Sunteți pe pagina 1din 51

Biblloteca Sc.

de Cint' Bis
5i Sorlinarul Teglo*rr"Clui

I
{ PREOTUL Dr. MIHAIL BULAC
DOCENT UNIVERSITAR

I
d

$coALA
I
{
SIBN-IOTECA
ACIBEffiIEI TE$LT}GISE
EXEGETICA BIBLICA
I DIH

:rn DINdTToHTA
{
CLUJ
Nr, lnu
I

t,
t,

; ARtli.i,)tSC0f tA $ii"i. fr0l,l. CLrJ I


I nir.iLi0'lrr.a
i r,,,. ,r.,&-{_ _3:C_' I
I

cota |
B U C UR ";.*T-["*
EqTl *w'-***;;-;Lffi,**l
TIPOCRAFIA gION C. VACARESCU,, Strada Umbrei, 4
l93l

i'
ltir;,r
{

ffi$olrc,{S /i
f,"
i-
,

*o"w*"o,
-oeo\
\!

fldvrore ptsv ofiv 1g(or,pov I


rb rdrv fgocp6v El6cozd,hov,
pdl,r,oru 6b 6ni tdrv touotrcov
xolgdlv. I
Sf. Vasile. Epist, CCLXX.
Migne. Patr, gr. tom. XXXII.
Col. 1000. B.
1i

0,

1i

l
Introducere
l. Exegeza bibticd impune aprofundarea disciptinelor ei. ll.
Sectele de astdzi readuc pe teren uechile principii eretice.- lll,- In-
'terpretarea deosebitd a aceluiag uerset bibtic douedegte arbitrariul
raliunii. -- lY, Impo*anfa tradiliei explicatiue.
- V. Necesitatea
cunoagterii gcoalelor biblice patristice, gcoala exegeticd din An-
tiohia.

I. Conceplia protestantd a rafionalismului arbitrar pe


terenul exegetico-biblic, incepe sd contagieze pe unii
credincio1i, ba din nefericire c6.te odatd chiar pe unii
c:lerici din cuprinsul bisericitor rdsdritene, fie je citea
nouilor secte religioase, al cdror numdr este in plind
cregtere, fie pe calea simpatiei libertinajului exegetic
al fracfiunilor protestantismului din apus. primeidia
t unei asemenea acliuni, poate fi cu atit mai mare, cu c6t
I pe lhngd mulliplele mijloace de prcpagandd ale teh-
nicei tipografice moderne, mai poate afla cAte odatd gi
,,teren neconsolidat din punct de uedere defensiu. De
';,iaq,g.ea o popularizare a normelor tradilionale d.e inter-
r
'etarea Sfintei Scripturi, o gdsim cu at|t mai oportund,
t;;||cd, urrrunra Bisericii noastre ortodoxe-romhne de a
sp?ndi Sfhnta Scripturd in mijtocul uedinciogilor gi
0,explica, ndddjduim a fi pentru uiitor intr'un pro-
;mai inaintat.
nalitatea predicii biblice a amuoanelor zilei de
astdzi, fatd de cazaniile reeditate de altd datd, trebuie Scripturd, istoria biblicd gi teologia biblicd sunt disci-
sd se aistin7a prin metoda noud de a face ?ntelese Fi plini, de cate nu se poate dispensa exegetul,
a pune in lumind adeudrurile cregtine teuelale, iar nu II. Nu este multd ureme, de cAnd mi.a cizut in
piin doctrind noud. De aceea, Pteotul ca inudldtor al mLnd o carte de propagandd religioasd, in care credin-
Bisericii noastre de astdzi, trebuie sd fie totdeauna pre' cio1ii Bisericii noastre erau indemnali de un predicator
gdtit, cu tot ce este necesar adhncirii adeudratei inle- eretic, sii citeascd cu tolii shrguincios Sfdnta Scripturd,
Tegeri a Sfintei Scripturi. Astfel pdsttarea gi adhncirea asigurindu-i mai tntAi cd. parlea inlelegerii cuprinsului
nirmelor traditionate ortodoxe de interpretarea Sfintei Sfintei Scripturi, le reuine tot lor in chip automat: 1i
Scripturi, socotim cd fotmeazd una din temele de ac' <Nu este rdu ca atunci cAnd deschizi cartea ca sd ci-
tualitate ale studiilor biblice ale clerului nosttu' tegti, sd ceri Domnului putere ca Sd ?nfelegi ce citegti.
Subliniez cu acest ptitei, cuuintele pdrintelui Prof' Dr' fine seama cd atunci cAnd citegti Scriptura, Dumnezeu
V. Gheorghitt, dela Facultatea de Teologie din Cemdufi, insuti iti uorbeSte prin ea, cdci Scriptura este cuuAntul
rostite aium cAliua ani la inaugurarea cutsutilor de lui Dumnezeu. Dupd ce ai citit cit ai putut, intreabd-te
Testamentul Nou: <Astdzi trebuie sd. ne inarmdm cu ce ai inleles Si ce ti.a rdmas din ce ai citit. Dacd fi-a
toate armele necesare pentru a putea respinge cu suc- rdmas o uorbd, un gind, fi inulfumit. Dacd. dai peste
ces toate atacurile dugmane, care se indreaptd impotriua cuuinte pe cire nu le infelegi, nu te nelinigti de asta,
Sfintei Scripturi 9i .sii-i apdrdm prestigiul ei de carte cite1te-le Oi mai tdrziu le uei inletege.>l)
inspiratd gi normatiud pentru credinta 9i uiata noastrd, lll. Cu alte cuuinte orice cititor poate sd inleleagd sin.
dacd uroim sd aiungem la adeudrata 9i uegnica fericire' gur Sfinta Scripturd, fdrd sd aibd ure-o altd pregdtire,
Azi studiul Sfintei Smipturi trebuie sd fie bazat pe decht a cunoagte literile alfabetului, gi dacd i-ar rdm6.ne
studii exacte 5i precise Stiintifice, penttu ca teologul ceua neinleles dela prima lecturd, ua putea inletege tot
sd fie in stare nu numai a preda poporului cuuLntul singur, cu prileiul lecturilor ulterioare. Oare nu prote-
Sfintei Scripturi intru toatd cutdlenia sa, ci a-l Si stanlii erau acei ce afirmau prrn Confessio Helvetica
iustifica din punct de uedere Stiintific fald de ori 9i prior (Art. il cd: <interpretarea Scripturii trebuie ciu-
cine".1), tati in ea insigi, incAt ea singurd si-9i fie interpret,?2)
In ceeace priuegte o interpretare bine intemeiatd 5i RupAnd orice legdturd cu autoritatea bisericeascd, pro-
uiitard a Sfintei Scripturi, cdci adeudtul reuelat nu testanlii au terminat gi cu consensul Sf. pdrinti asupra
poate fi decd.t unul, nu se poate da, dacd nu auem fi' principiilor de interpretare a Sfintei Scripturi. Adicd ceti-
xate ltrincipiile de interpretare 9i nu ne cdlduzim de torul Sfinlei Scripturi, ar auea dupd cum spunea Luther,
aceste principii ale ermineuticii ortodoxe, adicd -de not' un fel de ungerb internd, prin descoperirea pe care
mele adeudratei interpretdri a Sfintei Scriptuti' Pe lhngd Dumnezeu i-o face in chip deosebit prin SfAntul Duh
partea ermineuticii este necesard aprofundarea tuturor 9i astfel poate afla adeudratul inleles al cetor citite.
disciplinelor de care ate neuoie o exegezd biblicd stiin- Aceastd afirmalie a sectanlilor din uremea noastrd, ne
fifici. Cunoagterea timbitor in cate s'au scrls cdtlile
-Sfintei
duce indatd cu gh.ndul, la maxima protestantd <Scriptura
Scripturi, arheologia biblicd, introducerea in Sf'
1) Din planul de mAntuire. Bucuregti. Autorul anonim. p. 28.
l) Dr. V. Gheorghiu. Discurs de inaugurare al cursurilor din 2l l. lylihdlcescu. Compendiu de simbolicd. Bucuregti 1902. Invdli-
Testamentul Nou. Candela 1925, P. 7, tura protestantismului. SfAnta Scripture. p. 248.
Scripturae interpresu, adicd Scriptura se interpreteazd ni se dd trupul si singele Domnului, simboale care te-
prin sine insdpi. prczintii gi oferd trupul gi singele Domnului.
Fiecare cregtin putAnd fi gi pteot Si nefiind nici o Iatii ce sporturi spirituale otim cd a putut face doamna
trebuinld de o ierarhie de drept diuin, toate camentariile raliune a interprelilor protestanli. Ori dacd citim inter-
biblice al Sf. Ioan Chrisostom, Sf. Vasile cel Mate 9i pretarea aceloragi cuuinte ale MAntuitorului, fdcutd de
ceila$i Capadocieni, i1i pierd ln fa[a lot ualoarea nor- Sf. Apostol Pavel. gdsim cd este tocmai .interpretarea
matiud, in ceeace priuegte doctrina mdrturisitd de bise' ofiodoxd.: uVi vorbesc ca unor oameni cu iudecati.
rica apostolicd. Interpretarea fdcutd, de orice cizmar, ludecali ce vd spun: Paharul binecuvAnlirii pe care-1
zidar, ori alt meseria1, auea aceiag insemndtate ca 9i a binecuvAntim, nu este oare impirtigirea sdngelui lui
acestor pdrinli bisericegti, lntrucAt putea sd fie dupd Christos? PAinea pe care o frAngem, nu este oare im-
aga zisa ?nrAurire a sf. Duh, impdttdsitd indiuidual. pdrtdgirea trupului lui Christosl"l). Cuuintele Sf. Apostol
Zwingli afirmd si el la rhndul sdu: uCuvdntul lui Pauel, ni se prezintd: ca un dreptar de lumind, in care
Dumnezeu, indatii ce apare lurnineazi mintea omului, sunt puse cuuintele MLntuitorului Christos, fatd de spe-
aga incit il inlelege, il miirturiseste gi e sigura de el'.l) culaliunile teologice ale protestanfilor. De allfel gi inter-
De aceea au 9i aiuns protestanlii la tragedia firimi' pretdrile marilor noStrii dascdli Si pdrinti bisericegti,
tdrii proWiei lor comunitdfi, in funclie tocmai de aceastd s'au intemeiat tocmai pe aceasld traditie explicatiud de
diuersitate a interpretdrii Cuuintului lui Dumnezeu, din pe oremea Sf. Apostoli, impdrtdgild de Biserica orto-
SfAnta Scripturd. Chiar cuuinle/e Mintuitorului, rostite doxd ecumenicd.
la Cina c:ea de taind: ct-uati mAncafi' Acesta este trupul Astfel Sf. Ioan Chrisostom, marele inudldtor ai pdrinte
meu.... BeJi dinlru acesta tofi, cici acesta este singele bisericesc, cAnd igi propune sd uorbeascd despre pte-
meu>..,.'\ au fost lnterpretate de protestanli in toate zenla rcald a trupului Ai shngelui Domnului nostru lisus
chipurile, numai sd poatd eSi din inletpretarea tradifio' Christos la Sf. Euharistie, intr'una din omiliile pe care
natd, Lulher uede trupul Domnului: uln pane, cum pane le rostepte la Antiohia (ssz), interpreteazd tocmai aceste
et sub Fdn€r, iar s|ngele Domnului uin vino, cum vino, cuuinte ale Sf. Aposlol Pauel din epistola I cdtre Corin-
I et sub vinou, sau ctt alte cuuinte (praesentia per impa' teni: "Paharul pe care-l binecuvAntim nu este el impir'
{i
nationem,. Zwingli ia instituitea Sfintei Euharistii, in tigirea singelui lui Christos?, Apostolul a urut sd spund
sens figurat, gi anume ca un simplu act comemoratiu, cd ceiace este in pahar este acelas binge) ce a curs
o ceremonie care ne amintegte de cea din urmd serbare acolo (pe cruce) din trupul Domnului, ai noi la aceasta
a Pagtelui, de cdtre MAntuitorul cu ucenicii S;ii- Calvin ludm parte... Pentru ce adaogdl uPAinea pe care o
line calea de miiloc,lntre Luthet Si Zwingli. ln Sf. Eu- IrAngem?, Noi uedem cd aceastd fringere se face la
haristie, riupd Catuin sunt de fald trupul si sAngele Euharistie, in timp ce pe cruce nimic (asemenea), din
Domnului, dar nu ln chip material, ci spiritual. PAinea ::::.gontra, cdci este scris. uNu i-se va sfirdma nici un osu'

Si.uinul nu se prefac, nici nu obtin ptin impanaliune ceeace n'a suferit pe cruce, el sufere pentru tine in
trupul pi sAngele Domnului, ci sunt miiloace prin cate
l) I. Corinteni X. 15-t6.
1) Ibid p. 247.
2) Matei XXVI. 26--28.6.
10 11

praadcere gi el consimte sd fie rupt pentru a ud sdtura tare a Sfintei Scripturi, fiirii cunoagtetea principiilor de
pe uoi pe toti".l) ,,interpretare oilodoxd gi fdrd sd cunoa1tem consensul
Dintlo astfel de interpretare uedem cd fdrd sd fie Sf. Pdrinti in materie - docttind.l)
de
neuoie 'a ne pierde uremea cu speculaliile teologice, In felul acesla ne explicdm imposibilitatea fi de uiitor
fie ele alexandrine, fie ele gnostice, lie chiat ale sectan' a unei concotdante a ptincipiilor Bisericei noastre cu I
litor din uremea noastrd, atunci chnd mergem lte cdile vederile protestanlilor, cend acegtia uot tdmene tut la
luminoase ale uttui dascdl ai pdrinte biseticesc ca Sf. absurditdtile aga numitei gcoale biblice moderne. Spre
Ioan Chrisostom, ni se umple sufletul de liniste Ai de .exemplu unul din reprezentantii gcoalei Tiibingiene, {:
lumind cd mergem pe cdrdrile traditiei apostolice 9i Ferdinand Christian Baur, mergea pLnd acolo cd im'
deci ale insugi adeudrului sltus de Mhntuitorul Chri' pdrlea cdrlile Noului Testament dup:d cele ttei con'
s/os. Sf. Ioan Chrisostom, ca cel mai de seamd repre- ceptii diferite, sub a cdtot influenld au fost scrise.'
zentant al gcoalei exegetice biblice din 'Antiohia, ne conceplia iudaicd, conceplia paulind gi conceplia cato'
atrage prin felul sdu de a explica Sf. Scripturd, cdtre licd. Bruno Bauet socotea chiar CreStinismul ca un
cunoagterea mai de aproape a aga zisei Scoale biblice produs al tumii gireco-romane.2) Reprezentanlii nouii
antiohiene ai deci cdtre pdncipiile ei exegetice biblice, Scoale critice ilttre care se disting Ritschl, Pfleideter,
IV. Luteranii si Caluinii, cari au aruncat ttadilia bise- Iloltzman $. a., E'au ridicat la o altd apreciere a cdrti'
riceascd, au simfit neuoia pentru consolidarea gtupdrii tor Sfintei Scripturi, ttecAnd la o criticd literard istoricd,
lor, de o tradilie noud in locul celei abandonate Si pAnd chnd aiung la Th. Zahn, eleuul lui Hoffmann' care
anume prin "Cdrlile Simboliceu, in care erau interpre- nu numai cd nu contesta autenticitatea Sfintelor cdrfi,
tari fdcute de intemeietorii protestantisnrului, la locurile ci chiar suslinea cd Stirile traditionale despre canonul
cele mai importante ale sfintei Scripturi.z) Cu atAt mai cdrfilor Noutui Testament sunt destul de bine fondate'?)
mult la noi ortodoxii, nu se poate uotbi de o interpre' Ne putem deci inchipui la ce fel de interpretare temei*
nicd puteau ajunge protestanfii, cAnd nici asupra cdrfi'
l) Sf. Ioan Chrisostom. Omilia XXV la epistola I citre Corin- Ior Sfintei Scripturi nu erau intelegi.
teni. Migne. Patr. gr. tom. LXI, col. 199 $i 200. Canoanele Sinoadelor ecumenice ale Bisericei ottodoxe,
Td llomlqrov rfre eiloy[oe 6 zuloyotpev, o026i xor,r'ovio rofi mai alesrn materie d,e doctrind, rdmAn pietre de temelie
ai.parog roi Xqroro0 Bott;.... Totro rd Bv tQ aotqpiq dv, txeiv6 dealungul ueacurilor Ia agezdmhntul ei, neputhnd'o
Botr, rd dad rfrE rleugdg Qe0oov, xsi 8xelvou per61oplev... Atri
: rdstutna nici o erezie. Ele ne uorbesc clar asupra in-
16 6i aqoo6rl1xev, "Ov xl6pLev I rotro yop 3ri pdv r{E etlo-
:.. datoririi exeEetului, de a line seama de doctrina sfinfi'
prorinE Uorr,v i6eiv ylvdplevov. Bri 0d rot otougot oilx*'", &LLd. ,,,r lor Pdrinfi: slnainte-stdtdtorii Biseficilor trebue sd in'
xcti rouvdvrlov torltq. 'Ootofiv ytip ofrtot, q?1oi,v, o0 ouvrpt- ',1;,.,' uele in toate zilete Si mai ales ?n Duminici,
intreg clerul
Brjoerou AUt 6neg otx Bfio0ev tai roi orouqofi, to0ro ndoleu , ,9i poporul in cuuintele dreptei credinte, culegilnd ideile
'Ai
Bri tlE apooqogdE 6r.ri oB; xai riv6leror. Er,ozytipr.evr,E, i"ta nd:v- iudecdtite adeudrutui din Dumnezeiasca Scripturd 5i
rag Bprnl.'r]orr.
2) Introducere in stintele cirJi ale Testamentului nou de Arhi- :t t) fcon. l. Popescu-Mdldegfi. Cursul de Ermineuticd biblici. Fa-
bresbiterul Mitrofor Dr, Vasile Gheorghiu. Proi. titular al Studiului r;;cultatea
de Teologie din Bucuregti 1928.
Biblic gi al Exegezei T. N. la Facultatea de Teologie din Cerniuli' '. .21 Dr. V. Gheorghiul; op. cit. p. 59-60.
1929. Sf. Scripturi 9i Traditiunea p.6-7. 3) lbid p. 6a.
rl
12 13

fdrd sd treacd peste hotarele puse deia sau peste tradit'ia Scripturi, $i nici odatd nu pierde din insemndtatea sa
de Dumnezeu purtdtoritor pdrinli. t't de totdeaunar. L).
lr Comentarea acestui canon, in ceiace piuegte princi- V. Comentarea acestui canon, ne amintegte de lumi-
piul ortodox referitor la interptetarea Sf. Scripturi, o noasa interpretare a sfdntului Ioan Chrisostom, care
giisim desu;oltatd pe larg intr'o enciclicd a patriarhilor este'gi clard gi tradifionald. De asemenea ne aminte$te
ffi

lll ridsdriteni (cap. il, pe care canonigtii nogtri ortodoxi, gi de primejdiile pi desbindrile la care poate duce in-
o menlioneazii chiar in textul comentarului fdcut ta terpretarea inlelepciunii pur omenegti. In acest ghnd ne
acest canon: "Credem cd Dumnezeiasca gi SfLnta Scrip., indreptdm priuirile cd.tre uestita gcoal;i antiohiand, al
i turd este inspiratii de Dumnezeu, de aceia trebuie s,o cdrei inudldtor de frunte, gtim cd era Sf. Ioan Chrisos-
it primim intru toate fdrd condifii, in felul cum inuald tom. Scoala antiohiand a fost centrul care ne-a dat
Biserica soborniceascd, iar nu altcum. Cdci si falsa in- principiile ermineutice pentru exegeza strict gtiinlificd,
iti telepciune a ereticilor primegte Dumnezeiasca Scrip- ddnd cuuintelor Sf. Scripturi o interpretare gramaticald
turd, numai cii o interpreteazd gregit, folosind expre- gi istoricd Si combdtind extrema alegorismului alexan-
siuni asemd.ndtoare si de att sens, cari sunt prod.use drin. Aceastd gcoald. ne-a dat calea de mijloc a inter-
il ale uicleniei 5i inlelepciunii pur omenegti, arnestechnd, pretdrii, pentru care motiu ne-am gilndit sd ne infoar-
ll
,,r,i ceeace nu se poate amesteca Oi iuckndu.se copildregte cem gi noi priuirile cdtre meloda intrebuinlatd de marii
;i i
cu lucrurile, cu care nu se poate glumi. Astfet dacd exegeli ai Antiohiei, ce atl rdmas celebri nu numai
oricine gi in fiecare zi ar interpreta Sf. Scripturd in in Biserica rdsdriteand, dar dupd cum uom uedea Si in
felul sd.u, atunci biserica cea soborniceascd prin harul Biseri c a rom an o-c atol i cd.
lui Christos n'ar rdmhne unitard lntr'un cuget gi o cre- Gratie acestei interpretdri sdndtoase a Sfintei Scrip-
dinfd, n'ar crede totdeauna la fet gi neschimbabit, ci turi, putut ajunge Ia cristalizarea consensului Sfin-
s'a
s'ar desbina in nenumirate pdrli, ar cdd.ea in erezii gi lilor Pdrinli prin dogmele primite in unanimitate de
ar inceta sd fie Bisericd sfdntd, stAlpul gi temetia ade- Biserica ecumenicd, iar marii parin'{i bisericeSti au sta-
udrului, ar deueni Biserica celor uicleni, adicd. fdrd in- bilit normele sdndtoase pentru interpretarea Sf. Scrip-
doiald, a ereficilor, care nu se rugineazd a inudla deta turi.
Bisericd gi apoi a o lepiida. Cdcl in ami.ndoud cazurile Ecoul gcoalei anfiohiene, depdgegte in obiectiuul ei
autorul este acelag Duh Sfint, deci acelag lucru este sd combaterea temporard a alegorismului alexand.iln, cdci
?nudfdm dela Scripturd. sau dela Biserica ecumenicd. prin actiunea ei a putut inrkuri intreaga $coatd exege-
Omul, care le uorbegte numai d.ela sine, poate gregi, ticd biblicd de'mai t6.rziu. De aceia $coala antiohiand,
poate sd inSele Oi sd se tngele. Biserica ecumenicd insd, a fost gi este apreciatd dupd cum am spus, nu numai
care niciodald nu a uorbit gi nu uorbe$te dela sine, ci in Biserica ortodoxd ci gi in celelatte Biserici din occi-
dela Duhul lui Dumnezeu (pe carele ea il are oi it ua dent. Cu atdt mai mult deci, socotim .o datorie pentru
auea neincetat ca pe inudldtorul sdu pAndla sfilrgitul noi gi pentru uremea noaslrd, de a frdmLnta principiite
ueacului), nici odatd nu poate gregi, nu poate sd ingele,
dimpotriud ea este infailibild asemenea Dumnezeie;tei l) Enciclica Patriarhilor ristrriteni, cap,2. Ed. din 1g48, p. 14-1b,.
citat de Dr. Nicoaim Mitag. Canaanele Bisericii orlodoxe insolite
de comentarii. Vol. l, partea II, trad. iicuti cle Urog Kouincici gi
illri
l) Canonul 19 al Sinodului VI ecumenic. Dr. Nicolae Popouici, Arad, 1931. p. A73-3?4.

