Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat Procedura Actelor
Referat Procedura Actelor
Din legislaţie şi doctrină s-au putut identifica câteva principii de bază care guvernează
procedura administrativă, respectiv:
principiul legalităţii şi oportunităţii;
principiul executării obligatorii şi cu bună-credinţă a competenţei legale;
principiul motivării actelor şi măsurilor administrative;
principiul exercitării ierarhice a recursului;
principiul transparenţei în activitatea administraţiei publice;
principiul obligativităţii aducerii la cunoştinţă a actelor adoptate şi măsurilor
dispuse;
principiul exercitării controlului activităţii executive, al celerităţii rezolvării
problemelor cetăţenilor;
principiul colaborării şi cooperării dintre diferitele autorităţi;
principiul răspunderii administrative;
principiul subsidiarităţii.
Proiectul Codului de procedură administrativă al României determină, pe de-o parte,
principiile procedurii administrative necontencioase, respectiv: principiul legalităţii,
oportunităţii şi eficienţei; principiul executării obligatorii şi cu bună-credinţă a competenţei
legale; principiul egalităţii în faţa administraţiei publice; principiul motivării acţiunii
administrative şi a măsurilor dispuse; principiul exercitării ierarhice a recursului; principiul
transparenţei în activitatea administraţiei publice şi accesului liber la informaţiile de interes
public; principiul obligativităţii aducerii la cunoştinţă a actelor adoptate/emise şi măsurilor
dispuse; principiul exercitării controlului asupra activităţii executive, celerităţii rezolvării
problemelor cetăţenilor; principiul colaborării şi cooperării; principiul responsabilităţii şi
răspunderii; principiul subsidiarităţii, la care adaugă principii aplicabile în procedura
contencioasă, respectiv: principiul contradictorialităţii; independenţei în activitatea
administrativ-jurisdicţională; garantării dreptului la apărare, reprezentare, precum şi la
exercitarea căilor de atac, în faţa jurisdicţiilor administrative şi a instanţelor judecătoreşti;
stabilităţii şi motivării actului administrativ-jurisdicţional.
În consecinţă, din coroborarea celor două texte legale rezultă următoarele reguli:
a) hotărârile consiliilor locale şi consiliilor judeţene, cu caracter normativ, devin
obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică, iar cele individuale de
la comunicare (art. 50 şi art. 109). Menţionăm că aducerea la cunoştinţă publică a hotărârilor
cu caracter normativ se poate face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către
prefect, potrivit art. 50 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001.
b) dispoziţiilor emise de primari şi de preşedinţii consiliilor judeţene li se aplică
aceleaşi reguli privind intrarea în vigoare, astfel cum rezultă din art. 71 şi art. 109 din Legea
nr. 215/2001 - legea administraţiei publice locale.
În sfârşit, relevăm că prin art. 53 din Legea nr. 24/2000, republicată se instituie în
sarcina autorilor actelor normative obligaţia de a insera în dispoziţiile finale data intrării în
vigoare a fiecărui act. Textul menţionat are următorul conţinut: „(1) Dispoziţiile finale
cuprind măsurile necesare pentru punerea în aplicare a actului normativ, data intrării în
vigoare a acestuia conform art. 11 (şi art. 78, în opinia noastră), implicaţiile asupra altor acte
normative, ca: abrogări, modificări, completări, precum şi dispoziţia de republicare, dacă este
cazul.” Această operaţiune se poate realiza pe două căi: comunicare sau publicare.
Sunt exceptate de la obligaţia publicării în Monitorul Oficial, dacă legea nu dispune
altfel, ordinele, instrucţiunile şi alte acte cu caracter normativ care au ca obiect reglementări
din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
Comunicarea este operaţiunea prin care autoritatea administrativă competentă aduce la
cunoştinţa persoanei interesate un act administrativ, predându-l direct acesteia sau unui
membru din familie, prin afişare la domiciliul sau sediului persoanei în cauză, etc.
Comunicarea este utilizată, de regulă, în cazul actelor administrative individuale care obligă la
o anumită prestaţie, în cazul actelor administrativ-jurisdicţionale şi al celor cu caracter
sancţionator-contravenţional. Comunicarea operează cu privire la subiectul destinatar al
actului individual, dar şi în cazul unor persoane îndreptăţite la valorificarea anumitor drepturi
sau exercitarea unor atribuţii.
Uneori, comunicarea se întâlneşte şi în cazul actelor normative, cum este cazul unor
anexe ale acestora care se comunică direct celor interesaţi sau, al hotărârilor de guvern cu
caracter militar. Corespunzător, publicarea actelor individuale poate avea loc în situaţia în
care este imposibil să se comunice aceste acte către toate persoanele interesate, ca de
exemplu, listele candidaţilor reuşiţi la un concurs, listele electorale.
În principiu, actele administrativ produc efecte pentru viitor, sunt acte active, şi nu
acte retroactive. De la principiul neretroactivităţii actelor administrative există şi unele
excepţii în care actul retroactivează, excepţii datorate după caz, caracterului lor (exemple:
actele administrative declarative, actele administrative jurisdicţionale, ori actele adoptate în
baza unei hotărâri judecătoreşti), sau unor dispoziţii exprese ale legii.
Cea mai importantă categorie a actelor administrative care fac obiectul acestor excepţii
o constituie actele declarative sau recognitive. Aceste acte recunosc sau constată existenţa
unor drepturi şi obligaţii care au luat naştere datorită unor fapte juridice produse anterior
emiterii sau adoptării actului administrativ (spre exemplu, actele de stare civilă – certificatul
de naştere, de deces ori actele de aprobare sau de confirmare).
Bibliografie
1. Constitutia Romaniei
2. Tofan Dana, „ Drept administrativ „, Editua All Beck, Bucuresti,2004