A presupus o ardere a etapelor,

caracterizat prin sincronizarea literaturii române cu cea europeană dar și prin imitarea
unor modele occidentale. Tudor Arghezi se folosește de un modernism eclectic . El pleacă de
aspectele traditionaliste oferind alternative poetice moderne , impresionand prin varietate și
inovație ( idei , atitudini și modalități lirice ). Modernismul lui Lucian Blaga este exprimat
prin subiectivism , folosirea ars poeticii , intelectualizarea emoției. Lucian Blaga transpune
în lirică cele două concepte filozofice originale: cunoaşterea luciferică şi cunoaşterea
paradisiacă. Cunoaşterea paradisiacă este de tip logică și raţională. Cunoaşterea
luciferică nu are drept scop lamurirea misterului, ci sporirea lui.

Poezia “Veac” de Lucian Blaga a fost introdusă inițial în volumul Laudă

Somnului ( 1929 ) și ulterior în volumul Poezii (1942 ) , pe când poezia “Heruvim
bolnav” de Tudor Arghezi face parte din volumul “Cuvinte potrivite” ( 1927 ).

În poezia“ Heruvim bolnav” de Tudor Arghezi este prezentată idea că relaţia

omului cu Divinitatea s-a degradat , astfel pronunțându-se tema
desacralizarii lumii “Cerul la gust i-ajunge ca un blid/ Cu laptele amar şi
agurid”. De asemenea se evidențiază și motivul ingerului , care odată ce
intră în contact cu oameni , se molipseste de la ei , și nu-si mai poate
face cale întoarsă spre ceruri “oriunde capul caută să-şi puie/ Locu-i
spinos şi iarba face cuie” , acesta devenind total dezinteresat de viață și
culoare “Livada, câmpul şi-au pierdut şi floarea/ şi roadele şi frunza şi
culoarea”. În poezia “ Veac “ de Lucian Blaga , de asemenea , sunt
prezente semne apocaliptice , care sunt incluse într-un adevărat domino
al lucrurilor intraductibile, incriptate în adevărate matrice matematice
"Semnale se-ncruciseaza albastre prin străzi. în teatre striga luminile, se
exalta libertățile insului. Se profetesc prabusirile, sfârșesc in sange
cuvintele. Corolarul lumii cu mii de fațete determina motivul declinul ,
care este văzut , redat de către Blaga , într-o manieră expresionistă.

In poezie “ Heruvim bolnav” de Tudor Arghezi , eulul liric este prins

într-o ipostază de tristețe , deoarece molipsirea ingerului heruvim , care
nu se poate întoarce în cer ““Cerul la gust i-ajunge ca un blid/” îl face să-
și piardă spiritualitatea “Și vântul serii nu-i mai da îndemn ; Stelele lui nu și le mai
trimite”. În poezia “ Veac” de Lucian Blaga , eul este prins în ipostază unui
om rătăcit într-un labirint fără centru , care pierde șansa de a ieși din
vertijul alunecării în gol “Se profetesc prabusirile... ”. Astfel , eul liric ,
trăiește neliniștea fără lamentație , dar cu tragică nostalgie “Undeva se
trage la sorti camasa invinsului...”.

Imaginarul poetic in poezie “ Heruvim bolnav “ de Tudor Arghezi este

surprins prin comparatia “Cerul la gust i-ajunge ca un blid” , care sugerează
ideea că relaţia omului cu Divinitatea s-a degradat, existând pericolul
desacralizarii lumii , pe cand imaginarul în poetic din poezia “Veac” de
Lucian Blaga este surprins prin