,,i,

{il
{

74--
La aceasta
ermeneuticii fii practica exegezei antiohiene' pe care o in'
ne lndeamnd mai ,t''t1"'iiii teligioasd'
iiarca sectele, cate de cate mai uatiate'ln.cercarea de a
Iatd de ce am ti'"iit ca actuald' gcoalei antiohiene 9i
spune ceua despre i"'iiiit't'a
aduse ortodoxiei
de a ardta tnrr*n'i'ii'i'i 'i*'iixii o socotim
pe terenul exegetico'biblic' Lucrarea noastrd
prin incidentele ce se
deci de actualitate, diopotriud ca 9i prin
noastte'
iuesc in afard gi ineiiii:ut Biseiicei ortodoxe de
legdtura permanent'iiiiiia t'tte oli .lctltiite
insdgi uremea I. Geneza $coalei biblice din Antiohia
acum aproape gasesptezece ueacu\i 5i
noastrd.
l. Antiohia ca centru de seamd al cregtindtdlii rdsdritene.
-
A. Antiohia pdgAnd, -. B. Antiohia incregtinatA.
regedinla Patriarhiei ortodoxe,
- C. Antiohia
ll, Antiohia ca gcoald. cregtind in rdsdrit. A. gcoala iudaicd.-
-
B. $coala cateheticd cregtind..
- C. gcoala
tanlii de seami ai gcoalei biblice.
biblicd.
- D. Reprezen-
E. Biblia gi exegeza, ca preo-
cupdri de seamd ale acestei gcoale.
-

L Antiohia. Antiohia este una din marile metropole


-
ale cregtindtifii risiritene, ce iniereseazi in chip deo-
sebil Biserica orlodoxi, din veacul apostolic Si pAnd in
vremea noastrd. Aci ig. {n!!g}!a- intatnlm pentru prjma
datd numele de cregtini (1prcrlovo() la'acei ce urmau in.i
viJitufiloi .Domnului Christos.l) Antiohienii auziseri;
de MAntuitorul, mai intAiu dela cregtinii ce se imprag-j
tiaseri din turburarea inttmplatd cu gtefan 9i pitrun-t
Seserd pAni in Fenicia, in Cipru 9i in Antiohia. 15) An-
tiohia se afirmd dela inceput ca cenlru cregtin, bine-
cuv6ntat de Dumnezeu, de a avea grafia deosebitd.si
fie silagul animator al celor convertiti la cregtinism,
socotind lucru decinste sd poarte numele lui uChristos,.
Mai tirziu, se afirmd ca centru prielnic al celor mai

l. Fapt. Apost. X1.26.


2, Fapt. Apost. X1.19-20.
ffi
il
fl
I 77
i
senetoase principii in interpretarea Sf intei - Scrinturl ,[ va avea mai departe in vecinitaie gi gcoala iudaicS. 1)
Providenla a ficut ca Antiohia si tie centrul de .st:tlez3 [ Populalia Antiohiei, era deci destul de variatd, cuprin-
al cregtinigmului primar de pe vremea Sf' Apostol .P3u:" il zdnd Sirienii ca element indigen, 9i mai mult Greci, ludei
cu al dreptei interpretiri de pe vremea sfantului
loan '[ gi Romani.2) Numirul locuitorilor cetalii, se zice dupi
ihrisostom gi deci,al ortodoxiei noaslre' Un arsumel-t unii ca ar fi ajuns la 500.000, iar dupi allii ca ar fi
1

mai. mult pentru ndi, de a ne intdri conving-erea' :3 .'n fost mai mic. B)
ortodoxie avem cregtinismul genuin, iar ci in cr.e9ttnts-
X

5
B. Antiohia cregtinX. - Acesta era mediul Antiohiei,
mul primar, avem structura de fond a ortodoxlsmutul' I cAnd a venit sfinlul Apostol Pavel si predice pe Iisus
A. Antiohia p[gAn[. - Antiohia cea mare I -stt't-" .tt]" fi Christos cel crucificat 9i inviat, intemeind comunitatea
(Nah'el'Att,l;,1-''X
agezatd pe malul sting al rAului Oronte creglini de care ne vorbesc Faptele Apostolilor, ca 9i
zi t<m. departe de marea Mediterani, Prin marea ttu- X
epistolele sale. Primii cregtini, dupi cum cetim in cartea
viului 9i ta sz km. de Alep' Fondata {eluiS.elgycut
,l'- i Faptele Apostolilor, a) au venit in Antiohia din Cipru
cator, tn urma destnembrarii imperiului Alexandru'n Si din Cirene, binevestind Elinilor de aci pe Domnul
Si cliditd dupi planurile Alexandriei,
ce :: *101,[ Iisus. AiungAnd vestea de cregtinii de aci pAni Ia Bise-
"^t1y
trecere in vremea aceia, devine regedinla infloritoare
a
rica din Ierusalim, au trimis mai intAiu pe Barnaba, p6ni
Seleucizilor, timp de trei veacuri
1

I la Antiohia. Barnaba bucurAndu-se de cele aflate, i-a


Renan in descrierea pe care i-o face, admira
varle'I indemnat pe toli sd stiruiasci intru Domnul cu tot
tatea florilor 9i frumuselea plantelor ce ingrad€au fi dinadinsul inimei.5) Dupi aceasta Barnaba a plecat la
Orontut la Antiohia qi me'nlioneazi faptul ci
inspirauii Tars, ca sd caute pe Sf. Apostol Pavel 9i dupi ce l-a
ceva din parfumul .rru Ju'."e se invredniciseriLrna-1 aflat, l-a adus in Anliohia 9i au stat acolo un an inlreg,
rile genii, in fruntea cerora pune pe slAntul I:'i !-n]t;i adunAndu.se in Biserici 9i invdtAnd mult popor. gi cu
sostom. Dupd unii Antiohia este agezati la
rand. dupal acest prilei ucenicii lor, s'au numit in Anliohia, pentru
con'tr
Roma gi Alexandria, iar allii mai adaogi-Aten-a.St intdia dati cregtini.6)
stantinopole. Prestigiul Antiohiei insd s'a nu$ In aceasti comunitate a Antiohiei, Creglinismul prin-
-afirmatprln$
dar
numai ca cetate antici, demni de admirat' 9t sese ridicini aga de puternice, ci incepuse si dea roade
frumuselea situatiei gi prin istoria monumentelot, :'' lil $i in domeniul viefii cregtine sociale. Astfel la foametea
Ca loiuitori, Iudeii fiind bine primili aci, au oblrnutfr cea mare, ce a avut loc in zilele lui Claudiu, cregtinii
l,l
ll

aceleagi drepturi.ca 9i locuitorii ceilalli,.lltt' -t'.tt


il
ntfl
intereseazd, pentru faptul ci Scoala antiohiani de actff
1. Flauius Josiphe. Antiquit6s iudaiques XII 3,1; XlV, 2, 6 et
rii Guerre iuive, II, 18,5; VII,3,2-4.
2) Saint Paul., Apifte d6s gentils par A. Tricot. paris. 1927. III
l. Procopius de bello pers. Il, 8 ed' Dindorf' Bonn 1838' Vol'
p
rrl
En Cilicie.et i Aniioche. p. 65.
rs9. nenni sie ,r6trw rip1oiov re xq'i l5yov dfi.iov xoi nprinl 3) Dupi Chrisostom numtrra douizeci de miriade sau doui sute
',t&td rfl' Eor aao6v^^*6leror' nlo{ttp t de mii locuitori 9i ex. a6letov r6v fnd rtv gco xerpdvtrtv
"".lrr,$p'"tq
Prorrcro[o6 oioav tdlv
;iT#ilr;" "ii xcri xcil'l'er "y.L 'i
Kiftn, Professor
'derThe<
111 zegal'i1
XLIX.
xa[ pr,i1r1p. Omilia lll de statuis. Migire Patr. gi. to*.
on',A^,,,nvin citat de Dr. Heintich
]il;;ru;'Universitiit. Wiirzburg. Theodor von Mopsuestia 4) Fapt. Atost. X|,22.
iunirirt Atricanqs als Exegeten' Freiburg in Breisgau '1880' Die an 5) Fapt. Apost. Xt, 20-23.
tiochienische Exegetenschule p, 4' 6) Fapt. A.cost. Xl, 26.
2
19
18

al gaselea ecumenic: uRepetind cele legiferate de cei o


dinAntiohias'auhotdrAtcafiecaredintreeisdtrimitd sutd cincizeci de sfinti Pdrinti adunali in aceastd de
aiutoare aupa putere fraJilor infometafi din ludeia' Dumnezeu pdzitd cetate impdrdteascd gi de cei gase
Siantut epoitot Pavel 9i Barnaba au fost chiar purti- sute treizeci intrunili la Calcedon, hotdrLm ca scaunul
torii acestbr aiutoare materiale, dela Antiohia in ludeia'1) Constantinopolului sd beneficieze de prerogatiue identice
Deasemenea biserica din Antiohia are 9i proorocl 9l cu tronul Romei uechi gi sd se inafte ca acela in afa-
inviititori, pe tAngi cei cunos.cufi, pe Simeon cdruia ii cerile bisericegti, fiind al doilea dupd acela, dupd. carele
zicei tlig:ei, pe Luciu Citineul, gi pe Manain cel ce sd se numere scaunul marei cet;dfi Alexandria, apoi cel
fusese crescut impreund cu Irod tetrarhul gi Saul'') al Antiohiei Si dupd acesta cel al cetdlii lerusalimului.l)
CreStinii din Antiohia se invredniciri cei dint6i de- In ce privegte extinderea iurisdicliei acestei palriarhii
scrisoarea impiciuitoare, veniti de la sinodul apostolic a Antiohiei, ni se spune cd se extindea peste Siria,'1
dela lerusalim, in care se clarifici interpretarea deose- parte din,Palestina, Phoenicia, Arabia, Cilicia, Isauria, L
Uita chestiunii circumciderii, care diferea intre Sf' Mesopotamia, Ossoijna, Euphratensis gi Cypria. Chiar in r
" Petru 9i Pavel. Cici in adevir dupd cum
Apostoli primul sinod ecumenic dela Niceia, prin canonul VI se
ne istorisegte St. evanghelist Luca, toli fralii ce se amintegte cd gi Bisericii din Antiohia, asemenea Bise-
adunaserd pentru epistola ce li se adusese, dupi ce li ricii din Alexandria 9i celEi din Roma, trebuesc recu-
s'a citit, siau bucurat de imbdrbdlarea, pe care le-o noscute prerogativele provinciilor determinate. '?) Aci la
aducea,3) iar Pauel 9i Barnaba au rdmas tn Anti.ohia' Antiohia s'au finut mai mulle sinoade, dintre care re-
inudthnd pe notod gi propoueduind cu multi altii' Cu' marcdm sinodul local din anul 341, intrunit cu prileiul
udntul Domnului'a) sfinfirii bisericii celei din cetate, la care au luat parte,
Astfel Antiohia devine dela inceput un centru cregtin se spune 200 de episcopi.t) Cu acest prilei, episcopii
de seami in interpretarea Siiniei Scripturi, inliturin' adunati Si intrunili in sinod au dat cAteva canoane
du-se erorile ludaizante, poirivit celor hotdrAle de so- pentru conducerea uniformi a intregii Biserici ortodoxe.
petrinismul 9i Paulinismul,
borul apostolii aela ierusalim. IL $coalele cregtine ale orientului. - Antiohia fiind ast-
p. .rr. protestantul F. Baur le mai vede inci 9i prln
'u"rcut dispdrusera inci din fel un centru cregtin destul de insemnat, in chip firesc
XIX in Noul Testament,
era in legiturd 9i cu celelalte centre cregtine, ca Ieru-
veacul apostolic. IncAt creStinii din Antiohia incep si
luminati chiar salimul, Alexandria, Atena gi Roma. In vestita gcoali
triiasca in atmosfera drept credincioasi,
cateheticd din Alexandria, pe lAngd pedagogia cregtini a
de epistola soborniceascd a Sf' Apostoli' catehumenilor, Sfinta Scripturi ocupa locul de frunie in
C. Antiohia regedin{a patriarhiei ortodoxe' - In ceeace instruirea cregtinilor, lucru care a aiuns cunoscut Si An-
privegte organizarea ierarhici bisericeascd cu iurisdiclia
tiohiei. Exapla gi comentariile lui Origen, pe lingi omi-
,..p..tiua, Antiohia se afli intre patriarhiile istorice'
ocupAnd locul al patrulea, chiar inaintea cetitii Ierusa-
limului, dupi cum precizeazi canonul 36 al sinodului 1) Canonul 36 al Sinodului al gaselea ecumenic, trulan.
2) Dr. Nicodim Mila$. Comentariu la canonul VI. al sinodului
I ecumenic dela Niceia, Canoanele Bisericii orlodoxe, insolite de
l) Fapt. dpost., XI, 30. c.omentarii. Vbl. I, p4rtea Il de Urog Kovincici 9i Dr. Nicolae Popo-
2) Fapt. APost., XIII,.1. vici. Arad l93l p, 42.
3) Fapt. APosf., XV, 31' 3) Ibid. op. cit. Vol. l, partei I. Introducere p. 43.
4) Fapt. Apost., XY, 35.
:::::,
', ::.\.

2t

liile rostite, au inlrat in opera sa, ca invilitor al Bise- gcoale publice in adeviratul infeles al cuvAntului, apar
ricii si anume la gcoala catehelici din Alexandria. Cu- la Ebrei cu pufin timp inainte de venirea MAntuitorului,
rentul dat de gcoala cateheticd din Alexandria in dome- dupd cum atesti gi /osif Flauiu.t).
niul biblic, i-a dat aspectul unei adevdrate gcoale biblice, Aceste gcoale publice, se deosebesc de gcoalele pro-
de al cirei ecou au vorbit toate veacurile cregtine, pAni fetice de pe timpul lui Samuel, Elie Si Eliseu. Samuel
in vremea noastrd. infiinlase gcoalele profetice, in care se formau propove-
Despre Origen ni se spune cd a vizitat personal An- duitorii, pe care-i trimitea la toate triburile, pentru a-i
tiohia, in rdndul celorlalte centre crestine vizitate de el, aduce la credinfa monoteismului, pe care vroia s,o ridice
Cezareia Palestinei, Efesul gi Atena, cu prileiul exilului la inillimea gi splendoarea de pe timpul lui Moise 9i
ce i-se fdcuse de citre episcopul Demetrius. r). Astfetr losua.2) Gamaliel, dascilul Sf. Apostol pavel, era tocmai
refugiat in asemenea impreiur5ri din Alexandria, Origen din gcoala cu ideile ld liitel. Chiar Sf. Apostol pavel,
face ca o noui gcoala cregtini sa infloreascd la Ceza- in cuvAntarea rostiti dupi ce a fost prins in Templu gi
reia-Palestinei, sub propria sa conducere. Tinerimea a fost legat, amintegte de gcoala lui Gamaliel: uAm fost
cregtind era atrasi in numir mare, de marele dascil crescut in cetatea aceasta am inudlat la picioarete lui
Origen. Iar despre Antiohia, spun istoricii, ci nu mult Gamaliel sd cunosc cu deamdnuntul Legea pdrinlilor
dupi aceasta avea si striluceasci in genul ei specilic. nogtri,...3) $coalele purtau numele de uBgl-llrmidrag,
Astfel ceStinii orientului, simleau lireasca nevoie de (de la verbul D'Jf,a explica, a cerceta), adicd ugcoli de
a avea gcoli pur cregtine, in care sd faci mai ales cercetare>. r) Distincfia intre aceste gcoale iudaice, esle
studiul gi interpretarea Sfintei Scripluri, dupd cum gi ci pe cind gcoalele publice explicau legea, vechile gcoale
ludeii studiau in gcoalele iudaice, talmudicele Bet-So- profetice se refereau mai mult Ia redegteptarea ideii
pherim gi Bet-Midrasch,2) iar pdgAnii in gcoalele lor religioase 9i la unitatea religioasi a poporului.
literatura elenici 9i filosofia. Este interesant de menlionat faptul, ci de numele Iui
A. $coala iudaicd.
- La ludei era o veche tradilie iu-
daicd, dupi vremea lui Hilel gi $amai, de a avea ase-
Hilel Si $amai, degi amAndoi din partida fariseici, se
leagi amintirea, a doui gcoli rivale in interpretarea Sfin_
menea Scoale publice. Predarea invifiturii gi rispindirea tei Scripturi. gcoala liberald in aplicarea Legii, dupi
ei in popor, o ficeau preolii cdrora dupi porunca Ve- principiile Iui Hilel gi scoala in aplicarea rigorisli, dupd
chiului Testament, li se spunea : uSd inudlali pre fiii lui principiile lui gamai. De aici a trebuit si se aiungi la
lsrael, toate legile pe care le-a grdit lehoua" s). Aceste partizani pe grupe, de o parte Hileligti 9i de alti parle
$amaiSti. Deci 9i Saul prin dascilul sau-Gamaliel, erea
1) Origdne par Eugdne de Faye. Paris 1923. Alexandrie, Chap. sub influenfa rabinici a grupei Hileligtilor. Astfel pe
lll,p. 35. vremea sa, toati cetatea Ierusalimului era plini de
2) Nach der Zerst6rung lerusalems diirch die RSmer bestanden
zahlreiche Schulen liidischer Schriftgelehrten in Syrien und Meso-
potamien, .zu Sora, Nahardea, Pumbedita, Nareska, Machuza, u. a.,
l:,t{nliquitates. Cap, XV, t0 5. Arheotogia biblici. Curs prof.
so vie im Westen in den Stiidten labne (Jammia), Ciisarea, Lydd m
.1. Popescu-Mdtdegti, p.- 161-162.
Ziphoria und Tiberias. Apsemani, bibl. orient. T. III, P. II, p, 928. T ','irilA,t.rrlot._fiono* t iipercu-/vtdtiegti. Curs de Teologia biblici
I. prologtrs de scrirrt. Str. II. Dr. Heinrich Kihn.op, cit. Die christ- a
i.qlu! Testament. Infiinlarea gcoalelor profetice. p, li.
Iichen Schulen in Antiochia, p. 4. Apostolitor. Cuvantarea Iui pavet. XXII, 3.
3, Levrtic. X. 11. ,, ll!) 3rr-"t:
Prof. Econ, l. popescu-Mdldegfi. Arheologia fiUtica, p. tOZ.
ao
22
C. $coala biblicd a Antiohiei. - Asttel gcoala biblicd
Nu numai lAngi
locuri de adundri pentru invilituri' pielile publice' a Antiohiei, incepe si lucreze pe terenul exegetic,
tuu*a, dar si gr.i1
i;*i- Ei .inugogil.- iu in-ttiuiu' intr'o epoci cAnd ereziile se iveau una dupi alta' De-
la intrari se obicinuia ca rabinii aceia pentru a evita cascadele speculaliunilor teologice
la rdspAntii, Legei' prac-
sd invete Legea. acesii invalatori.Gabani)-.ai ni se spune ale alegorismului alexandrin, gcoala Antiohiei, ia calea
il;;;;n;;i specitic rabinica' despre-care in interpretarea Stintei Scripturi, literali-istorici'grama-
ui'"ta'') Dupi unele reguli' ticald. Cel dintAi dintre maegtrii acestei gcoale, DPtPklL
ci era o exegezi .u 'a"uat'i un cuvAnt al textului 'este remarcat tocmai prin faptul ci lucreazi in chip deo-
ale aga ziselor sto"rl-'*uinitt'
cu singura condiliune sebit de alexandrini, interpretAnd cu mdsuri (petq(og),
biblic, putea fi intocuit cu altui' valoare numerici ca
ca al doilea cuvint sa- aiUa
aceiagi moderat. Eusebiu il distinge in istoria bisericeascd pe
primul, Echivalarea ate'sta se ficea -ugor' tocmai prin Dorotei, ca profund cunoscdtor al limbilor elind Si
f a pt ul ci ci trele .ru,
i-"ri.).n1"te. p.rin I iterile altab etului' ebraici 9i admirabil tilmicitor al Sfintei Scripturi, mir-
[Lil';;;;;,t r";;;i; a ludeiror' a rost comprect turisind ci gi el l-a auzit explicAnd sfAnta Scripturi po'
porului. 1) Timpul cAnd se crede ci ar fi fost inteme-
inlocuitd in CreStinism'
i;;il
;. .rt.t.ti'r creqtinr din 11i-oh11 -*i::""ti llli; iati aceasti gcoali, se socotegte prin anul 260.2)
n#.J"ii, Arii;ii;, ptinat P1te1e. d: "I:Tlt:^g:: Lucian martirul, supranumit gi Lucian de Samosata,
;ii;;;ri;;,.rt,i't i,'di[;' eva.na q"
^1:t,t1 :,1
j:ll?i;
ApolinariT:ll*l
dupi origine 9i Lucian al Antiohiei, prin faptttl ca a
iost preot in Antiohia, di acestei gcoale directive pro-
i:i::"ilil.i trrr' ;utt n
n'iani smutui. ei
prii in domeniul exegezei biblice; s). Despre pregitirea
:H'.;;".i#il:;;;
aaica al exegezei biblice
iul
ill::l""till
i
pentru16.T.'.1
com' lui Lucian, ni se spune cd s'a ficut pe lingi Efrem
siirt.i'-s.lipiuri,
baterea sectelor, gcoala catehetica 9i" A""1i?!]'::1-t:T
1) Eusebiu Hist. Eccles. Lib. VIlt. Cap. XXXII. Migne' Patr. gr'
-_--__---__--T\]
evururrE rr vuuLr '-"' tom. XX. col: 722 B l
dria,r) duPi cum mirtt*irara chiar
istoricii acestor gcoale. 'I{o8'6v
Arog6rgeov ngeope(ov tofr xotd 'Avt6letov flEr.orp6vov
pedagogiei cresline.' cu. laturea exese- ',r''
I

i;;il;i;;aul didactice pe care


rdrv rlvrxiSe l,6ytov dv6pa Byvrrrpev. Oil6rnloe D'of,roE oegi '''
tica uiufica, tormau coiolarul acliunii
l,

i
rd $sio yeyovdrg, xar" 't{1E'EBgaiov Brepe?.r]8'4 yl6tq6, rbg
ravnd in primele
il1
o desfdgura biserica';;;;ii"' cu'multd xsi siroiE taiE Epqoixcrig YQoqoiE trLorrlpttivtoE Bvtvylciver,v.
;.;ili; din cuprinsul Sfintelor cdrli' 'Hv 6'oiro6 r6v ptciltoto Bl,er.rrlegicou. Ilgoaor,0e[og te ri16 xo0'
ii
"El"l,qvctE oix iipotqoE.... Toriror-r pergirrig tdE fgocprlE tni {6
.,l
'Exxl4oiaE E rq you p6v ou xotry xoti ocr prsv >.,..
iii
iti 2) F. Cayrd. Proiesseur de Patrologie. Prdcis de Patrologie' Tom'
I ,ll Paris 1927. Les auteurs syriens. p. 270.
iii
;:1.'. 3) Eusebiu il numegte Tdrv'6 rla' 'Avttsle(uE ptcrprrigcov tdv
.ngivro plov ripLoreE ngeoBr)repog t{E otr6$r, ncrgoLx(o6 Aouzlu-
' IoE'.'. Euseb. Hist. Eccles. Lib. VIll, Cap. XIII. C. Migne Patr.
i gr. Tom'
xX, col. lll. $Q re Byxgotfr xoi roii legciE ptor9r]poot ouY?€-
ir
lrQ,b't1p6voE. Lib. IX, c. VI, col. 809. Sozomen; e06oxLpc6totov xcti
:fQc{qd6 eiE dixgev r'lxprproxdra. L. III, c. 5.

p. 6.
lliih ' '
24 25

Mirturisitorul din Edesa.l)' Dupi exemplul luio tradu-


:;;.,
Origen Dlorotei, preot la Antiohia, contimrroran cu Lucian;'I
in-aor"niul strrdiilor biblice, a ficut 9i Lucian i,::yurirr, preot la Antiohia (+ 311); Eustafiu (f SOO) I
cere dupi cei gaptezeci 9i apoi a incepul
interprelarea :,episcop al Antiohiei, fost in exilul de la Traianopol din
alexandrin'
i, ,.n.ot literal, deosebii de alegorismul o noui gcqali Tracia. Meletie (* OSt;, Patriarh al Antiohiei, profesorul\
In chipul acesta' veaem nescindu-se Iui Ioan Chrisostom; Flauian al Antiohiei, monah 9i \
biblica in Antiohia, al cirei inleles nu Se poate
restringe preot in acelag loc, profesorul lui Diodor 9i Teodor; l

9i elevi' ci mai ales la Ciril al lerusalimului, este socotit ca aparlinAnd aceleiagi \


' strict la o gcoali cu profesoii
din gcoale, prin directivele metodei sale exegetice, probabil
gruprru a ierarhilor ortodoxi ai risiritului iurul
"..,
nntioti"i, ce au lucrat in domeniul exegezei biblice cu de cAnd gi-a fdcut pregitirea. 1)
al cregii'
sensul literal. Grupali in iurul aceluiag centru Perioada doua.
- Timpul de inflorire al gcoalei exege.^
iairtii, cu o directivj asemanitoare in interpretarea
Sf' tice antiohiene, este socotit de la Diodor pAni la Teol (
Scriptuti 9i deci deosebitd de ceilalli' reprezentantii doret (374-45A). Diodor, gcolarul lui Silvan din Tarsul r)
acestui centru,dau caracterul unei adevdrate gcoale bi' Ciliciei 9i al lui Flavian, arhimandrit la o mAnistire din
blice,creinduncurenlnou.ceinfluen|eaziintreagabi. Antiohia gi episcop la Tars, de Ia 378 pini la 394;
sericdcregtinidemaitArziu.,).Acegtireprezentan|i Eugarius, preot gi colaborator al lui Diodor in biserica
;;;ilr;t.fiiiin rt.i mari categorii' dupi cele trei peri- Antiohiei, dela 373 in legiturd cu prietenul slu Ieronim,,,,
gi de inflorire episcop al Antiohiei (SAs-gSz); Ioan Chrisostom, (*407),
oade de intemeiere a gcoalei, de desvoltare
iiJe ae.aoere in tuptete iu Nestorianismul gi Monofizi' antiohian de origine (342), gcolar al relorului Libanius,
tismul.3). Redim aceste irei perioade, cu
etapele gcoalei al lui Meletie, Carteriu 9i Diodor, preot la Antiohia
chronologic.i dupi lu; (se0) Si patriarh la Constantinopole (s98); Teodor al
antiohiene, enumarAnd in ordinea
crarea amintiti a Dr. Heinrich Kihn' pe toli reprezen- Antiohiei, congcolarul lui Chrisostom la cunoscuJii profe-
tantii ei mai de seami' sori, episcop in Mopsuestia; Polychroniu, instruit de
D. Prima perioad[. - lntemeierea 9i desvoltarea
gcoalei aceia$i dascili ca gi fratele siu Teodor, episcop de
'[-*-.s.ti." ,itiohi.nu, este tixati in timput dela Lucian Apamea (*+ao1; Adrian monah antiohian din prima
--l panat. Diodor (290- 370)' iumitale a veacului al V, discipol al lui Chrisostom ;
l lsidor de Peluziu, (*Se+) gcolarul lui Chrisostom, ale
,*-"u' (Arhimandrit)' Raporturile Sfintilor trei ierarhi cdrui opere le folosea; Nestorie (+440) gcolar al lui
,, Teodor, patriarh de Constantinopole, cizut in erezie;
""
cu filosoiia antici 9imoderni, sau raportulile Cregtinismului cu
filosoiia. Bucuregti, 1871, P' 65' Teodoret,congcolarulluiNestorieintr'oministjredin
Sinne eines geotdne-
2) uMan t urn au,'iiiol fu"'nim strikten odet auch im Sinne Antiohia, episcop la Cyr in Siria.
ten dusseren Vefiandes uon Lehrer und Schi)let
geistigen Perioada a treia. Deciderea gcoalei exegetice antiohiene,
eines blos geistigen Verbandes' gemeinsam uerfolgten im prin luptele nestoriene.
tili, nin*n' wott *Schule' hiet mehr letzteren
iiiituns. das
Marcu, gcolar al lui Chrisostom, impreuni cu lsidor
iiinr, io*ont auch der kussere Verband sich meist nachweisen
auf exegeti' Petruziotul; Nitus, (1450) gcolarul tui Chrisostom la
flsst. Die antiochienische Schule und ihre Bedeutung Enstehung
iiiin oetiete. von ph. Ilersenrdther, wi)rzburg 1866.
Constantinopol, mai tArziu monah pe muntele Sinaii;
und Entwicklung der antiichienischen Schute auf dem Gebiete
ih"' Hauptrepiiisentanten' p' 7'
--de, Exegesn nurh p'
3; i;. Heinrich Rihn, op' cii' Perioden der Exegetenschule' 1) Ibid, p. 18. Vgl. Reischl und Rupn, Cyrilli opp. Miinchen 1848.
t7
Vol. l, p. CXXXlll. Citat de Dr. H, Kihn, op. cit. p. 18.
-20.
Victor, gcolarul lui Ioan Chrisostom gi preot la Antiohia; insulele britanice pAni la tirmurile Euxinului, din regi'
Cassian, scolarul lui Chrisostom, hirotonit de el diacon' unile polare, pAni Ia strdul Auslraliei, pe$te tot le spune
mai tArziu intra in monahism 9i este preot in Galia de Ion Chrisostom neofililor sei, ci pot vedea oameni care
sud, ldsind scrieri in limba latini; Proclu (*q+z) pa- vorbesc despre inlelepciunea Sfintelor Scripturi.l)
triarhul Constantinopolului ; l'Iasilie, preot in Antiohia, Cu acest prilei, Ioan Chrisostom ii indeamni, si nu
episcop de Irenopol in Cilicia; Cosma, devenit nestorian, se mulfumeasci numai cu explicaliile fdcute in cele
a urmat in exegezi pe Teooor de Mopsuestia, etc. cAteva ore de la biserici. (flqoo'6popsv xorvuv rp <ivuy-
Antiohia este deci centrul de activitate al atitor per' vc6oeL, pt tdE Erio p6vov ru'6"tuE 6goE...). Ci fiecare
sonalitifi ierarhice, care sunt legate unele de altele nu cregtin, mergAnd la sine acasi, si ia in mAna minun'
numai prin originea localititii, ci mai ales prin influenfa
chiul Sfintelor Scripturi, sd parcurgi din nou ideile ce
pe care o exercitau unele asupra altora. Persoana covAr-
s'au explicat impreuni, pentru ca si poatd aiunge in
gitoare a Sf. Ioan Chrisostom, remarci insd aceasti gcoali
adevir la folosinJa deplini gi continui a Sfintei Scrip-
nu numai ca fdcind parte din cuprinsul ei, dar gi prin turi.'9) Printr'o asemenea lecturi regulatS, vor putea
numdrul mare de ucenici pe care ii formeazd, iie dela cregtinii infelege 9i reline comentariile cele mai grele'
Antiohia, fie dela Constantinopole. Acesta este spiritul in care marele dascil, vroia sd se
E. Biblia qi exegeza, ca preocupdri de seaml ale acestei pregiteasci cneglinii, in ceeace privegte cunoagterea
gcoale. In exortaJiile pe care Ioan Chrisostom le finea
temeinici a Sfintei Scripturi. Aceasta era prima datorie
neofifilor, Ie vorbea despre neintrecuta utilitate a ce- a cregtinului, dupi ce primea botezul. Cdci in lectura 9i
tirii Sfintei Suipturi. Socotindu-i in anotimpul primi' meditarea Sfintelor Scripturi de cilre credinciogi, vedea
verii lor sufletegti, cobora cu ei impreund, dupi cum ii un miiloc puternic de a-qi salva sufletele de patimele rele.
instruia in chip intuitiv, in livada divind a Sfintelor Acelor ce obiectau cd n'au timp si citeasca Sf. Scrip-
Scripturi. Aci in boschetele aga de trumos impodobite turi din cauza mulfimii ocupaliilor, Ioan Chrisostom Ie
ale acestui paradis, sufletul sdu 9i al discipolilor se
animau de sentimentul curatei bucuri.i 9i mAngieri
cregtine.
Despre aceasti grddind a
Scripturilor, el spunea ci - t) Kdv rugdE 'IvEoiE tir6l,81E o{)E nqritouE dv[o1orv
6 {iltog 6qfr, xdv eiE tbv rirxesvdv dn6},r}rlg xdv nqbE
se intinde din Orient pAni in Occident, dupd glasul rfi6 BqfficrvvLxirE v{oouE br,ei"taq, xdv eiE rdv Et[ewov
profetului care a spus t <Glasul lor s'a fisp1ndit tn
arl,edor"lE n6vrov, x(iv ngbE rd v6rr.s tia6l.81l9 F6QI,
uniuers, cuuintele lor au mers pdnd la sfirgitul lumii
(Psalmi 18).1) srd,vrcrrv dxo6on, acvrolot rd dnd {6 fgoqfrE qr,l,ooo-
Din Indiile, regiunile privilegiate de primele raze ale qodworv, cprnvfl pbv 6t6gg. xtoffl 0b oril 6r6qo, xoi
soarelui, pAni dincolo unde inundd imensul ocean, din 11d:oo11 8roqdqrp, 6ravoia, Eb oupq6vrp.
Ibid. tom. LI. col. 88.
11 8f. Ioan Chrisostom. De utilitate lectionis Scripturarum in z) ....<Koi Excotog oixa8e dvolrrrg{o'aE td BLBl"icr
princip. actorum. Ill. . perir leiqog l,optBav6tro, xa,i r6v'itqqirerr, 6cieq6orkr
Kcri 6rr, nowalot r{E rugocp{rou }'6yovteE. EiE afr- i' rdt vorlputa, ei ys p6l.l"i1 8rqvexfr xai, riqxotoo.v 61er,v
oc(v rilv yfrv einl.0'ev 6 cp$6yyoE arii6tv, xai eiE tic .., tfrv rilrd rfrg fqaq{E rircp67,er.crvr.
er6po.ra rirE oizoup6vls tit Qripr,atu arjt6v. (Ps. xvlll, s; Ibid., col. 90.
Rom. X, 18). Migne. Patr. tom. LI. col. 87.
spunea ci le lipsegte iudecata sinitoasd a Iucrurilor Aceste mustrdri ale marelui ierarh, n,au rimas simple
lisindu-se absorbifi tocmai de griiile trecitoare, in loc chestiuni istorice, ci trebue si recunoagtem, ci sunt
de a da intAietate lucrurilor vecinice, in legiturii cu pline de actualitate gi pentru vremea noastri. Greutatile
sutletul nemuritor. CAnd este vorba si fie invitat cineva gcoalei biblice de pe vremea lui Chrisostom, s,au mirit
si stea de vorbi cu prietenii, sd nleargi la teatru, si prin lipsa zelului chrisostomic din partea dascdlilor gi
asiste Ia cursele hipodromurilor, sd piardd chiar zile cite odatd, trebue si mdrturisim cu durere, chiar prin
intregi in asemenea impreiuriri, nu mai poate pretexta Iipsa de preocupiri in direcJia aceasta. Incdt muslrdrile
ci este refinut de ocupalii. Acelor ce obiectau cd n'au marelui ierarh, igi mdresc cercul celor cdtre care se
nici un exemplar din Sf. Scripturi Si deci aceasti lipsd indrepteazd.
ar constitui un motiv ci nu pot si o cerceteze, iarigi le Acesta era deci punctul de plecare al marilor dascili
dddea rispunsurile cuvenile unor suflete indiferente gi antiohieni, dorni.ci de a face cunosculi 9i inJeleasd Sf.
chiar lage. Nu numai bogalii nu se ppt plAnge ci n'au Scripturi credinciogilor, din amvon 9i din af arii de
miiloace si cumpere Sf. Scriptur5, dar nici chiar sSracii. amvon in restul timpului. Notiunile de Elriynor,g 9i
CAnd este vorba si-gi procure instrumentele profesiunii 6qprlveurrlx{, degi apar ca termeni sinonimi,iii bai...L
lor, sirdcia nu este un obstacol, gi nimic nu cruJi pen- fiecare intrebuinfarea lor. Prima intru aflarea infelesului \.
tru a scdpa de aceasti lipsd.1) Sfintei Scripturi (Bfirlyeiorlor) 9i cea de a doua intru a \
Acelor ce pretextau cu greutatea infelegerii cuprinsului extrage regule (6gpr1veuer,v) dupi care sd se poati aiunge
i Stintei Scripluri, le spunea ci acest lucru se intAmpld : la scopul celei dintAi.
numai cu acei ce nu sunt atenti. Cum se face ci mulfi Vom avea deci prileiul sd cunoagtem atAl din cadrul
cregtini sunt vizuli in pielele publice, isiorisind cu exac. mai larg al exegezei antiohiene, cAt 9i din cadrul ermi-
.titate numele vizitiilor de pe Ia circuri 9i al saltimban. neuticii antiohiene, care devine o gtiinti teoretici a
icilor, cunoscAndu-le originea, patria 9i locuinfa? gi iarigi celei dintAi. Fericitul Augustin, care in buni parte a
I se gisesc cregtini in stare si poati cunoagte mai de- fost influenfat gi de gcoala antiohiand, sinletizeazd ad_
i graba defectele cailor prin circuri gi si ignoreze ade- , mirabil aceste capitole insemnate, ale exegezei biblice,
ll., in urmatoarele cuvinte z
ivdrurile ce se explicau in Bisericd pAni chiar gi numdrul odue sunt res,' quibus utitur
i cirlilor Sfintei Scripturi ? ,) i. omnis tractatio Scripturarum, modus inueniendi quae
,,i intelligenda sunt, et mod.us proferandi qua
inlellecta
sunlu, ')
t) <Koi ruqbE p6v ror)E nl.ourotvtaE, y6l,rog rinbq roriqE
f'1ptdg dnore(veorlo,r, rfrg aqogtioerrlg inerDl Eb rdrv ne- ndi,erE, xoi Bveqye.[oE 1.61 etv rp6noug, xai a0rriv 6]
rti,v innov
veor6qrr:v aol.l,oto o"r,1t d.r xcrcuxelqfi orlor, orlrfl ouve7,6tE, noi tiperilv xa\ y.axttu perd rixqr.Be[ag droyy6),l,eLv. TotE 6]
Exelvo ii rgtierog 6qoipqv ar3rotE, ei pi1 crrivru td riiE
j, .o
rlno,vrdvrag pq8dv r6v dr6e yrvop6vcov eiE6vor, dl,l,d
I6WTE 6qyuvu, fiE '{xao:coE dor,t 6r1pu,ouqybE, atr{qn t crirdv r6v BiBi"orv tdv dpr,rlpr<iv dyvoeiv.
xoi 6l"6xl"qga d1er, xdv puqfo zor].tg aev(a. st. Ioan Chri- Sf. loan Chrisostom. In Ioannem Homil.XXXlll, at. XXXII.
Migne.
sostom. Ioan. Homil. XI. Migne. Patr. gr. tom. LIX, col. 78. tr. gr. tom. LIX, cot. lg7_lg8.
l\ Augustin.
Auoustin- f)e
De docirina nhr
christiana. I. t. Migne. patr. Iat. tom.
2) flirs ydq otx dtonov, roirE plv 8ni rilg tiyogdq xor9qp6- IV. col. 15.
v6trE, xcrl rjvr,6gov xui 6gX1o'rdrv xui 6vrlporu, noi y6vr1, noi
'l'i'\
:.'\:\.
' '':: !i
30

Aceastd preocupare de a gisi sensul Stintei Scip-


turi gi de a-l expune 9i acelor ce nu-l cunosc, con'
stituind dupi o experienli de multe veacuri un depozit
de principii sindtoase in tilmicirea Sfintei Scripturi,
formeazi tocmai temelia cu agezdmintul gcoalei biblice
antiohiene. Fira sd negim abaterile cu ereziile, la care
au aiuns unii din reprezentanfii perioadei de decidere
a acestei gcoale, noi ne vom ocupa de opera construc'
tivi a acestei gcoale in spiritul ortodoxiei, subliniind
tocmai aceasti contribuf ie pozitivd, ca un exemplu
pilduitor. II. Cunoqtinfele utilizate de exegeza
antiohianl

l, Cuprinsul Sfintei Scripturi. - A. Ereziite prouin d.in necunoa-


gterea Sfintei Scripturi de credinciogi.*8. Ereziite gi cunoagterea
gregitd a Sfintei Scripturr'.
- II. Cunogtinlele necesare unei exe-
geze gtiinlifice. * A. Cunoagte'rea textului Sfintei Suipturi.
Arheologia biblicd. C. Istoria biblicd. - B.
D. Istoria Cregtinismu-
-
lui, - lV. Principiile exegezei ortodoxe.
- A. Equiuocul exegezei
- pfin darut Sf.Duh.-
protestante,- a) Inlelegerea Sfintei Scripturi
b) Practica teologilor protestanli,
- B. Supeiloritatea exegezei
ortodoxe,

I. Cunoagterea cuprinsului Sfiutei Scripturi.

Dupi cum am vazut, gcoala biblicd din Antiohia, ia


nagtere in chip spontan, din insigi nevoia de a cu-
noagte cregtinii cuprinsul 9i explicarea Sfintei Scripturi
9i infelegerea acestui Iucru, de cdtre ierarhii Bisericii
ortodoxe a timpului.
- O veche tradifie canonici gi chiar din vremea Sf.
Apostoli, ingdduia gi cregtinilor mireni, de a cunoagle
cuprinsul cirfilor Sfintei Scripturi. A fi oprit pe cregtini
de la Sfintele Scripturi, era anticanonic, intrucAt canoa-
nele apostolice, contirmate in hotirArile lor 9i de sinodut

,,l*"-. ..,,1

,,i
33
32

cinstire luturor clericilor 9i raicilor>. Deci gcoala biblice


trulan (691) incuviinla laicilor cunoa$terea gi , antiohiane, continua o tradifie apostolici, de a instrui
cirJilor Sfintei Scripturi, ca 9i clericilor. l) pe cegtini Si asupra cuprinsului Sfintelor Cdrli. In-
Canoanele apostolice, degi apar ulterior, sunt expres
demnul cregtinilor de a avea SfAnta Scripturi, Ae a o
fideld a celor invifate de Apostoli gi a ceeace au tran
celi, de a asculla explicarea ei, l-am vdzut la Ioan
smis verbal celor dintdi succesori ai lor. In urma nece
Chrisosiom, care recurgea gi la mustrdri.
sitilii ivite in Biserici, inainte de primul sinod de A. Ereziile provin din necunoa$terea Sfintei Scripturi de
Niceia, au fost cuprinse in scris de cdtre o
citre cregtini.
evlavioasd necunoscuti, care a dat acestor canoan - Necunoagterea Sfintei Smipturi, era so_
cotiti ca una din cauzele, care au ca efect inmullirea
numirea de apostolice, pentruca prin aceasla sa ara
ereziilor. Ceva mai mult, aceastd lipsi duce chiar la
cd provin prin tradilie dela Apostoli. 2) .mdntuirii,
O singuri carte se menfioneazi cdire sfirgitul cano.
pierderea
1)
la o viali conrupte Si plind de
pdcat.
nului, cd nu trebue rdspdnditi ctuturor in popor,, adi
SfAnta Suipturi este cartea cdrlilor care ne lumineazi
tuturor cregtinilor gi aceasta esle cartea Agezimintel
episcopilor (opt cdrfi) a lui Clinent. Motivul este pen 9i ne intreline credinfa. Ea ne lumineazd in miilocul
intunerecului 9i in primeidia rdticirii.
cele tainice dintr'Ansele, adici privind numai pe
B. Ereziile qi cunoagterea greqitE a Sfintei Scripturi.-CAte
Prin urmare din textul canonului fdri alti lnterprelare
dogme n'au fost denaturate gi negale ! Unii eretici
se vede ideia fundamentald, de a se rdspindi toate ci
ataci Sf. Treime, alJii intruparea CuvAntului, iar allii
tile Stintei Suipturi in popor, fiind *cdrli vrednice d maternitatea divini a Sfintei Fecioare. AIlii se incearci
si rdstoarne chiar ideea de Dumnezeu... Cine ne va
1) uFie voud tuturor clericilor 9i laicilor ctrrti vrednice de ci , putea lumina in miilocul atAtor ritdciri? Numai Biserica
stire gi sfinte acestea: ale Testamenlului vechiu, cinci ale lui Moisi interpretind SfAnta Scripturi. e)
Facerea, Egirea, Leviiicul, Numerii, a doua Lege; a lui lisus
una; a ludecdtorilor una; a lui Rut una; ale ImptrraJllor patru

_ r)
Paralipomena cartea zilelor, doutr; Esdra doua; Estir una; ale Maca Meydl"r; d.ocp&Lew ruqdg td pi1 tipoqtrivsLv r6v
beilor trei; Iob una; a Psaltlrei una; ale lui Solomon trei: Pildele
Eclesiastul, CAntarea CAntirilor; ale Proorocilor doudsprezece: l'Oacprrrv { _rivdyvrrrotg, p6yog xqilpvdE xar Bdqar}qov
lui Isaia una, a lui Ieremia una, a lui Ezechil una, a lui Daniil un lJot't tdrv |'ougr,rv f &yvorq peydl.rl nqo6oo(u oorrl-
Afar5 de acestea insd se mai adaugtr infelepciunea mult invifatulu qiog rb p16bv rirb r6v 8e [co ei66voi v6prrrv. rotro ]ro,r,.
Sirah, spre a lnvela pe tiit vogtri. Iar ale noastre, adici ale aiq6oer,g 'thexe,...
mentului nou: Evangheliile patru: a lui Maieiu, a lui Marcu, a ,__Bf. Ioan Chrisostom. De Lazaro. Concio III. Migne, patr. gr.tom-
Luca gi a lui Ioan; patrusprezece epistole ale lui Pavel; doui e XLVlll, col. 995.
stole ale lui Petru; trei ale lui foan; una a lui Iacov; una a lui 2) <Mer'Bxe(vr1 r] Xopel,l.iou. rdv Yidv xoi rd'v flordpa xoi.
ale lui Climent doud epistole; 9i Agezdmintele publicate voutr epis rd'flvetpo 8v nq6o.ronov eivot l.61ouoa. Eiro { Mcpx6Xl.ou zai
copilor ln opt cdrli prin mine Climent, cari nu trebuesc rispdndi
tuturor in popor pentru cele tainice dintr'insele; 9i Faptele
Oorewot, xui o{1rr1 rrl oitr} rqeoBeiiouoo. Eiro { flurjl,ou ro0
^ . Xapoodreorg, Bx Mqp[o6 l.6youoo r{v tlq$1v orirov Bopr6vor-
ale Apostolilor>.
Canonul 85 din Canoanele Sfinfitor Apostoli. t Movr.loirov o{iq ydq nu,o6v ,r,rr6qo.... Ka$rireq ydg
2) Dr. Nicodim Mila7. Canoanele Bisericii ortodoxe, insoJite ' {ho
o[ roirE xav6tag Er,6rivre6 orix tivopri[ouor, puq(n p,6rqo ,re-
comentarii. Vol. I, partea I, traducere fdcuti de Urog Kouincici prtgyri(eo$or, til,fui rd bor9iv Bxeivo xutlXew relsdouolv. otror xal
Dr. Nicolae Popoyici. Arad, 1930. Canoanele Sfinlilor A Bri r6v Dolpritcov. 'Al,tr oi8eiE Bo{l,eror roiE lpogoiE 19oo16-
fr. 10-11.
1

34 35

De la inceput observdm deci concepfia superioard'


de cunoscut CuvAntul lui Dumnezeu, tuturor neamurilor, cind
este vorba de explicarea Sfintei Scripturi, precizeazi ci
t,
care erea ciliuzitd gcoala biblici a Antiohiei' Cunoa'
gl.r., Sfintei Scripturi de cdtre cregtini 9i anume' nu nu tofi pot fi tilmicitori: "$i Dumnezeu a rinduit in)
.unorgtere din simpla leciuri izolati de Bisericd' Bisericd, intAi apostoli ; al doilea profefi, al treilea in'I
".u" sa auca ta diterite intelesuri; ci acea cunoagtere adtdtori... Oare toli sunt apostoli ? Toti sunt prooroci ?
care
Toli sunt inudldtori?... Toti tdlmdcesc7... 1).
insoflra de adevdrata interpretare a Sfiniei Scripturi'
o
imputerniciti Aceasta este deci tradilia apostolici, care este respec-
J" nu*"i Biserica' Cici ea este singura prin Stinlii tati de gcoala bihlicd din Antiohia, mai mult decAt cea
,untru aceasta, chiar de Domnul Christos' din Alexandria. Dreptul de a predica 9i a invifa in Bi'
Apostoli.
serici, se trece la Antiohieni in chip canonic, prin ie-
Acelorceincearcisineacuzecdgcoalaiacaaulori. rarhia hirotoniei. Aici nu mai intf,lnim reprezentanfi de
tate in malerie de exegezd biblici, ierarhi ai veacurilor
frunte laici, ca Origen Ei Clement Alexandrinul, Ia Ale'
pott.tiort" timpului aplstolic, Biserica le rispunde chiar xandria. Datoria de a populariza cuprinsul Sf intei
Petru
lu cuvintele Stinfilor Apostoli' Asttel Sf' Apostol Scripturi Si a-l explica, revine ca o porunci a MAn-:,.rr.,
in epistola , d-oua soborniceasce, scrie cregtinilor:
tuitorului Christos, transmisd prin Sf. Apostoli: uMer'
*fiirara mai ?ntki de toate, sd stili cd nici o proorocie gdnd tnudtati toate neamurileu.') Caci nu tuturor le'a
nu se filcue€te singurd. i' Nici o proorocie nu se
tAl'
Scripturi nu se interpre' spus MAntuitorul aceasta, ci numai Apostolilor gi aceglia
;fui. tirsura, aaica Stanta numai acelor ce i-au gdsit vrednici gi pregitili pentru
ie"ra ptin-.a insigi, nu se poate restringe la interpre' aceasta.
vor-
iarea inaividuald' Mai departe Sf' Apostol Petru'
greutatea inlelegerii epistolelor pauline'
begte despre
;t;d ,i.;; uln ele (epistoti), sunt unele lururi legrele de
IL Cunoqtintele necesare unei exegeze gtiinfiifice.
iitl'trr, pe care cei negtiutori si nestato.rnici
rdstidl-
'idrr* ca gi pe celetaite S*iptiri, spre pierzarea lor'''l'
Sl' Apostol r A. Textul Sfintei Scripturi. - Una din preocupdrile de
Pi.rr"r., iceasta despre care ne vorbe.gte i seami ale Antiohienilor, era cunoagterea textului Sfintei
p.i.u, urt. exact pierzarea sulleteasci pe care o repeti Scripturi. Cunoasterea exactd a cuvAntului in sine, igi
St.
--Cu Ioan Chrisostom in omiliile sale' , are in adevdr importanfa ei durabili, mai ales pentru
tor zelul misionar al Sf' Apostol Pavel' de a iinterpretare. Adrian, ieromonahul antiohian din prima
,i.,ltiumitate a veacului V, aderent al principiilor gcoalei
biblice antiohiene Ei invdlicel al lui Ioan Chrisostom, este
1rrv, ei ydp nqooel1opev, o0 p6vov s0x -&v-lreqm6oey* i
;;;T, dlia ,oi St6qouE &nctop6veusrialxl'ri['opw dv' nahul exeget care ne-a ldsat prima .operi in acest
n | 8) Desi intitulatd ca introducere in Sfintele Scrip-
xr,v8rivolv B!er,).xrioopev'.,. 'Ott 1dg xai cotvo t6IvI
6'
tdrv
Er.6uoxol,ioE 6eep6vr1, dxouoov rdu rpoqr]tou l6yovto6'
i, scrierea este apreciatd rnai mult pe terenul ermi-
rtx"ra, dxo(taan6 pou' q6Bov Kug[ou 6r'6dEro 6pdg' (Psalm' XXXII
12-r4).
Vll
l) I. Corinteni XII, 28,29 qi 30.
Sf. Ioan Chtisostom.In Epist. ad Hebraeos' Cap' V' Homil' 2) Matei, XXVIII, 19.
Migne. Patr. gr. tom. LXIII, col. 73-74' 1:i131 A0qrriveu eiooyolyri eiE rrlE QeinE ygtrgris. Migne. Patr.
1) IL Petru I, 20' tom. XCVIII, col. 1274-13tt.
2) II. Petru, II, 16-17.
36
37
neutic, decAt introductiv, intrucAl ne prezinli o colecfie
de expliciri ale diferitelor fraze sifiguri din Sfinta Scrip- *Pe1ittar, traducerea cea mai veche 9i cea mult intrebu_
luri, araniate din punct de vedere logic' 1). Pe lAngi inlatd in biserica siriaci, dupi cum remarca fericitul
importanta ermineutici a lucrdrii, Adrian este remarcati Ieronim. 1) Aceastd revizuire s'a pislrat in multe manu-
ca cel dintAi care a intrebuintat in studiul Sfintei Scrip- scrise, precum gi in operele InviJitorilor 9i pirinJilor
turi, cuvAn.tul eio'oyoy1i, adici introducere.'?). ce aparlin gcoalei antiohiene, mai ales Teodorel Si itrri_
Astfel ieromonahul Adrian socotegte de mare im- sostom. 2)

portanfd cunoagterea ^particularitalilor.Sfintei Scripturi' Versiunile lui Akit, a lui Srmaft, 9i a lfi Teodolion
(r1v tii,v yqocpixdrv i6 uor pdtrrrv e161or,v), .discern dmAntu I din exapla lui Origen,le gdsirn citate de Ioan Chrisosiom,
iormulelor sau figurilor (ri1v te tdlv o1r;pdtov 6Ldyvr'row)' Teodoret (6v rQ 6[or],@ dv roIE rivruygrigorg), ca gi de
i,
I
si distinclia tropllor (tfiv triv tq6norv Er'rixglor'v) 9i nu Iucian gi Teodor de Mopsuestia. s)
mai pulin stilul.3). Textul original in Iimba ebraicd a Sfintei Scripturi,
In adevdr plecind dela acest principiu, ieromonahuh ,era in deobgte cunoscut Antiohienilor.a)
Adrian urzegte o inlreagi lucrare in direcJia aceasla, i.,,, B. Arheologia biblicfl - In ceeace privegte cercetarea
care a rimas pAni astizi cel mai vechiu traiat palristic 11-;19i cunoagterea textului Sfintei Scripturi, oricit s,ar
fine
in domeniul ermineuticii-dupa fragmentele ce s'au mail r, seame de structura cuvAntului
Ia interpretare 9i aflirea
allat din scrierea lui Meliton, episcopul de Sardes, in- sensului adevdrat, exegetul trebue si cuprindd cu cer-
titulati o{ x}.e[6,.a). cetarea mal
r€€IZ!I€?
tl..r
mai mult de cAt
cat cuvAnlul, ca noJiune genericd.
In lucrarea aceasta, Adrian remarca mai tntAi felurile' 1,1,:,,,4lua cuvintele biblice, despirtite de orice alte cunogtinle
deosebite ale textului Vechiului Testament in limba ebraici trr:l,,:oa*rabua sd avem de timpul in care au fosi scrise, de
in funcfie de cugetare, de stil gi de dispoziliune. Fiecare' l,ll.ltor qi cultura pe care o are, ca gi de cele ce preced
prezinti interes exegetului, penlru care motiv Adrian le' 11.,',Si urmeazd in lext, este a face ca sectanfii.rre.girrgu_
dedicd cAte un capitol.5) renteazi ereziile lor cu frinturi de texte biblice, izolate
De tapt insugi Lucian, intemeietorul aceslei gcoale' ,e orice alte cunogtinfe.
biblice, fdcuse o revizuire a texlului traducerii alexan- :,{oan Chrisostom, tocmai aceastd primeidie pentru
drine, luind ca bazi textul original, combilAnd rterpretul Sfintei Scripturi, doregte
sI fie de Ia inceput
l) Arhipresbiterut-lvlilrofor Dtt. V, Gheotgfilu. Introducere Lucianus, uir disertissimus tantum in Scripturarum studio
Slintele certi ale Testamentului-Nou. op. cit. Istoria literaturii rauit ut usque sume quedam exemplari4 Scripturarium Lu-
ducerii biblice, P. 34. 'ea nuncupentur. Ieronim. De uir. ittustr, ilL zi. Mtgne. Ir.
L.
2) Arhipresbiterul-Mitrofot Dt. Vasile Tarnawschi. Inltod . XXIII, cot. 223.
in Sfintele cdrfi ale Testamentului Vechi. Cerniufi 1928, p. 17' V. T.arnawschr, op. cit. Recenziunile traducerii alexandrine,
3) Adriani Isagoge in S.S. Scripluras, Migne. Palr, gr. tom. XCVIII
col. 1309. D. Kihn, op. cit. Theodor Verhiiltniss zum Urtext und den
4\ Mione- Patr. or. tom. V. col. 1223-1226. tzungen des alten Testamentes. p. 93.
si "Tot 'EBgo'Izot lopaxrfrqoE i8trr;prcirolv Eotiv e161 rpic. selbst die Antiochener unter denen villeicht polychronius
td plv Bni vflg 6r,avo(oE eiigr, tr,6 dv, td Ei Bni tflE L6[eog, Beziehung den ersten Rang einntmrnt, beriicksichtigen
6t Bri qE ouvS6oero6r. selten, meistens mit Berufung auf andere nKenner
aer hibr.
Adrianii lsagoge, Ap. cit. c01,1273, 'den bitlischen Grundtext. H. Weiss. op. cit. Real und sprach_
isse p. 30.
39

C. D. lstoria biblicl 9i istoria cregtinismului. = Istoria


inliturati. In scrierile sale gisim principiile de seamit biblici si istoria cregtinismului in general, pe lAng&
a*ag.r"i antiohiene. EI ne sintetizeazi intr'un md- isloria universald in care se incadreazi subieciul ce
"i.
;";;i;;"siderafiunile de care trebue si fini seami
vrem si-l analizdm, sunt atAtea ramuri de studiu, pe
exegetul. A explici cuvintele Sfintei Scripturi ca simple antiohienii le socotesc absolut necesare de a fi
gi' care
.rtiri. 'mediulscoldnd lucrurile
s"rle (yupvd td Q{paro),- parcurse in chip temeinic, pentru ca interpretarea Sf.
evenimeritele seculare Oin corespunz6tor' -din
petrecut, de timpul in care s'au des' Scripturi si se faci cu acea siguranfi gtiinfifica, pe care
locul in care s'au
in Jost scrise' a face o meriti cartea sfAnti. Teologia biblici, care se ocupi
i;i;rt, ca gi de timpul care au
cu gruparea ideilor singurite, inldnfuirea lor 9i prinderea
aUstractie ie impreiuririle timpului, Ioan Chrisostom firului ce le leagi, nu numai intr'o carte, ci in intreaga
socotesie ceva ablurd (dt6nov). Cu atAt mai mult esle
literaturi biblic6, a fost apreciati de marii antiohieni in
nevoig de exactitatea ideii ce te ascunde in text' cu cAt
comentariile gi opiniile lor, dupi cum 9i asl6zi se soco'
este vorba de adeviruri revelate, de mintuirea sutletului'
tegte necesari in pregitirea interpreIilor biblici'1) Cu
noslru, de viala eternd' De aceea Chrisostom socoteqte
acesie principii Scoala antiohiani nu a aderat la indivi-
.i ,.oiur (p6oov), locurile (t6crouE), timpurile (xtrr'q9i'5)"
atilia dualismul rafional, ci a acordat toald autoritatea ecume'
."ur.f. (clit(uq),''persoanele (nq6o-clnu),') sunt seama nicitdlii luminata de Sf. Duh Ia Sinoadele ecumenice.
iactori esLnilali, de care exegelul trebue si Jind Principiul christocratic adoptat de soborul Sf. Apostoli
in-int.tpr.tarea Stintei Scripluri' Viata cu moravurile la Ierusalim, a fost impdrtisit gi de antiohieni, care au
poporuiui ebreu, geografia biblicd, epoca scriitorilor
pe drept acceptat doctrina fixata de sinoadele ecumenice.
inspirali, impreiurdiilJ in care au scris, sunt In felul acesta, ne putem explica de ce canoanele
cuvint'cunogtinfe indispensabile exegetului'
sinoadelor ecumenice, nu enumdrau obiectele teologice, pe
Cu aceste principii, Ioan Chrisostom releva spirilul care trebuia si le fi cunoscut candidalii Ia lreptele bise-
realist in care lucra gcoala antiohiani, care nu inlelegea riceEti ale ierarhiei superioare, ci li se spunea si fie
pe
ra i..a lilosofie biblica din adeviruri islorice' venite buni cunoscitori ai Sfintei Scripturi. Adici si cunoasci
cale revelaliei. Interpretarea Sfintei Scripturi' nu mai
putea fi soiotiti ., o o.up,te distractivd a timpului' ci'
tot ce este necesar, pentru ca cineva sii fie exegetul
lumindtor Si al clericilor 9i al credinciogilor ce'i se incre-
,n tuatu de studiu serios, ce nu se poate lace ldri dinJeazd spre luminare. Nu ne mai putem deci mira, de
competenfa exegetului pregdtit pentru aceasta'
ce vedem in canonul doi al sinodului VII ecumenic,
x.cri yupvd tr) Qt]poto t{E torv enunfate atit de moderat cunogtinlele pe care trebue si
t) ...,ou6i 8qr1po
'13oqortue z*i le aibd un ierarh al bisericii: a citi cu pitrundere, iar
fi ;;"il-0;;;r, lopBdvovro6 mrxoqavtsiv drI6E
piv regi nu superficial, Sfhnta Euanghelie, Cartea dumnezeescului
dnnqedler. fI6E ydg otx iitonor', Bv 8txooolgitp
dncrvro eio p6oov Apostol gi toatd dumnezeiasca Scripturii.... Cdci fiinfa
Brroitxdrv 6r.xolop6vouE agoyptittov, ,argor
ierarhiei noastre sunt cuvintele predanisite de Dumne'
b6ro, ,,), 6txolc6ploto, xoi rdnouE xoi xotgqtE xai crit(us
zeu, adicd cu noasterea adeudratd a dumnezeiegtilor Scrip-
nqdooao xoi puq[a nogdyer'v ftegc,'aegi -E] (rorle .ol.r,rv
,riorr,p6rm dpiv- ri16vorv, dal'rirg xoi dre kule td drd td
Iqoqdiv
-Si. nogoq.6qetv. l) Prof. Econom. l. Popescu-fildliie9fi. Cursul de leologie biblici
toan Chtrisostom. Midne.
ln
Patr' gr' tom' LVI'' col' 158' a Vechiului Testament, 1930-1931.
prophetae,
'tromo Ieremiae, Domine, non est in homine via'eius'
ibit, et diriget gressum suum' (leremia X, 23)'
"...:--.i1.:+*
1 ilir;,;:.:
ff" o

,{rr.r
..,

'
'\. l .-rr l-',

turi,., Circi Dumnezeu a zis prin prooroci: uTu ai lepd- r,gi de predanie, pe care au relevat-o Sf. Apostoli cregti-
dat cunogfinla gi eu te uoi lepdda pe tine ca sd. nu'mi *rilor de repetate ori. Epoca in care s'a desfigurat acti-
fi mie preot,, ($[g_J]/,j).'i vitatea lor insi, a fost cu atit mai primeiduiti, cu cAt
Cunoagterea tffieinica a Sfintei Scripturi, este deci :,,1s av€du fixate de Sinoade in dogme, multe
din adevi-
condifia esenliali a celui ce doregte si intre in ierarhia :,ifurile revelate. Doctrina cregtind pistrata pe calea tra-
bisericeasei. Zonara cAnd comenteazi acest canon 9i fiei, era atacati de unii ierarhi 9i cregtini, tocmai in
se referi la aceastd obligalie a cunoagterii Slintei Scrip' nizuinfa de a afla adevdrul cAt mai precis. Daci tra.
turi, ne explici Si mai bine ci acel ce intrd in ierarhia ifia, nu era menfionatd incd prin canoanele ce aveau
bisericeascd <sd se adhnceascii ptofund in spiritul Sfin- ,si vind mai tdrziu, ea era existentd. Cici tradiJia orto-
tei Scripturi, astfel incAt sa cunoascd inlelesul fiecdrui i:,rdoxi, , n'a putut fi decAt tradifia apostolici veniti pe
cuuhntr.2). lrcalea orali 9i care n'a fosl in contradicfie cu SfAnta
Aceasta este tradifia pentru studiul temeinic al Stin' $cripturd. ApirAnd dela inceput ca o tradifie completivi
tei Scripturi in Biseiica ortodoxi, creiati in sfecial de gi explicativi, ea a fost respectatd de exegelii oriodoxi.
gcoala biblici a Antiohiei. Cu aceasta, avem 9i prileiul ;€eeace sinoadele ecumenice aveau sd ageze in canoane
de a ne convinge, de obligalia ce se impune credincio- r$n materie de doctrind, prin consensul intregii Biserici
gilor cetitori ai Sf. Scripturi, sd fini regulat legitura cu i deci 9i a pirintilor 9i invafitorilor bisericegti, era
Biserica 9i deci cu tilmicirile gi comentariile dela amvon. racticat de Bisericd in explicarea Sf. Suipturi.
: In privinta aceasta, ieromonahul Adrian, discipolul
irl
u! Ioan Chrisostom, in cunoscuta sa lucrare, stiruegte
III. Principiile exegezei ortotloxe. supra ideii ci pentru o buni interpretare (6ppr1r,o(ctv
tl ieirrlE), exegetul trebue si nu se indepirteze de sensul
l, PosedAnd cunogtintele necesare exegezei biblice, exe' or de mai inainte, prin adunarea cuvinlelor. 1) Cici
getul lrebue si ie aplice dupi anumite principii. Altfel 'arcurgerea in!elesului adevirat al Sfintelor Scripturi,
pot fica gi alte lucruri bune, care intrebuinlate fdri e face dupi cum spune Adrian, si stribatem o cale
metodd, ori la un scop gregit, pot avea urmiri rele. aga de anevoioasd 9i de primeidioasd ca 9i a navi.
tiil
Consensul ecumenic in materie de doctrini a primat torului primeiduit de vAnturile gi furiunile de pe mare.
il]1 intotdeauna pirerilor individuale. Tradifia a constituit avigaiorul care este pregitit, cunoscAndu.gi megteSugul
ilLr un izvor de seamd dupd Sf. Scripturd, in ceeace privegte a conduce nava, merge prin miilocul mdrii, iar cind
iirll adevdrurile revelate. Adici principiile orlodoxe de as- ca este in primeidia raticirii ori a primejdiilor,
tizi, igi giseau intrebuinfarea in gcoala biblici antio-
hiani, aga precum vorbesc ai canoanele Bisericii. l, Torjrrrlv 6i durroE B16vrov, npoor]xeL nqorlyoup6vctrg rdrE
lii
Zelul de popularizarea Sfintei Scripturi, din partea v [r{oeorv r]noS6oeot rr\v 8Lciivorov ilcpLor{v rotE pro$rlreriov-
I reprezentanfilor gcoalei biblice antiohiene, a finut seama eiS' oiitroE oriroiE rip, xorri 1,6(rv Epptlve(crv oixeirog rurinlv
riE dv 8rcrvoiog pil nqoilnuploriorl6, i1 6rir rorv ?,6-
tlrliL
tii

1) Canonul 2, al Sinodului VII ecumenic. nld(olrv odotuorgr.


tt' 2) Sintagma Ateneiantr, ll, 562. citat de Dr. Nicodim Mila$, op. Isagoge in S. Scripturis. Migne. patr. gr. tom. XCVIll.
II; cit. vol. l. partea II, p. 492, la comentarul can. 2 Sinodul VIll ecu- l30s B
menic.
ililli

i{i
j.l
lli i]

ffiil
42 43

ancoreazd la port. Asemenea este 9i crr explicarea i misurd Si disciplini in interpretarea Sfintei Suipturi, itt
vdliturii Sfintei Scripturi. (o'[itog dgcx xai 6ni tdrv tfr ioate operile. De aceia dogmatiStii cAnd vor si argu-
El0croxotr[sE 6Eqy{oet,ls). 1) rnenteze suslinerea unei dogme cu argumente patristice,.
A. ln ascultarea Bisericii ecumenice. - inPrima lucrare d se referd cu toati increderea la comentariile sale biblice.
seami a interpretului, este de a intra gcoala biblic ,. Erezia dupd loen
este oupa
trlezla esle Ioan Lnrlsoslom, tocmai aouzur
Chrisostom, rocmal abuzul utr
de \'1
a fi indrumat in interpretarea Sfintei Scriptur 9i de ideia pe care
cuvintele Sfintei Scripturi si cuplind. 1)1) /
care- o cuprind.
i/pentru
Pentru acei ce s'au hotirAt sd invefe pe allii, trebuie sd li Adici erezia igi are originea in gregita infelegere a cy'1i
-discipoli ai acelor ce invafi (xoSrotfrv ro16 nurbeuo i vintelor Sf. Scripturi, prin indepirtarea de adeviratul J

volg), intrucAl are absoluta nevoe de a adioga un aiuto . inteles, pe care'l imbracd cuvAntul. La acelag rezultat I
la infelegerea lor.') Adrian care gtia cAt de mult dato ,iduce gi necunoagterea Sfintei Scripturi (trlv ftucpdrv '
reaai marelui siu magistru, ii sfatuia pe toli si nu ca ,, dyvors), fiind una din cauzele ereziei (rotto xui o[q6oer,E
in gregeala de a rimAne nepregitili 9i a nu-gi lua ir grsxe).') Moderafiunea Antiohienilor, a inliturat insa

dascal serios, cici ahfel naufragiul ereziei, vine ca ambele extreme primeidioase.
naufragiul navigatorului. C. Lectura Stintei Scripturi gi explicarea Bisericii. - Si
In chipul acesta vedem dela prima cunoqtinli a gcoa ,: cunogti SfAnta Scripturi, si o citegii, sd'i asculti expli'
antiohiene, ci pe trontispiciul ei std scrisi discipli carea. Dar toati explicarea, adici interpretarea Slinlei
in interpretarea Stintei Scripturi. Pentru oricine se cuvi Scripturi, sd fie in legiiuri cu Biserica, cu ierarhia bise'
si fie pe deplin ascultitor (yewoftoE fileo0ot x<i0 ;riceasci gi cu amvonul ei, cici Biserica pdstreazd drep'
r{E rixoLour}(cxE). Munca acelor ce merg repede- ( tarile de lumini, dupi tradilia ecumenici. OricAt zel ar
flnroo$or) si nu'si propun sa vini pe calea cea I avea cre9tinul in cetirea Sfintei Scripturi acasd la el,
ngo'$6pevor,E), va fi degar i,si nu uite a asculta tdlmicirea textului Sfintei Scripturi,.
i
(,ell,u pi1 0t
(d)"1u rr.d (ver.v ngo'$6pevolE),
6t'66ou Bo(ver.v dr
de la amvonul predicatorului.
rlil

Si inutili. s)

B. MIsurd in interpretare. - Acel perg[roE, cu care ist Astfel cu prilejul omiliei XI Ia Evangelia dupd Ioan,
435) Ioan Chrisostom, interpretdnd versetul de la Ioan
il
ricul Eusebiu caracterizeaza metoda de interpretare
ti Sfintei Scripturi din partea lui Doroteu, adici i Cuudntul trup s'a fdcut pi a locuit printre noi, ")'
tarea Sfintei Scripturi ucu mdsurd), se observe ca iruegte asupra lecturii Sfintei Scripturi de cdtre cre-
tradifie specifici a maloritilii reprezentan;ilor gcoa ini Si in acelagi timp asupra legiturii pe care lrebue
antiohiene. Prodigioasa activitate a marelui pirinte bit o mentini cu explicarea Bisericii. Fie inlr'o zi pe
llll ricesc, Ioan Chrisostom, se remarci iocmai prtn , lie Duminica dimineafa, fiecare cregtin IuAnd'
mini pericopa Evangheliilor, si citeascd pasagiul ce
l) Ibid. col. 1309. C. se va explica la Biserici. Citindu-o, sd-o examineze cu
ti xoi Bni ttirv rcrr,Eerjerv Bno
2. <rdv otrtdv iiv rr.E
p]v tilv t6v apoyprdtov oitoig 'i
66r[oor.ro, nqo'qloupr6vrog -l\ Sf. loan Chrisostom. Omilia asupra cuvintelor: .Cici trebue-
Ii ,}eow, lvcopr(pr1v 1g{vor. xo0lor{v ro16 noL0euopl6vetg eig sa fie intre noi 9i eresuri, ca sa iase la lumini cei limurifir. (I Co-
dvayxuiag Uletv rlv rilc 8out6v 6tovo(og Bnt6o0vol $omiv'. pinteni, XI, l9).
l
2) lbid. De Lazaro. Concio III. Migne, Patr. gr. tom. XLVIII.-
if'eaiiit 'iiisJi"
Ibid. Col. 130e D.
in SS. Scripturis. Migne. Patr. gr' tom' XCVI . 995.
t. col. I3ll A. 3) loan I. 14.
itr,i

ill;
lrll

;l
ri]l
ri!li

lfii'
contradicliunii ale termenilor, observate de mai inainte,_
ibigare de seami, sd observe ceeace nu poate fi in vor fi urmerile in Biserici numai asupra explicdrii lor-.
aga usor, aparentele contraziceri ale formei, nu ale I , D. Interpretarea Sfintei Scripturi qi predania.-SfAnta Tra-
crurilor gi dupi aceea si meargi la instruirea Biserici difiune, ce nu se poate gisi in textul scris, cdci ea este
Predicatorul va vedea lucrul sdu micgoral, intrucAt aud venite pe calea predaniei, era respectatd cu acest pri-
dorul va avea de la inceput o idee asupra subiectul lei si de exegtit, punind in lumin-i cuprinsul UlUii. ii
de interpretat. Altfel, prelungirea chiar la infinit a inl ielevAnd doctrina si morala cregtini. Aceasli operi-
pretirii, n'ar putea avea roadele infelegerii, ca alun liune,.fdrd.sd ne mai dea alte detalii, presupune .i toll
cind cregtinul vine cu lectura ficuti. l) participanfii dela cult 9i dela explicarea Sf. Scripturi,
Cuprinsul acestui apel pe care Ioan Chrisostom veau cunoslinld de pericopa biblici ce urma si fie
-ficea cregtinilor cdrora Ie predica aceasti omilie, n explicate, citind-o din vreme. Deasemenea reiese faptul,
infdligeazi in chip clar principiul gcoalei biblice anti ci Ia tot cregtinul erea inglduit si deschide Sf. Sirip_.
hiene, in ceeace privegte popularizarea interpretirii bi urd gi sA urmireascd comentariul pe care predicatorul
blice gitotu;i menfinerea legilurii neincetate cu amvonu ficea din amvon.
tilmdcitor al ierarhiei bisericegti. Desigur, alAt cetire In chipul acesta ni se deschide conturul unei adevi-
Sfintei Scripturi de citre uegtini pe la casele lor, ci rate gcoale biblice, nu numai pentru acei ce se pregi-
pi interpretarea ei de cdtre predicatori la Biserici, i9 feau si intre in cler, ci pentru toli cregtinii. noiutari-
aveau temeiul lor. Sfintei Scripturi nu prezintd nici o prirneidie, c6nd.
la casele lor, inainte
CreStinii citeau Sf. Scripturd itorul este format pentru aceasta 9i tine le giilura in
.a veni la Biserici, nu pentru a o inlelege singuri gi in- mod regulat cu Biserica. In felul acesia vedem pus in
dependenfi. Ci numai pentru a avea o ideie asupra c practici, principiul enunfat la inceput, de a se evita alAt
prinsului Evangheliei, penlrucd la Biserici in fala am- noagterea Sfintei Scripturi, cdt gi cunoaglerea ei
vonului si fie preocupafi numai de partea interpretdrii iti. $i cu aceasta se gisise metoda cea mai bund,
mu 9i de cuprinsul pericopei biblice. Toate aparentele e a se stdvili inmulfirea aderenJilor Ia diferite erezii..
Spiritul tridifiei aposlolice, inoculase intreaga Bise.
1) Sf. Ioan Chrisoslom, Homil. XI loan. Migne. Palr. gr- tom. ci a gcoalei antiohiene. Cuvintele Sf. Apostol pavel,.
I-lX. col. 77. "T( not'oiv 3orLr, 6neQ ciro0pror, '8ptdE; I(crrci pr[ctv au adesea repeiate de loan Chrisostom. Versetul pro_
)cpBrirolv, ij xui zatd. )ciBpcrtorv, rr\v pr6l,?'orro'ol Bv 6piv dvo- tipic al Sf. Apostol Pavel il gdsim in prima epistold
''yioo$rjoero,r, r6v Erioyyetri(D\/, rr€Qrxofilv, rctitry npd ror-iro,rv tre Corinteni: uVd taud. fralitor, cd de toate ale mele.
rrov fipregrirv perr) leipriq laptpdvaiv Exoorog olxoL r"orgr]pevci; aducefi aminte 9i lineli cele ce u'am predat, aga
.dvayLvroox6ro: ouvellir6, xai noJ.lc{zuE nepr,ondn6Lro p6td dxpr,- r ui le-am incredinlat". 1). Aceastd invifituri preOl.
Be[oE rd dyxeipevd, xoi tctro
xn],rirE xci t[ itd es.te relevatd de Ioan Chrisostom in omiliile sale,
Booovr,[dro pL6v
crogd8oo6 dygogoE ralv ,inoo.rdf*r,
.oocplE, t(6B d6ql.or,, o'r1petorio8co..,. 'Hpeig prlv yc{p orl ro)'l,oi
",ar, "iiiegr;"
6er1o6per9cr n6vou npdg td ooq! nodlool rdrv ?,ey<-'p6r,cov rr)v. predania nescrisd a apostolilor 9i pdriniilor. Chri-
6rivcrpr,v, rilE 6Lcn,ti[u,E ripiv iiErl nprooLxerore(or1g {rdrv prlptu- r inl.iturd dela inceput aplicarea individuali a
: rcov yvciroer 6peig 6i
6fir.irepor xo,i 6rogcrtr,nci,regoL rorirqr ri')
'tg6rrp levrjoeo$e, o'i' rgdE rlv rinpdoor.v p6vsv. ui,6i ngdE rlv l) I. Corinteni, XI, 12.
,l
;rpLci$r1oLv, di.lti zni ngdE td 6tErilot Br6psuE....

iiil
llll

ilfr
46 47

Sf intei Scripturi. Astfel cregtinilor le recomandi ceva, decat cuvdntul Sfintei Scripturi scris, complectat
meargi la cei pregdtili pentru aceasta, la cei ce su cele primite din tradifie apostolice. Iati de ce gcoala
.insarcinati cu tilmicirea Sf. Scripturi, la inviJitor (tb blicl antiohianS, Si sub acest raport ne rimine o
6i6tio'xol,irE), care este mai infelept (tdv ooqriregov) pen ali exemplari. Ea apreciazi tradilia aldluri de cu-
tru aceasti lucrare.1) .care intul scris Si di in exegeza biblici antiohiand, adevd-
La care dascil, la infelept, ii indemna ma revelat in toatd curdlirea lui.
pirinte bisericesc? La membrii ierarhiei bisericegli, p
gdtili pentru aceasta gi indatorali la aceasta, atAt
amvon, cAt si la celelalte impreiurdri pastorale. Acegt
erau deja cunosculi prin insigi traditia apostolici, intru
.c6t poartd griie
"Episcopul sau presbiterul care nu
cler sau de papor Ei neinudthndu-l dreapta credin{d,
se afuriseascdr.')
Inlelepciunea in explicarea Sfintei Scripturi, aminti
.de loan Chrisostom, este intelepciunea pe care a inle
les-o 9i Pavel in prima epistoli citre Corinteni 3) a
carei versete le folosegte chiar omilia amintiti. InJelep
ciunea care vine de la Dumnezeu, nu inlelepciunea '
vine de la oameni: *Si inudtdtura gi propoueduirea n
stdteau in vorbirile induplecdtoare ale ?nfelepciunii,
intr'o douadd datd de Duhul gi de putere, penttu
credinla uoastrd sd. fie intemeiatd nu pe int'elepci
,omeneascd, ci pe puterea lui Dumnezeu>.
In chipul acesta ne explicdm faptul ci sinoadele ecu
,menice au finut seami de tilmicirile marilor dascili
pdrinti bisericegti gi toiugi au rimas in tradilie aposl
tici. a) Tocmai pentru faptul ci ei nu invdlau 9i explica

l) Sf. Ioan Crisostom. De Lazaro. Concio lll. Migne. Patr. gr


tom. XLVlll, col. 995. oAdpe petd 1ei1oE rd BiBltov xdv
buv1ffig rfl ouvele[g t{E rivoyvr6oecoE eriqeiv td leydpevov, Bri
0roov npdE tbu oorprirteqov, El,$i rgde tdv EtEdoxol.qv, dvo
'xo[vroour aapi rdrv eiqlp6vorv, ns]'l"i1v Bn(0eular rilv orou0riv.
lbid.
2) Canonul 58 al Sf. Apostoli.
3) I Corinteni II, 4-5.
4) Macarie. op. cit. ImportanJa lnvildiurii Sf. Pdrinll Si
ai Bisericii. p, 494'-500.
IIL Exegeza biblicfl antiohianl

l. Noliunea sensului. Sersu/. - B. Sensu/ 6i inspiralia. _


- A.Scripturi.
C, Sensul 9i stilul Sfintei II. Interpretarea Sfintei
-
Scripturi, - A, Sensu/ literat si sensul alegoric. - lll. Sensul
literal. -
Y, Contextul,
A. Figurile de stit.
- B. Tropii. - tV. Sensul tipic. *
Yl. Erorile Antiohienilor.
-

A. Sensul.
- Scopul esenfial al interpretirii textului
S*ipturi
intei Sgipturi
Sfintei este aflarea sensului, adic6
adica a inlelesu-
infelesu- I
q,lui,, a ideii care este cuprinsi in text. Sensul este insuSi
insugi I
gindul
ndul sau ideea care este imbrdcita
imbrdcitl in haina cuvinte.
cuvinte. l
lrlor' agternute in scris.1)
scris. 1) Sensul Sfinfei Scripturi este
este /
,ideealea pe care SfAntul Duh ca autor primar, a vroit {
si o miiloceasci orinprin Dersoana
persoana insnirafi
inspirati ca cnriitnn
scriitor, L
Chiar-cuvdntul sens il gdsim in originalul grec ,I66a,1
inseamnd nu
{
nlra i-ao-*rt -.. numai
-..--: formi 9i
4^--v !-,-,-- -
-! frumusefe,- -,
ci chiail
sens, idee.
Exegeza biblicd insigi, este explicarea sensului primar
Si imediat al scriitorului sf6nl, ,dicd interpretarea Scrip-
turii pentru a intelege exact ceeace a vroit si scrie $i a
feles autorul sfAnt, in aga fel incit aceasii infelegere

l) rConsuetudo iam tenuit, ut mente concepta sensum vocareums.


tlntil. Instit. Orat 8, S, l, citat de dr. Gottfried Hoberg, Katechis-
mus der Bibtischen lTermeneutik. I Kap. Der Sinn der lleiltgen
Schrift, s. 6.
51

si-l transforme pe cetitor in aceiagi almosferd a suii' chiar pi mai fArziu unii teologi romano-catolici Si pro'
torului, identificAndu-se cu el. 1) Voia lui Dumnezeu' destantisrnul mai vechi, au susfinut inspirafiunea verbali,
dupd cum spunea Sf. Ioan Chrisostom, nu este in a ne adicd dictarea expresiunilor 9i a cuvintelor de citre
mirgini si ascultim cuvintele Sfintei Scripturi, ci ceeace Dumnezeu. Astfel au tost teologii romano-catolici, Sal'
voegte El, este mai mult si-i pitrundem sensul. Sfintele meron, Bannez, Maldonat, Bellarmin, Melchior Canus
Scripiuri sunt o comoari ascunsi. A asculta Stinta ,9. a. t)
Scripturi tiird reflexiune, fdrd o addncd meditare, este a Acei ce au admis inspiralia Cirlilor Sfinte in chip
ne conduce dupi literd, este a cddea in primeidia mul- .deosebit, dupd importanla cuprinsului lor, cum a ficut
tor erori, chiar asupra lui Dumnezeu. 3) Teodor de Mopsuestia din gcoala antiohiand, au aiuns
Capitolul acesta al afldrii sensului, ne intereseazd cu Ia rezultate gregite in aflarea sensului Stintei Scripturi.
cu atAt mai mult, cu cAt prin desvoltarea lui, putem si ,ln asemenea impreiuriri, Teodor de Mopsuestia aiunge
ne facem o idee mai clard asupra realei contribufii, pe ,sd-gi vadi conceptia sa condamnatd de Bisericd, incd
care gcoala biblici antiohiand a adus'o pe terenul in' .de cAnd era in viafi.
terpretirii Stintei ScriPturi. Ioan Chrisostom ca gi marii Capadocieni, a admis
'inspirafia Sfintelor Carti in intregime,
B. Sensul $i inspiratia. - Aflarea sensului Stintei Scrip' adicd nu clasald
turi. sti in strdnsd legdturi cu conceptia, pe care gcoala r ,dupd cuprinsul lor, fird a extinde iar59i ca ceilalfi in-
antiohiand o are asupra inspirafiei cdrfilor sfintei scrip- spiralia pAni la expresiuni, cuvinte gi litere. Inspirati-
t ,unea a fost inteleasa mai mult ca oinrAurire a Sf' Duh,
turi. Pentru acei ce au vizut existenta inspiraliei Sfiniei
.de a pizi oe sfinlii scriitori de riticire. Astfel susfine
Scripturi, in mod absolut pAni la literi, atlarea sensului
a pornit dela inceput pe teren gregit. In aceasti eroare , ;St. Ioan Chrisostom intr'una din omiliile sale la epislola
au putut cidea Tertulian, Irineu 9i chiar 9i Origen. Sf. ,' cdtre Corinteni, talmicind verselul uDespre cele spiti'
Iustin Martirul, afirmi cd Sf. Duh s'a folosit de oameni
: ;tuale, fralilor, nu uroesc .ca sd nu Stiti>,z)
s) Ba Cu acest prilei, marele nostru invalator 9i pirinte
ca de nigte lire Si harpe, scriind dupi dictare.
tisericesc, prin cele sprrituale intelege acele Iucruri
1) Diacon dr. H. Rovenfa. Profesor la Facultatea de Teologie din
inalte care sunt opera St. Duh, in afari de munca slu'
Btrcuregti. Curs de enciclopedie 5i etmineuticd. 1930"1931.
.dioasi a omului ce nu poate face minuni. Deoparte std
2) Sf. Ioan Chrisostom. Homil XV. Evang. loan. lYligne. Patr, gr' .opera divini, iar de alti parte sti lucrul profetului, care
tom. LIX. col. 97. le spune pe toate (qrloiv ffaovto,), cu mintea intreagi
oArd, 'rotrto xoi S4ooupbv xexqupp6vov u,rlrdE cfuo[ ,(petd EruvoioE vrlgorio'q6), in stare de sinitate (or,lq-Sg-
-ivod1v (riqouv {p0E 0teye(gc,rv. To.tta Q! tti,
qr1or, aqbE ,i vbriolg xs,rcrordoerrlE), si stiind cele ce spune (xoi eiErirq
eiqqror,, pi1 rinhfiq pqEE d)E flru1e nqooBdl.l,co-pev : ,& q$611eror,). 3)

roig r.iw fqoqr,rv Qripoor.v, ril.l,d petd dxgtBe[og woiulrq.


Ei pLEv y<iq tive[erdotrog rq Enuxotosr,e r(i)'rt ?'eyop6- 1) -Est Scriptura instinctu Spiritus Sancti scripta, dictanlis non
vcov' Evoutoig, xsi E6lotto x&vut o'[irorE rilg elqqtut 'tantum sensum, sed etiam verba...u Suarez, De fide disp. V, Sect.
xor& rd yQdpps, aoll"d td drono ricroarstoer neqi to6 J, 4, n 3, citrt de Prof. dr. V. Tarnawschi, op. cit. Determinarea mal-
$eot r.... .precisd a noliunii de "insprraliune,. p. 8.
s, 'En(orsate
^7dq
rouutto 6qr1v, 6v noqul3oloi6 xai 2) I Corinteni, Xll, 1.
6prerriloeor, notrkixor.E hof,oCrv td dytov flvelpo.. Justin-ue 3) Ilesi 6| r6v nveuporrxdrv.ofr r)6lor rSpdg ripoeiv, d6e[go(. i:

Mirt. Dialog. cum Tryphone , J:ud.77 . Mirne. Patr. gr. tom. VI, col' 657, il
t:

'' :,:,., :.:j,l .i ri


i :i!

2d56'
."'--ri..fr - -*-'
j
I
,i
I
,i -t!, -1",4.() I
52
53
Sfinlifii scriitori n'au fost deci simple organe de trans" poate se porneasci la operaliunea exegezei biblice in-
miterea cuvAntului dictat, ci colaboratori. ulnspiratus a
Deo, sed tamen homo>, este formula sintelicd pe care a sigi, firi acest bagai de cunogtinle temeinice. Deaceea
.lntroducerea in Sfintele Cdrli ale Testamentului Vechi,
dat-o fericitul Augustin, acestei importante chestiuni bi-
blice. Dumnezeu rdmine marele inspirator al ideii divine,. €a gi ale Noului Testament>, cu tot ce depinde de
insd Si sriitorul sfint lSi are conlribulia sa in ceeace acestea, sunt indispensabile exegetului,
privegte limba timpului siu, pentru a se face infeles de A9a ne explicim, motivul pentru care Ioan Chrisostom
socoleste mediu_l (p,6oov), locul (r6aouE), timpurile
cetitori, in felul expresiilor, influenfa locului, a timpului
,(xor,qori6), ca.u19l9 (air(aE) 9i persoanete (og6oormo), ca
gi a mediului in care sunt scrise.
Acest adevdr esle de mare importanli pentru exegelul
factori esenliali de care exegetul trebue si Jini seama
care are in fafi marea colecfie a sfiutelor cirli din la interpretarea Sfintei Soipturi.l) Discipolul sfintului
,loan Chrisostom, Ieromonahul Adrian, dedici un capitol
Biblie, ce sunt scrise de autori diferili, cu o culturi
deosebitd, in timpuri deosebite. Cdci cultura deosebiti
special ln cunoscuta sa lucrare de isagogie, sensului
a scriitorului, temperamentul deosebit, timpul variat al sau tclell, lmbracd in cuvinte,
Iideii, care se imbracd cuvi in textul Sfintei
Scrip.turi. ) Spre exemplu, ideia unei stiri
' sufletegti
celor geasesprezece veacuri, in care s,a agternut in scris ( And nrv{oeotg rfulr,xar) ,l e*primata prin profetul
cuvAntul lui Dumnezeu, limba deosebiti, sunt atAtea
elemente, ce ies din domeniul inspirafiei divine 9i de
Isaia: <l-am cdlcat astfel in mAnia mea gi i-am sdrobit
care totugi exegetul trebue si fini seama in aflarea in urgia meao. (lsaia LXIII. 3); uDoamne nu mi pe.
sensului biblic. depsi cu mAnia ta 9i nd mi mustra cu urgia 16,. (psalmi
Deci exegetului ii revine misiunea de a afla adevira- VI 1). Ideia unei acfiuni fizice, corporale (Acud xr,vr]oeolv
,ool,toil,x0"\,): *) uSculase-va
tul.sens al Sfintei Scripturi, Jinind seama nu numai de Dumnezeu gi dugmanii Iui
vor fi risipili> (Psalmi LXVIII, t); uRidici.te Doamne
cunoagterea cuprinsului scrierilor, ci, 9i de cetitorii tim_
pului citre care s'a adresat cartea, de motivele gi scopul Dumnezeul meu, in porunca pe care o ai poruncitD.
(Psalmi Despre pasiunile sufletegti ( Aab araBdrv
scrierii, de timpul Si locul unde s'au scris, pe lAngi 'tltultx6v):YII).
) uMd ciesi zice Dumnezeu, ce am fiicut pe
persoana care.a scris gi gradul de culturd pe care ll,
avea. In felul acesta ne explicdm, pentru ce exegetul nu, om). (Geneza VI, 6); cAcum am cunoscut ci te temi de
Dumnezeu> (6eneza XXII, 12); cNu intristafi pe Duhul
cel SfAnt,. _(Eteseni lVr ?O). Ideia pasiuniior trupegti
(1. Corinteni XII. I.) nverpoflrd, tri olpeio xal.6v, 6rr, to0rcr (trno ,rolrrtlv oopo,rl,xov): 6) nNu va dormi Si nici
Egyo tot avedporoE privov, of,8}v avrlqoln(vqq BneLogegorjoqq doarme cel ce pizegte pe Israel". (psalmi).
onouE{g eig rd rolo0ra r}cruporougyeiv.,.. C. Sensul gi stilul Sfintei Scripturi.
Tofto ydq pdvteroE i6r,c,v, to 8[eorqxdvor, td dvriyxlv trcr_ - Raportul in care se
pdverv, td ri$eio$ar,, td ttrxeo$or,, rd orjQeo8ar,, cboneq polvripe-
1) Sf. Ioan Chrlsostom. In locum prophethe leremiae. (X, 2g). Migne
vov. "O 0| apoqritlE ofr1 oritrog rilfui potri 8Lovoiog vqgorioq6 Patr. gr, tom, LYl, col. lE8.
xoi orogpovoioqg xatao:'rioeoE, xoi eiEdrE di q86yyeror,, qqoiv 2) Aq1fi t6v 6ni tfrE
dnovrq,. "Oors xai ,rAd rq6 BrBrioer,rg x&vre0rlev yvc6q(e tlv - 6r,crvoiog. Adriani Isagoge in ss.
Scripturis. Migne Patr. gr. tom. XCVIII, col. 1273 A,
prilrr,v xci tlv rpoqr{rqv. Sf. toan Chrisostom. Homil. XXIX. Epist. 3) Ibid. col. 1275 A;'
Corint. XIl. 1. De spiritualibus autem fratres nolo vos ignorare_ 4) Ibid. col. 1276 A.
Migne Fatr. gr. tom. LXI. col. 241. citat 9i de prof. Dr. V. Tar- 5) Ibid. col. 1276 A.
nawschi. op. cit. p. 9. 6) Ibid. col. 12Z6 B.
55
54

afle sensul biblic fati de expresiunea iextului SfinleB lsidqr Peluziotul instruind pe Pelre Monahul pe cale
Scripturi, este remarcat in chip deosebit de Isidor de' elistolard, ne descopere 9i noud conceplia antiohiani
Peluziu, cunoscutul exeget al gcoalei antiohiene 9i dis- asupra raportului in care trebue sd privim stilul Sf"
cipol al Sf. Ioan Chrisostom. lntr'o epistoli a sa citre Scripturi, cu ideea divind pe care o imbracd.
Petru Monahul, primele sale cuvinte despre scrierile Textul Sfintei Scripturi cu stilul sau, ne sunt in adevdr
Sfintei Scripturi, sunt ci stilul sau expresiunea celor' prefioase, dupd cum ingriiim de trup care addpostegte
scrise, este un stil comun, obicinuit 9i altor scrieri' sufletul in acfiunea lui. In textul Sfintei Scripturi allim
(l'6lr.E aeft), dar sensul este sublirn, cu adevdrat ceresc. ideea divini venitd pe calea inspirafiei 9i feriti de sfin'
(rl 6wolu Eb origovopr]%ls).') fitul scriitor de inovafiuni. Fird iext cu stilul siu, nu
putem gdsi ideea inspirati, iar concluzia este cd textul
Adici in textul Sfintelor Ciili, nu trebue si vedem iu stilul, aparlin sfinlilor scriitori, dar ideea aparline
partea divini in stil, in expresiuni, in cuvinte, care sunt
divinitilii.
omenegti, comune altor scrieri, ci in ideie, in sensul
care este ceresc, fiind venit de la Dumnezeu pe calea
inspirafiei. Cdci iir adevdr fraza ({ qqdorg), stilul ori'
forma in care se exprimi cineva, pot fi frumoase"
II. Interpretarea antiohianH,.

strilucitoare (l"opaqd), dar tot terestre (lopcrrretfis)


r6mAn.') Caci daci cineva vrea in adevir si urmirea- Sensul literal 9i sensul alegoric' - CAnd se vor-
scd sensul, sau ideea care este cuprinsi in text, se vede begte de gcoala biblici antiohiand, chiar dela auzirea
silit si deosebeascd superioritalea sensului lald de numelui ei, ne ducem cu gindul la interpretarea gra-
frazd. 3) maticali-istorici a Sfintei Scripturi, deosebiti de alego-
Aceasli elocinti a stilului, este numai un simplu or- rismul gcoalei alexandrine. Imediat memoria ne readuce
gan miilocitor prin care se exprimi acea inJelepciune in fafd Si din reprezentantii acestei gcoale, ce au cizut
supracosmicd, aga precum gi corpul este pentru sutlet, victimd unui extremism opus celui alexandrin, ca un
neschimbAndu-se astfel nimic din ideea originald, ci' Teodor de Mopsuestia, ori un Nestorie. Teodor de Mop-
cercetAndu-se acea idee cereasci. a) In chipul acesta,. suestia detagAndu-se de tradifia sdnitoasi a celorlalli
in eerce privegte interpretarea Sfintei Scripturi, mergea
pb, ae[], { cu interpretarea literald pAni Si la cartea CAntirii
1) uTffE Oe(nE oog[aE t 1.6!r.9 6vvo.La;
Cintdrilor din Vechiul Testament, cizAnd cu vremea
Eb origcrvopr{xqg>. lsldor Petusiot. Epist. CCLXXXI. Petro Mo-
nacho. tvligne. Patr.,gr. tom. LXXVIII, col. 1500' in dualismul ipostatic la dogma christologici. Deaceea
z) t qgdolE, Xopnt-
u...iflE Ee 6[ro$ev ],ug,ngd pEv este supranumit gi pirintele nestorianismului. Prin ur-
aerfrE 6b { agri!6,.
col Ibid.
1500. mare dela prima amintire de partea negativi a acestei
3) ,,Ei 6b tr,E 6uvqSe[q tfrE pbv E1elv rilv dworov,' gcoale, istoria dogmelor ne face atenti, de a fi prudenti
tfrs 6b tffv qgdor,v, oopcirotoE dv Dlxutog xqr.Se(1'.' gi in ceace privegte directivele pe care vrem si le im'
Ibid. col. I500. prumutdm dela antiohieni.
a; ...oErivmou ydq dgyovov eivou tffE 6neqxoop,(ou' ExceptAnd insd aceste victime ale zelului de a com'
ooq(oE f1 er3yl,rottio, ei xu$rineg odrpu r[u1fr rinox6or,to'.. bate monofizitisrnul, restul actiunii acestei gcoale rimine
pr16i,v plv 8lxo8ev xo,tvorop,oton verilregov 6qprlveri- in loati strilucirea. Interpretarea literald bine in-
ouoa, 6b td origavoprixq Exeivqq voflporo. Ibid. col' 1501'
i

rll
l

I
56
57
trebuinfatd de Ioan Chrisostom, atrage privirile intregii
Biseriei, asupra roadelor bineficitoare pe care l+a ui extremitdfi, prima caracterizate ca iudaisti gi antro-
morfiste de mai inainte, cea de a doua elenieii,
putut aduce interpretarea istorico-gramalicald sau lite. -,gide
Gnosticilor gi Origenigtilor odinioari.') Aceastj -,
rald. Ceva mai mult, gcoala antiohiani apreciazd sensul
Iiteral, nu pentru simplul motiv de a se deosebi de metode de interpretare, este denumiti metodd
alegorismul alexandrin, cici tot ea admite gi sensul sintetici, prin acest compromis intre cele doui feluri
tipic alegoric, unde este cazul real. $coala antiotriana interpretiri, alegoricii Si literald, r) rimdnAnd astfel ''
nu pleaci dela idei de opozifie pentru altd gcoald, nici cinstea exegezei ortodoxe gi in aprecierea bisericilor
ccidentale.
dela o influenJd a filosofiei timpului, ori alte influenJe
exterioare, ci dela convingerea de necesitatea unei exe-
Isidor de Peluziu, intr,una din scrierile sale tri_
geze biblice cu caracter gtiintific. si cdtre episcopul Leonte, ii vorbegte de cea mai
,' Astfel gcoala antiohiand aie meritul de a afirma cd nd regula de a interpreta Sfdnta Scripturd. El scria
este prudent (vouveldl6), ca cele spuse si le inte.
exegetul trebue si caute a cerceta in primul 3m c_1 dupi cunogtinfi, dupd istorie (xuS,iozogiuv) ,
'i rAnd sensul literal-istoric-gramatical in StAnta _

Scripturd 1), Si nfrm:ii dupd aceia si interpre- tl literal), iar pe cele interpretate ce ne spun vii-
tim textul alegoric, acolo unde sensul alegoric, si. le primim ca dupi meditare, contemplare (xard
-. existi. 2) De aceia gcoala biblici antiohiani
este-recu-
) (sens alegoric). 3) Cu acest prilei dd indeinnul
noscutd gi de posteritale ca inrAuritoare asupra princi- de a nu se intAmpla invers, adied de a trata in
piilor exegetice ale marilor Capadocieni, Vasile ..i M"r. alegoric, cele ce sunt probate ca islorice 9i nici
se inleleagi literal, cele ce sunt alegorice, ci fiecirui
9i Grigorie de Nazians. B) principiul superior al acestei
gcoale biblice, este remarcat t drn
din cete
cele ooua
doud (tiilVripq6tegor,E) si i-se aplice sensul
(ti),liripqdteqorE) sii
9i de teologii occidentaii propriu, potrivit cu textul (ng6ogogov xoi xordl,-
ca uvia media,, ca drumul cel mai sdndtos intre cele
ov vo0v). a)
1) "Dies leistete unsere Schule, im dem sie von dern richtigen
6rundprincipe ausging, dass der eigenfliche grammatische und his- 1) .Die Antiochener uermittelten zwischen den Gegensdtzen einer
torische Wortsinn iiberall beizubehilten ist, wo nicht geniigende sinnlich buchstiiblichen und willkiirlich ailegorischen Ausleg-
lrii$e eine (tigiirtiche) Auffassung fordern"; ph. Hergenidthei. op.
cil, Die Bedeutung der antiochienischen Schule fiir die Exeges-e,
der heiligen Schriften, zwischen den Extrcmen der Judaisten
Anthropomorphiten einerseits und der Hetlenisten, Onostiker
p.72. Origensten anderseits, und brachen einer gesunden biblisch-
uUn seul sens litt6ral est i rechercher dans chaque page Richtung Bahn, welche fiir atle kommenden Zeiten
de
I'Ecriturer. F. Cayr6. Pr6cis de patrologie. Tom. L L'dcote d,Anioche. ntlussreich, wenn auch nicht immerfort herrschend blieb,.
p. 289. Dr. Heinrich Kihn, op. cll; Die Exegetenschule uon Antiochia und
2) .Sie hat aber auch auch dem mystischen Sinne und der prop. h.eodor uon lYlopsuestia. Tendenz ihrer Werke. p. 29.
hezie im Literalsinn richtige Anerkennung verschafft, indem sle 2) Diacon Dr. tl. Roven{a. op. cit. p. tB9.
Beides unterschied und den Missbrauch der Alexandriner mit 3) dl,l,d vouvelbE xu,i xc,rl'rroqiov eig4p6vo vod)p€v,
der
Allegorie ph. Hergenrbther op. cit. p. ?2.
"beschrAnkter. zqrri rleroq[ov aqogrlreuS6vzc 6xl.crpBdvo:pov,
"Enfih, il est le fondement du sens historique, Iorsque cetui_ci 1d.
Pelus. Episf. CCl//. Leontio. Eplscopo. Migne Pati. gr. iom.
exist, F. Cayr6 op. cit. p. 2g9.
3) ...die Antiochener erhebend auf. Basilius und Gregor von Nazians
lll, col. 1290-1292.
einwirken..,, H. Welss op, cit, Hl'sforischer Ueberblick.
s) upq6i tri ooq6g iotogrl0dvro eio $erogiav BxBLo,[dpevor,, I

rd l,opngdrg 8eorq1O{vor 6qeil,ovtc eiE lotoq[o,v xa,raBr- i

I
I
i

I
I

.i
,l
58 59

Acesta este marele merit al gcoalei anliohiene, de rd Qr1r6v, xurd, rfiv ioroqiov). ) Altii stabilesc de'
acorda textului lual pentru interpretare, sensul cel mirea lui, asociind acegti lrei lermeni 9i denumindu-Er
lrivit cu textul insugi. InliturAndu-se arbitrariul, o I sens literal-istorico-gramatical.
noui incepe in domeniul exegezei biblice. $i Isido Prin sens literal, se lnlelege ci ideia sau sensul, sel)
nu este singurul reprezentant al gcoalei antiohiene, in insiSi insemnarea cuvihtului 9i nu in alte sim-1
suslinea asemenea principii. Diodor, episcop cu scaun le. Plecind dela aceasti apreciere a sensului literal;
in Tars, predecesorul lui Isidor de Peluziu, era de m i au abuzat aplicAndu-l peste tot, iar alfii l-au intre-
spriiinitorul celor doui sensuri gi totusi distingind
(T(g 8rocpoqd Serrrq(ug xoi d)"l"1yog(og) unul de alt
ientru a le folosi la locul respectiv. l) iblic, se infelege pentru exegetul care are cunostinle
CunoscAnd conceptia practici a Antiohienilor asup istorie biblicd, teologie biblicd, filologie biblicS,
interpretdrii Sf. Suipturi Si deci asupra sensului bibl (eogralie, arheologie, etc.
lrecem mai departe in a examina mai de aproape Contrariu vederilor acestei gcoale, Origen privea cu
care sens gi cadrul sdu de aplicare. rii pe interprefii sensului literal, numindu-i sclavii
ll. ",
Exegetul Isidor de Peluziu discipolul Sf. Ioan
IIL Sensul literal. Chrisostom, menfioneazi intr'una din epistolele sale, \
id insiEi gramatica spune cd in cuvintele cele scrise se i
Sensul literal, - sensus liiteralis, se mai nu gisegte cunogtinta (fqopparwilv ydA l6yeb titv irt/t'.
gi sens gramatical, sensus gramaticus gi sens istori 3) Aceste cuvinte scrise, desp"g calg
l,gdppoor, oocpiov) I\
sensus historicus. (xatir tb yqdppq, xatd tbv Qiioe Vorbegte Isidor in epistola sa, sunt referitoare la Sf.
ipturi, cind vorbegte despre Daniel si cei trei tineri.a)
pci[ovreE, .tlll'dpgdreqouE nq6oqoqov xoi xarciltrrllov Acest sens literal sau gramatical, se subdivide la A

3qogprilovteEr.
ndul siu in sens literal propriu 9i sens literal t\
Ibid. col. 1292.
propriu. Propriu cAnd este lipsit de figuri Ei im-
l) Praecipuus Diodori labor fuit, que plerosque sacrae Scriptu u sau metaforic, cAnd la insemnarea cuvAntului in t
libros interpretanCo, atque ispse praeivit loanni Chrysostomo a e, se mai adaogi 9i intenfiunea celui care soie. Curn,
Theodoro Mopsuesteno, ita ut sensum litteralem et historiarn gi Ioan Chrisostom, cu prileiul explicdrii psal-
tius, quam ex recepto apud plerosque alios illis temporibus
allegorias sectarelur, {r,16 tQ lpciptparr t6v r}s(ov
lqcrq6v, td6 rlorrlqiuE oitdrv SxrqoadpevoE, ul est apud l) Dr. Oottfried Hoberg. op. cit. Der Wortsinn. 66.
tem VI, 3, sive ut Sozomenus VIII 2, repi td [1tiv r6v r 2) Le litteralistes sont o[ oottrrcrrr,xoi 'Iou8sixol xoi oi 61,(yo>
rrlq Bhylioeq aotrjoo5, tdg 06 $eogiaE rinoqeriyov. Speciatlm rog6qovieE oirdrv 'EBrrovcrior,. Matth. Xl, 12, Origbne. EugEne de'
morantur' eius Sgpqveior Pentateuchum. Suid in Ar.60ropoE nye. Paris 1923. Les commentaires, p.75.
Theodoro lectore.,. in Proverbia, cui addidit dissertationem De 3) Isidor Pelus. Lib. Ill. Epist. CXXXIX. Nilo. De Sapientia' Daniet'
terentia theoriae atque allegoriae, sive sensus mystici ab trium puerorum. Migne. Pati. gr. tom. LXXVIll. col. 836i,
atque morali. TiE 6logopri Setoptog xoi rillrlyoq[ag. 4) rdrr, Ed ru0$'odrog ilxel pdprouE rilL6lqeorE ,i fs"qi}
Diodorus Tarsensis Episcopus. Nstitia' Migne Patr. gr- : A66roxev oriroig 6 rledE oiveuow xoi qq6vlotv 3v-
XXX|ll col 15s0.
lqcprplarr.x! xci ooq[or... Ibid' col' 836.
60 61

,milor, sunt lucruri care trebuesc primite aga cum tive, asupra acestor cuvinte. Adici tocmai ceace practiceil
prezintd Si altele altfel. 1) Cum este spre exemp estantismul cu sectele in general.
versetul din Isaia XI, 6: ulupii si oile vor pagle lm Ieromonahul Adrian in cunoscuta sa lucrare de
',preuni>... Aci nu trebue sd se infeleagi lupi gi oi, lei sagogie, divide sensul Sfintei Scripturi, in sens istoric
?leoparzi..., ci prin acest verset se caracterizeazi mo profetic. (crqoqqnxbv xoi lorogrxdv] 1). De aceea tre-
vurile oamenilor asemenea dobitoacelor. '?) Sensul I cunoscute idiomurile limbii in textul ebraic, in"
'.teral de data aceasta trece in cadrul tropic sau impro privegte sensul ori gindirea (6r,ovoio), stilul ori
.degi forma este pentru infelegere literald. resiunea ideii prin text, cuvAnt cu cuvdnt (6ai dg,:
In ceace privegte imporianta sensului literal gi p qi compoziliunea ori legitura ideilor ca sintezi
meidia alegorizirii, ca 9i a extinderii sensului tipic dE ouvS6osorE). Parabola (rrig aogoBo).dE) se intrebu*
"tot textul biblic, Teodor de Mopsuestia, ne oferi pentru ca in chip metaforic (peroqoquxdrE) si pro-
prileiul interpretdrii textului cap. XXVI din Matei, o ius o insemnare mai mare (tfiv 6pqoow).2) Deci chiar
rficatd apreciere a sensului literal: uEl n'a spus: aces sensul literal este o necesitate a textului, de a.
,,este simbolul trupului meu, gi nici acesta este simbol buinfa anumite figuri de stil Si de cuvinte, pentru'.
,,sAngelui meu, ci acesta este corpul meu gi singele prin aceasti formd tropicd sau melaforici, si ilustreze
:'.invdlAndu.ne pe noi ci trebue si inlelegem nu nat bine ideea.
a ceace este adus inaintea noastri, ci ci ceace Astfel sensul literal, avAnd coloritul acesta tropic ori,
1,,

acolo s'a transformat in corp gi sAnge prin acfiun hetaforic, rimAne tot sens literal, dar cu aceasti nuanle,
.graliei,.3) Aici este destul de indreptitit Teodor si apli cd. Deaceea este supranumit sens literal tropic, firi
sensul literal, cu tot exiremismul siu literalist. Cdci ce a rdgi ca prin aceasta sd se confunde cu sensul alegoric,..
fi fost daci textul biblic al instituirii Sfintei.Euhari cd cu sensul tipic. Deci sensul literal rimAne ceace
ar fi fost interpretat alegoric? Ar fi fost o interpreta te recunoseut pAnd in vremea noastre, cu cele doud
ranfe, de sens literal propriu gi sens literal impropriu.-
"bund ? Ar fi fost denaturarea ideii MAntuitorului,
a rostit aceste cuvinte Si a traditiei apostolice ex Pentru claritatea interpretirii insd (6pprlveioE ocqri-.. I
rouiv), este necesari gi cunoagterea particularitelilor tex- .

t) ....td 6| xord Errffiv Bx6o1dv, td re oior$qtd voofivteg, ului Sfintei Scripturi, cu discernaminlul figurilor (rflv i
rd votlrd Bx6rldpevol. Sf. loan Chrisostom. Expositio in Psa r6v oppriScol 6ioyvroor,v) Si distincfia tropilor ("nr.,
,XLVI. Migne. Patr. gr. tom. LV. col. ,, tg6natv 8tdxgloLv)').
l..-,
209.
2) t\ixor" noi dpu Boonl8rioovror. Oi, yrip 6fr
dpve6 C. Figurile de stil. Pentru nuanlarea sensului literal
xoi dgvoE Bxl,qrp6per9o, otEd d1qqo, xai potv, xai toffgov ic, s'au folosit de cilre sfinfifii scriitori, dupd cum
<il.l,d rd rdrv rivrlgc6rov fifu 6rd t{E t6v r116yow
i ieromonahul Adrian, figurile de stil, despre care
laqoxrq(opev. Ibid. col' 209. vorbegte lntr'un capitol special al lucririi sale.4),
3) Theodorl lllopsuesteni. In Euangelium Matthei Comment rile de stil sunt tocmai extinderea tropilor. de la"
hagmente. Cap. XXVL Vers. 26: uoix etne. To616 Borr rd
{3otro to0 odp,a:,oE }iou, rol rotro tot o[por6E psu,
Tott6 8orr, tg o6pci !r,ou xoi rd oipdr pou, 6r,6doxov tpdg l) Adrlan. op. cit. Migne. Patr. gr. tom. XCVIII. cot. 12?i A.
.npdE tilv qriolv 6g{v rot nQoxeru.6v6rr, &},Ld 6r.ti riE l2) Ibid. col. 1285. B.
Ibid. col. 1309 D.
.,etlogust(o6 ei6 ocigxc, xai oipo peroBrillsor9ol. Migne Patr. +) Td eai t{g 1,6[errt6 o{irc,:E. Ibid. cot. 1284.
;.lom. LXVI. col, 713,

;5fiffi'"'-;"}.-'=
' 'ed
sEL#trrLR*rrL

\$oo,"
- "to, ;

)
62 63

.,cuprinsul unui singur cuvant, la o parle mai i, precum : *Asemdnamd-uoi cu cei ce se coboard
"din text. r)
laco .
Parabola (f1 nogoBol'r1), care insemneazd asemd Repetiliunea sau taftologia ({ toutoloy(a), ori cum
comparalie O U p) este prelungirea lropului (rq mai spune ermineutica modernd, emfaza, cu intre'
infarea anumitor repetiri de cuvinte, pentru a fi mai
care este o figurd de cuvAnt, la un grup de texte lemnd, mai emtatici, iarigi se gisegte in textul Sfintei
.St. Scripturd. Ca fragment de paraboli cu silaba d pturi, precum: uCiici iatd eu intru fiird de legi m'am
(ri1v rirg oul.l"oBilv) extragem un exemplu: u$i nof ut Fi intru pdcate m'a fdcut maica mea'. (Psalmi)'?).
udzut slaua sa, slauaintocmai ca slaua singutului n TripIicaliunea (Tgr,1dre)s) extensiunea (i 6nttoor,g) a)
din Tatdlu (loan I) in loc de a celui adevirat.l) Te l'eonasmul ({ crequooe[o),5) inversiunea (t6'Yrreg'
doret al Cirului, un all reprezentant al gcoalei anl r6v) Si transpunerea (ft 'Ya6qileorg 6) sunt figuri
ohiene, remarci faptul cd parabola a fost intrebuinfa e stil obicinuite, pe care Adrian le distinge mai ales
in SfAnta Scripturi, care pe lAngd altele face ca text textul Vechiului Testament.
Sfintei Scripturi sd fie uneori obscur interpretului. D B. Alegoria. - Alegoria este intAlnitd la Antiohieni
aceea declari cd pe lAngd toate celelalte cunogtin u numai ca simplu trop, referindu se deci numai la cu-
exegetul trebue sd ceari gi aiutorul lui Dumnezeu tele izolate, ci la o extindere mai mare de text. Sf.
rugiciune, ca prin darul SfAntului Duh si poati pitru odn Chrisostorh, recunogtea existenfa alegoriei in textul
cu infelegerea la cele necunoscute.'?) Acesta era deall Scripturi, socotind pe exeget obligat de a interpreta
spiritul de credintd al tuturor marilor ierarhi ai Bisel goriile, acolo unde se afli. Astfel la interpretarea
care in soboarele ecumenice, au implorat ajutorul i capitol din Vechiul Testament,?) spune ci atunci
Duh in interpretared Slintei Suipturi, pentru ca i nd gisim locuri alegorice, se cuvine si fie interprelale,
dogmele ce se dddeau, si tie curat adevdrul revelat ind obligali de a urma insugi sensul Sfrntei Scripluri
Dumnezeu pe calea inspiratiei. deci si pe cel al alegoriei (ofltro tQ t{E ril.},rlyoqias). ')
Parabola fdrd rirE (TdE aaqoBol"dg dveu rotr rbE),
semenea se intrebuinleazd de multe ori.
l;-11Adrian. op. cit. Migne Patr. gr. tom. XCVIII col 1288. C.
Aseminarea ({ 5por,6trls) se intrebuinleazi de mu
Tdv 6por,6qto tr6yer, nol,ldxq dvrt to0 agrilpctog
rb, "Ksi 6poro${oopot toIE xotoBa(vouolv sig
r) u'Erleaoriperg tilv E6[av aritot, 66!clv ,ilE M
yevotE noqd notgbEr. tivti tot dl,l8otg' Ibid. col. 1288 2)Tfl rsurol.olfu x61pr1ror rrovroxot tlg td: u'I8oi
2) Beati Theodoreti episcopi Cyrensis in loco difficilia Sctiptu 6v rlvop[org ouvel{r}qv, xsi 6v ripoqtfu6 6x(o'-
Sacrae questiones schetae,.Migne Patr. gr, tom LXXX. col. 76. o6pe f1 pttqq pou>. lbid. col. 1300 C'
'A{.rbE 1dg xriv toI6 iegoiE Erloyyel(oq, xu,i no s) Ibid. col. 1300 D.
:4)
$ol"r,xd;E rlv 6lEuoxul.(av aqoo'6qeqe. KuI tdrv
lbid. col. 1301 A.
5) lbid. col. l30l
poror8eoE eiqqp6vrr:v 6naoteiro rilv 69prlve(cv.
A.
,6) Ibid. col. 1300 D.
u0rot rolvuv rflg voeqdg dxrivog dvrrBo]'{ocE ;.7) Ieremia. cap. v.
rdrv to0 nuvoy(ou flver5pr,otoE <i8rjtcrlv xata .8) Sf. Ioan Chrisostom. In Isaiam, Cap' V, Migne, Patr. gr, tom.
.,rre r,qtioopol.... col. 60.
Vil.
T6 a6re xsi r[va d],hyoqeiv lqil T(ov NBoq6v. Koi rirs oix
64 65

Interpretarea alegoriei este obligatorie, socoiind chi pe lacob seruul s;iu, 9i usd nu-i pascd pe ei mai mult
lege (o0tog 6 v6p,oE) interpretarea ei acolo unde es 'pdstoriau,
uVeniti dupd mine gi ud uoi face pte uoi pes-
cazul, pentru ca nu cumva dinlre acei ce iubesc al cari de oameni. Cdci prin mteaid 9i acoperemint ade'
si riticeascd (nl,ovdo$or,) Si si o poarte peste tot. sea uorbegte de puterea dteptdtii lui Dumnezeu''1)
Acest principiu clar 9i motivat enunlat de Sf. Ioan Chri Parabola 2), precum : <Vegheat'am 9i fdcutu'm'am ca
sostom, ne scutegte de a mai aduce alte dovezi, d pasdrea> 9i uCa oaie"..'s)
chipul cum priveau antiohienii alegoria. Nu o inlitura Comparaf iun ea (q 2r]yxqtor.g),
a) prin care cele ce
unde exista gi o interpretau in consecinJi, dar nu a sunt de fafi le compari cu cele vechi, din cele ce sunt
zau cu extinderea ei ca alexandrinii, pentru a ajunge asemenea. Spre exemplu: gralia bolezului, cu Marea rogie;
alegorism. iar primirea sfintelor mistere cu marea 9i cu apa pietrii'
C. Tropii.
- Tropii ocupd un loc important in
2) Metafora, para
,Toti au mAncat aceiagi mAncare duhouniceascd si toli
,.'ermineutici a ieromonahului Adrian. au bdut aceiagi bduturd duhouniceascd, pentru cd beau
i bola, comparafiunea, sinecdoca, exemplul, metonimia dintr'o sthncd duhouniceascd ce uenea dupd ei $i sthnca
antifraza, perifraza, recapitularea, abuznl, prosopeia, era Hristos,. s)
"r
J birea figuratd, alegoria, iperbola, muslrarea, ironia, Sinecdoca, (i Xuvex8opi),6) este iropul prin care
,, casmul, enigma, ameninlarea, afirmarea, reticenfa, pa se iniekig mai multe lucruri ln acelagi timp. Cind din
i neza sau corecfiunea, sunt atAtea figuri de cuvinte, parte, arati lotul, precum: uA conuertit sufletul meu>,
in Vechiul 9i Noul Testament, care trebuesc apreciate ia si spuni m'a convertit pe mine. u$i incd mai mult
interpretarea Sfintei Scripturi. turma mea se odihneSte in speranfd', in loc de eu md
Melaf ora ({ peroqoqd) este atunci cAnd transp odihnesc... oDin pdntecele mele mai inainte de luceatiir
unele cuvinte ln locul altora, tinind seama fie de acli te-am ndscufr, in loc de inainle de intreaga creafiuneu'r)
nea lor, fie de natura lor, Exeglplul, (tb "Yer66er.Ypo),t) cAnd cele ficute, sunt
- care este citre noi gi cd
Dumnezeu, s) precum: "Domnul md papte, gi
"A oarecum asemenea cu cele ce se explicS, precum:. "Boul
igi cunoaSte stdpAnut, (lsaia I, 3), "Cocosthrcul i1i cu'
Eoplv zrigr,or, tdv v6pc,rv ror.jtolv o0roi, crl"l,d 6ei oir{
8tovoig rIE fgoq{s 6nopepr,ouE, o6ro r(l rtE t) Psalm XXII, 3, 1; LXXVII, 71;EzechielXXXIV'8-10,XXXIV
xelq{or}or rgdnq. "'O 6} I6yco, tor.otrdv }orw..... 5; Matei IV, 19; Ezechiel XII, 13, Psalmi XVIll, 9'
1) Sf. loan Chrisostom. In Isaiam, Cap. V. Migne. Patr. gr. 2) Kord 6i rogol3ohiv'ri6 td, 'Hyqrirvrloo, xui yev6plv diE
LVI. col. 50.
otqourg[dv, xoi <roE ng6parov, Ibid' co!' 1304 A'
uKoi na,vto1o6 rflg lpoqfrs ofroE 6 v6;rog, SrceL8dv ri
3) Psalm CL, 8; Isaia LIII' 7.'
l"6yer.v xoi dl)"1yogiaE rilv 69p1v6nv, riiote pl
rialdr6, 4) Kord or.i.yzqrtow, oiov rd nciErovto toiE roloruig Bx r6v
69 3ru1e rilv dx6l"amov Batrlup(ov 16r, rlil.1yoqeiv poul 6poirov Br96lal eixciletv' ri1 tot ptrrt(oputoE yigr'r', z1'Egu$q{
al,uvdgSor xoi aa,vtu,1o0 g6qeoSor,r. t9al.l.c(oorj. Ibid. col. 1304 B.
2) ueio'[ xol rg6aor oritfrg yevr,x6rutor, 6utor,r. 5) I Corinteni, X, 3.
op. cit. col. l30l C. 6i Kord o'lvex6o1i1v, 6ruv c)nd p6goug rd 6)'ov 64loi rirE td.
3) uKotd plv perogogdv, 6rtiv rd, ErdqorE ff xord rgd[rv
<Ti1v rl.,u1i1v pou 3nr{otperpev'>....' Ibid. col. 1304 B'
xord qrior,v Bvovra eiE Erego perocp6gl, oiov eiE {pdg re 7) Psalm. XXil, 3; XV, 9; CIX, 3.
rdv rle6v' rig rd, cKriqrcig nolpo(ver p6'> xoi, < 8) lbid. col. 1304 B.
'Ioxr6B,... Ibid. cot. lB0t D.
66 67

noa\te uremea pe ceruri> (leremia VIII 7), oUn oarecare repetilia, adici reluatqa dela inceput atunci cAnd prin
om era stdpAn al casei, Matei XXI, 33) uUnui om bogat..;. ma.i multe sunt istorisite in chip deosebit, din cauza
rodise ladna mult.... (Luca Xll, l6). anumitor dificultili gi nepotriviri de a expune cele nece-
Metonimia, ri perolvup(a, 1) cu schimbarea de cu- sare prin puline. Spre exemplu Moisi a zis: sAceasta
vinte, cAnd in locul celor ce sunt locuite cele ce locuesc este cartea facerii a cerului Si a pim6ntului'. Dease-
le schimbi numele Si de Ia cele ce cuprind, cele cuprinse, menea Si in cirlile Regilor gi in Aposlol (Gen. II, 4).
precum: "$i paharul tdu esteptin pentru mine,mai mult : Abuzul t Aa61qIor,E, 1) este atunci cind numele
ca cel mai bun>. uBociti-ud cordbii ale Tiruluiu. (lsaia unora se intrebuinfeazi Si ta altele, prin abuz, precum:
Xxtll, l). "Vei bea paharul sorei tale, (Ezechiel XXIII, oPdzeste-md pe mine Doamne, ca pupila ochiului";'ln
32). In locul celor ce sunt locuite, cele ce Iocuesc, pre- tine peste dugmanii nogtrii, uom umbla cu cotnul>;
clrmt uChemase-ua cerul de sus, (Psalmi). "lerusalime,l qCel, ce strdngi apele cele mai de sus ale aceluia';
Ierusalime,careaiucispeprofet'i"(MateixxIII,3?). Dupd cum aurora se lntinde peste munfi, popotul mult
Antifraza, { 'Avr[goor,E,2) contradiclia sau preteri- gi puternicr. (loel ll, l2).
liunea, este atunci cAnd se explicd contrariul cu contra- Prosopeia f1 flgootoronotio, 2) se utilizeazi atunci
riul, adici t uDacd nu te ua binecuuLnta in fald" pentru cAnd este vorba despre ceva neinsuflelit 9i cAte odati
a blestema. "Va binecuuLnta pe Dumnezeu gi pe Reger,', : de cele impersonale, presupunAndu-se ca persoane si
in loc de l-a insultat gi l-a vorbit de riu. uCd a fost' socotindu-se ca griitor. Despre cele neinsuflelite pre'
preamirit regele, gi uBinecuvAntat si fie omul acela, cum: *Ridicafi portile uecinice> gi "Cerurile spun>'
(lov. I, 11; II 5; III Regi XXI, 10;leremia XX, 16); Pentru cele impersonale, precum t "Dteptatea Si pacea
Peritraza, fi fleg(qquo6, 3) circonlocufiunea, adicd sunt iubite"; uA chemat Dumnezeu pe cel drept in foc'
prin puline cuvinte exprimate, pot fi inlelese mai multe (Amos VII a); uA spus infetepciunea; domnul md' std'
lucruri, precum' .$i iati pe cei de alt neam, 9i Tirul pdnegte". (Prov. VIII 12,22,30).
9i poporul Etiopienilor, care au fost acolo,, (Psalmi Vorbirea f igurati (6 )lrlpatropbs), ) deghizati sau
LXXXVII, A); tictivi, atunci cAnd expficarea figureazi in locul faptelor,
Recapitula!ia f1 Avaxeqclo(r'lor,g, a) perorafia precum uS'a agezat rugina de-a dreapta ta"; "Fluuiile

1) Kord pretrovupr(av' 6tov f1 rind r6v neqr,eldvtorv td aegr- aler,6vtov aolxllog rilv rlrd t{6 tdrv no'qen-
eio1y1$6vro., 6r,d
e16pevo, 'ii ondtdv dixorjvtov td oixorlpevo petovopc(er, xai ,, l3rioerov rivorpol.(oE Euol6ger,ov Bv 6l.iyor.q c0S6 6te[6q1erar'.
ord piv rdrv neprel6vtrov til nepr,el6pevcr, riE td, <Koi td lbid. col. 1305 A.
nomjprov oou pe8rioxuv pe riroei xErdttotovr....
t) Kord ria61g1ouv, Srov tfl Et6gcov rqoolyog[g xo'i Bv
fr6gor.E nordlgdr,rt ' (oiov) rbE td, cOril,o[6v pe, xrigLe'.".
Ibid'
Ibid. col. 1304 C.
2) Kgrd dvtiqqoo'r,v 6rsv 6r,'Bvovr(bu td Bvovr(ov 01loi-oiov, col. 1305 A.
<Ei plv eig npdocrrndv oe eilolr]oer,> dvri tofi, Blnocprlptjoer,...' 2) Kstd nqoooloorror[ov 6tuv ttoi tdrv ri'rpri1ov, i;viote E] xui
Ibid. col. 1304 D. , dvunoordttlv, op6oc,rtri re xcri XdyouE riaori0etor,' Ibld 1305 B'
3) Kstdl ateq[q,6roolv, 6rov toiE 0r,'61(yov Bxgoveiorgai 6uvo- 3) Kotci ollpottopdv 6rsv tu oitd orlpr,otonor'fr rrgdq ttv
pu6vor.g tilv 6ld ale[ov<ov qgdow neqtrir9lolv. Ibid. col. 1304 D' t6v nqoyptitorv riqr{yr1or,v" rbg rd, ufloq6orl { l3oo[]'r'ooa Bx
a) Kord dvoxerporloiororv eir'of,v BnovdXr[lrlv, 6rov tri 6ui 0e!,r,6v oou.>... Ibld' col. 1305 C.
68 69

uor bate cu putere in mAnd de acelaS" ; ufhlele tale dezonoarea bine, au udzut ochii
dugmanilor: uBine,
s'au rotuniit Ai pdrul li-a crescuf, dar erai tot goald,
'noltri,;
,,
ula chitara inconjoard (cetatea), cAntd bine.
goald de totu (Ezechiel XVI, 7); lAle prin catachrezi Cdci cordbiile incd n'au uenit din Tir. Cetate frumoasi,
(xozo1(qotr.xdrg), munfi dupi figurS, pirul lertilitatea iubitoarer....; uDe Domnul nu se poate ascunder; Pro-
pemAntului, pregatind din lucruri vorbirea figurali; pre- fete7te-ne noud, Hristoase, cine este cel ce te-a louit pe
cum'gi prin ipotezi; u$i s'a agezat Satan fafd in fald /,ne). (Psalmi XXXIV, 21; Isaia XXIII, 10-16; Naum
cu Dumnezeu, (lov. I, 6). III, 4; Sofon. III, 3; Matei XXVI, 68).
Alegoria ({ A}"},qyoQ(o), ') este acel trop in care Ironia, f Eiqorve(u,1) cind ridiculizeazi ugurdtatea
cuvintul nu-gi are insemnarea proprie a texlului, ci fi' prin laude, precum: "Aduceti-i lui pe sfiinlii aceluiao
gurati sau alegoricd. "Va fi ca pomul plantat, 9i Apos- (Psalmi); "Vita frunzoasd, Ierusalimul" (Osie X, 1);
tolul citeazi pe Agar prin alegorie. (Psalmi I, 3; Gala. "Unde este culcugul leilor Si puiul leoaicei?
(Naum
teni IV, 24). II, I l);.,.
Iperb ola (t 'YneqBo),{,2), adica exagerarea
atunci Sarcasmul 6 XoqxaEpde,2) cind vrea si laude prea
cdnd multe sunt mult mai mirite prin puterea expuneri mult uguritatea, precum: "Eu sunt uierme gi nu om,
decit ceace sunt, fie cu cele ce prisosesc, fie cu cele (Psalmi); Din nou perseculi, rege? (Begi).
ce sunt posibile, dupd cum: uAu urcat pAnd la cerutir; Enigma, rb cliv[1pu 3) cind istorisirea se infdtigeazi
,in chip discordant, precum: oArgintul tdu s'a prefdcut
"A$a dar ua infrdnge Dumnezeu capetele dugmanilot
sdiu; Spdla.uoi in fiecare noapte patul meu"i aMuntii au in sgurd, iar negustorii tdi au amestecat uinul cu apdo
sdltat ca berbecii,, (Psalmi) gi "Copacii ci.mpului uor (lsaia I, 22); u$pur. tuturor pasdrilor gi tuturor ani-
bate din ramuri,; (lsaia LV, 12). uMai ugor este c 'malelor" (Ezechiel XXXIX, l7); uPuneti mAna pe secere,
mila,, (Matei XIX, 24). uCdci neamurile au uenil cdci recolta este coaptdu (loel III, 13); "latd. securea
pdmAntul meu 9i dinlii acelora sunt tari ca ai leului>; este agezatd la rdddcina copacilor, (Luca III, 9).
(loil I, 6); uSd nu Ftie stLnga ta ce face dreapta ta> Amenintarea, Areil"ri, a) cAnd ameninla din partea
{
(Matei VI, 3); uDacd ochiul tdu cel drept (le face sd
cazi in picale) scandalizeazd, scoate-1,. (Matei V,29)
nDacd uef:i tdcea, pietrite uor striga,, (Luca XIX, 40) ltvor.E l.6yp, uXflye, e0ye, el6ov o[ 6gSo].proi f1pr6v,....
lbid. col. 1308.
Nici o iotd Oi nici o cirtd,... (Matei V, 18); uCerul l) Korci etporveio,v, 6rov rilv str6lsLo,v 6r,'Brq,lvcov ox6nr11
pdmAntul uor treceu. l.ro ro, ")uvclrciyere orirQ roJE 6o(ouE trtrot>....
Mustrarea fi 'Earrr,lrloqp6E,') cind vorbegte desp i lbid. Col. 1308 B.
2) Kau). onpzoopdv, 6rcrv 6ro, rlg dyov erirel,e[oE Bnctveiv
l,or,'rirE td, u'Ey6 eipr. oxdil,r'1[, xoi, oirx dvr]gonoE,,..
l) Korci dltrqyoqiav,.,. u'Eotot<ilE rd Erjlov tdv recputeup6vol,
6 'Ando'rol.oErilv "Ayap rilllyoQei. lbid. col. 1305 C. 3) Ksro aivly;rcr, 6rov rioupcptivcug tnor(r9etar ro 6qrpo
"xsr
z) KaB'rineqBol.lv, drnv eiE roLl,ri ptei(ovt xfugrlrot zQ , uTd rigyrlgLov ripr,dv d66xLpov, o[ xrinlloI oou piolouot
icprlyrioeorE prey6.rler. nogd td yr,v6ptevo i] rqoo6vta, r; oivov {i6orL>.... Ibid. col. I308. C.
foE rd, 'Avopo(vouotv Srrlq t6v or1gov6v.... lbid. col. 1305 D. a) Kcnci drer),i1v Stav rireil.fr 6rct roi' @eo6 'rirE rd, o'E,iv
s) Kar'6nl'rol8uopr.bv, 6tov 6ri ta,ig tdrv 610'gdrv Bnlotprag{re, rlv Qog,caoicrv oiroi orr,l.pc6oetr,
i lbid. col. 13oB C.
70 71,
I
lui Dumnezeu, precum
strdlucit sabia aceluia"
: Dacd nu erali conuertili, ar fi
(Psalmi VII, 12) ; "Faceti roade
cade din partea acelor ce instruesc,
ideia (fiv
si aplice in special
in principiu; astlel ca prin acesta'
6r,dvor,ov)
I
u.rednice de pocdintd, (Matei III, 8) ; gi "Acolo ua fi sa conducd vorbirea la interpretare (eqpewefov) cAt
plilnsul gi scArsnirea dinfilor> (Maiei XXII, 13)' mai clar, ca sd nu schimbe sensul (EuovoiuE pi1 ngot-
Explicarea (atirmarea) { Aa6quor,E, 1) cAnd noqlorioqE) din cauza celor de mai inainte, ori din T
leste cauza celor bune. cauza adunirii vorbelor. 1)
Reticenf a, t 'Anoo'r,c6n1or€, 2) reinoirea, renagterea,
cAnd figdduegte refacerea inainlea lui Dumnezeu, pre'
cum: u.Sf ua fi lerusalimul sfLnf 9i sttdinii nu uor mai
Acelag principiu il afirmd mai tArziu 9i f ericitul
Augus'tin, cAnd vorbegte despre necesitatea cunoaqterii
tropilor. ')
I
trece prin e/, (loel III, l7) i "Dacd. nu se ua nagte cine'
ua din apd si din Duh", (loan III, 5),
Pareneza { flogu(veoLE,3) cAnd toate deopotrivi ale
celei mai inspirate Scripturi, fie prin cuvinte, fie prin
IV. Sensul tipic.
Cu toati atenfiunea pe care Antiohienii o dau sensu-
I
fapte, aiung in mod natural citre acelag Ioc'
Toate aceste figuri de cuvinte, rAnduite de Adrian
intr'o frumoasi ordine logicd, a9a cum le'am luat 9i noi
lui literal, cdruia ii dau intiietale, nu exclud acolo unde
se atld, nici sensul tipic, ori cum este denumit sensull'
spiritual, mistic sau alegoric. Apusenii l-au denurnit gi-r
I
din lucrarea sa, sunt de o reali necesitate penlru cu'
nostintele exegetului intru invdldtura explicdrilor biblicel
(tfrE Et6oo'xul"(oq 6[qylioero,v) a). Cdci daci exegetul nu
line seama de ele, nu poate si faci interprelarea clar
sens al lucrurilor, sens intermediar, miilocit mediatus,
spiritualis, typ icus. 3)
Chiar in cdrJile Noului Teslament 9i in special in epi'
I
stolele apostolice, gisim amintite persoane din Tesla-
gi poate fi amenintat si schimbe chiar sensul textului
ales pentru interpretare.
De aceid, ieromonahul Adrian dupd toate cele aritate,
menlul Vechi, ca tipuri pentru cele ce aveau si fie in
I
se socotegte indatoral si ofere discipolilor sii o con' 1) Totrrov 6b o{itroq dl6vrrrlv, aqoo{xer, aqorlyovp,6vorE
cluzie tot logici pentru cele spuse. $i anume cd se tcx,iE tdrv Qfloer,:v tnor$6oeol tilv Er,dvor.ov Bcprotdv roilg
purlrltetovtag, eI0'ofrtcog or)toi6 tilv xot') )"6[uv 6qpr1-
veiov oixe[o6 torin'1v aqoodyer,v rilE dv, 6tcvo[sE ptl
I
l) Kord dn6qooLv, 6rcrv adrorel.i rlv 16v dyorldrv xai rilv
nqoi;auq1otolig, ti 6td t6;v l,6yrov nl"rilotto ototao'tE'
rCov xd,xCo,t Snoycoy{v 6gi[eror,.,.,
Ibid. col. 1308 C.
z; Kurd dnoou6nlolv, 6tcv tivsxs[vlow 61],oi ngbE
lbid. Col. 1309 B.
2) lstorum autem troporum non solum exempla, sicut omnium,
sed quorumdam etiam nomina in divinis Libris leguntur sicut
I
tot rleot'rirE tb, uKoi doruu 'Ieqououl.flp. dy(o.... allegotia, aenigma, parabola. Quamvis pene omnes ii tropi, .qui
lbid.
s)
1308 D.
Ksrd
noqo(veolv, 6'cs,t, x&,wa 6po0 rd tflE Seon-,
tropi, qui liberall dicuntur - arte cognosci, eliam in eorum reperi-
antur loquelis, qui nullos gramaticos audierunt, et c quo vulgus
utitur sermone contenti sunt. Quis enim non dicit, Sic floreas?
I
ve{o'rou fgagfiE, eite Etd }.6yov, eito ELd nqoypdrov qui trop'ts metaphora vocatur.
eio torkrlv ouwel,elv dolxev e[x6tclE.
Ibid col. I308
4) Ibid 1309 c.
D.
Augustin. De doctrina chnstiana. Migne Patr. lat. tom.
Cap. XXIX. col. 8-a. Troporum cognitio necessaria.
3/ Dr. Oottfried tloberg, op. cit. der
XXXIV.

Sachsinn, (mittelbar Sinn),


I
p. 9:

t
I
72 73

Noul Testament. SfAntul Apostol Pavel ln epistola sa este lua{i de Sf. Ioan Chrisoslom, ca tipul bote-
citre Romani-, socotegte pe Adam uca o icoand pre- i nostru cregtin. Aici este scilditoarea (baia bote-
inchipuitoare a celui ce auea sc uind tot p6l,- lui), acolo era riarea. La noi, tofi coboarii in apele
ir.ovrog. 1) Cdci dupi cum prin gregeala-zl6noq
unui singur om, tezului gi acolo tofi au intrat in Marea rogie, Iati
toli au fost lovili cu moartea picatului, asemenea prin nctele de apropriere. Sunt desigur gi nuanfe care le
darul unui singur om Iisus Christos, s'a dat viali din sting. Poporul ebreu trece Marea'penlru a egi din Egipt,
belgug tuturor. gtinul prin botez iese din idolatrie. Acolo a fost Fa.
Sensul tipic in chipul acesta, abundd in omiliile Antio- n care a pieril, aici este demonul care esle aruncat.
hienilor .Si in speciai in omiliile Sf. Ioan Chrisostom. ipteanul a fost acoperit de valurile mirii si aici in
Fdrd a se da mai multe sensuri aceluiagi verset biblic, in, vechiul om (pdgAnul) este nimicit.l)
prin sensul tipic se apreciazi faptul istoric expus in Raportul intre tip gi antitip, existi tocmai in faptul
Vechiul Testament, dAndu-i-se inierpretarea literali Si ei analogii, dintre figurd 9i realitate. Figura nu poate
se aratd in acelag timp 9i semnificalia spirituali, pen- fie in opozifie cu lucrul; cici altfel n'ar mai repre-
tru legdtura pe care o are cu Noul Testament. ta-o. Nici asemdnare complectd nu poate avea, cici
Insugi cuvAntul 6 Trjnog, intrebuinfat de sfinfii Apo- tfel ar fi realitatea insdgi. InsdSi mana din pustie, este
stoli, in limba greaci igi are semnificafia ca figuri ale, pul Sf. Euharistii, care avea si fie in Noul Testament.2)
goric5, de tip, model, caracter, figuri originali dupd stincJia intre tip 9i antitip, este ca gi intre figuri Si
care s'a facut, sau este sd se faci ceva. Tipul este o litate. s)
realitate istorici, care igi are corespondenlul siu de
tb Avrrttnov, adici reprezentarea unui model, copie, t) uo{irol por xal Bni. dqE IIo},ardE xai dri {E Kon,ilE
exemplar, in Noul Testament. Tipul iSi are deci un sub- ri pi1 pe naaav &rawfiorJE ,iq rll.r18e(oq rilv rixp(-
strat istoric Ai o realizare ulterioari. Tipul se spriiinegie rot trjnor. xoi 6uv4o6pe$o, oe 6l6d[ot, nioq elyd twa
pe istorie, ca gi scrisul pe scrisoare (oTlpeiov), ca 9i { ro}"ord rgde rrlv xsivtv, zcri { 6LriBooL6 6xe[vr1
imaginea pe tablou (eixr6v), ca Si tabloul in lucru dupa tf {p6reqov $cimtopa. Kdxei {i6rrrp, xriwatso fl8rog,
model (trSaoe).') De aci urmeazi ci sensul tipic, nu Bvrotrlcr, xui Brei n61"ayog. rccivreg Bvrot8o eig rd
este al doilea sens literal, ci se deosebegte de acestea BpBo(vouor, x&xei ndwe;. xord roiro f ouyy6vera. Aor-
prin faptul ci este un sens al lucrurilor, care sti in poiler prirleiv r6v lpotpcirrov rriv ril.r{0er,crv; "Exei p}v
cuvinlele realitililor desuise. iy[mou 6rr] t{q ro}.c{oor1E rirr,.ql.l,cirrovro, Bvtqfir}cr 6i ei6rrl-
Sf. Ioan Chrisostom in omilia sa rostitd asupra acor-
dului celor doui aliante, cAnd explica versetul din I
Corinteni X 1 Si combate ideile lui Marcion, Manes gi nu gtili cd pdrinlii nogtri toli au fost sub nor, toli au trecut
Paul de Srmosata, apreciazd insemnitatea tipici a per- mare,. (l Corinteni X, tl).
Migne. Patr. gr. tom. LI col.247
2) urdv mjnov r6v pLuo'r1pic,.rv, rdv t\r,d. roi prciwo, xoi r{E
soanelor gi evenimentelor Vechiului Teslament penlru
nqoSi6ygortr,ev Bv rfr IIol,oL{, xoi eincbv, 6rr fluvteg r}
Noul Testament. Astfel trecerea Ebreilor prin Marea
Bqtirpo nveuportxlv Ucpoyovu... Sf. Ioan Chrisostom,ln dictum
uli, Nolo uos ignorare.,. Migne. Patr. gr. tom. LI. col. 250.
1) Romani, V, 14. 3t Koi ibo ouyy6vetov ritrov "cinoy apdE til,rjrletov, xoi ul1-
21 Dr. Heinrich Kihn, op. cit. Literar und tipische-mystischer-Sinn rirspolilv np6E rioor,. O{ire yrlg rlqtr),otqiriorgsrrrivrr
Beschafftenheit der Typen, p. 132.
rdv rdnov tflq dl,rlrle(aE, Bnsi otx tiv eI,q rriro6> .,, Ibid.. col.z4B.
74

Un exemplu gi mai reugit de sens tipic, il afl6m s€ns' p€ care trebue si-l afldm. In aceasld eroare voite,
*a am&ap iurlJldj,orsi p-drinte bisericesc, cu prileiul u se complac in special ereticii. In cdutarea lor dupi texte,
din explicdrile psalmilor. Sunt lotur,i'care tretuescin care sd le iustifice erorile, rimAn numai Ia c31e un mic
terpretlte in doua chipuri (xotd Errl,ftv) 9i anume inte fragment, fird sd caute a face legdtura eu restul. Este
legindu-le gi real (oio$r1td votvteE), a9a precum aceiaEi gregeali cu a botanistului, care spre a-9i instrui
prezinta istorisirea,-gi spiritul in legaturi cu cele ce in elevii asupra unui pom, in loc si-i duci inlr'o gridini
chipuesc pentru viitor (xoi td vorltd 6x8el6pevot). lertfi si vadi pomul intreg cum se infifigeazi, le arati nu-
rea lui Isaac de cdtre pdrintele siu Avraam (Ge mai cate o remurica uscatd 9i aceia lipsiti de frunze.
XXII), trebue inJeleasi ca un eveniment istoric din V Ereticii de cAnd au apirut ei, au uzat de aceste tru'
chiul Testament (sens literal). Dar trebue luati gi ca curi scripturistice, prezent6nd versele izolale, cu scop
al iertfei Fiului lui Dumnezeu pe cruce.l) lertfa lui Isa tendentios. Astfel cAnd vor si justifice usolafide,, luald'
este deci tipul, iar iertfa Domnului pe cruce antitip dela protestanti, iau numai fragmente din texte asupra
Aceste tipuri sunt de ordine didacticS, necesilSnd credintei.l) Spre exemplu fragmenlul pe care-l dau din
plicdri spiriluale, pentru sensul literal, care rim Bomani: uUnde este dar pricina de laudd? S'a dus,
apreciat 9i in forma aceasta a sensului tipic. Cdrlile Prin ce fel de lege? A faptelori? Nu; ci prin legeacre'
dactice, cum sunt Proverbele, Eclesiastul 9l Iov, nu dinlei. Penlrucd noi credem cd omul este socotit nepri-
fi interpretate in sens tipic, intrucAt cuprind inuiild hdnit prin' credinld, fdrd faptele Legii" . 2) La cetirea
morale. Astfel pe lingd sensul literal propriu zis, I or versete izolate, s'ar pirea ci Sf, apostol Pavel
Antiohienii au pus baza gi sensului tipic, neconfundAnd agternut in scris ideia, ca faptele cregtinegti n'au nici
cu cel alegoric, cum au fdcut Alexandrinii. Origen s o valoare in mAntuirea cregtinului, ci numai credinfa.
!inea cd Vechiul Testament, nu poate deveni o carte cind citim cu atenliune intreaga epistoli, vedem
Stini decAt dacd este alegorizat dela un capit pAni ci Sf. Apostol Pavel, prin cele scrise vrea si convingi
altul.') Fird sa rdmAni extrema opusi aceslei erori, e cregtini cd trebue si se fereasci de obligafiunile
gcoala antiohiani apreciazd dupd cum am spus gi a tului mozaic ai mai ales de circumcidere, despre care
goria, acolo unde se afli. rbe$te in celelalte capitole:3) uDumnezeu este unul
ngur gi El ua socoti nepilhdnifi, prin credintd, pe cei
impreiur Si tot prin credintd Si pe cei netdiati
li ,iurt.
V. Contcxtul, Prin urmare dispensarea cregtinului de fap-
Legii, nu insemneazi dispensarea de faptele cregti-
Contextul a fost iardgi apreciat de exegeza gcoa negti, ci de ceremoniile impuse de Legea dati prin
antiohiene. A interpreta un verset, firi sd finem sea
de restul textului din care face parte, este a ne
ise,
- inlocuindu-se circumciderea iudaicd (fizica)
circumciderea spirituali.
singuri streini de insugi firul ideii, ori al adeviratul Acest lucru l-au avut in vedere Antiohienii. cind au
ndat Si cregtinilor de a se feri de lectura frag-
l) ....ur6oneQ 3ni lilE tofi uioi rot ABpocip.
dvtrycoli'1g
ltip uidE rlvr1v610r1, Iopev, nlilv xoi 8reg6v ti
I) Romani Galateni II. 16; Efeseni II, 9.
tQ vorjporr, Bxl6yr.rpev 6Lrl rot u'to6, tdv oroup6v.>
2) Romani
lbld. Expositio in Psalm XLVt. Migne. Patr. gr. tom. IV col. 3) Romani Romani III.30.
z) Eugine de Faye op. cit. p. 111.
mentare a Sfintei Scripturi, inlrucdt pot cidea in erori' sd-Si aperein chip argumentat edificiul dogmelor, care
Intr'una din omiliile rostite la Antiohia, asupra cuvin- pe lAngi cele predanisite, au ca prim izvor de viafi, Sf.
telor de salutare citre Aquila 9i Priscila din epistola r:'ScriPturd.
citre Romani, 1) Sf. Ioan Chrisostom alrage atenJiunea
cregtinilor asupra fapiului primeidios, ci ei nu citesc
Sf. Scripturi, dela un capdt la altul. Combate pe acei VI. Erorile Antiohienilor.
ce aleg din cuprinsul cirtilor, ceace cred cd Este mai
clar, iar restul i[ lasi la o parte.e) Cici in felul acesta Fdri si ne gdndim a enumdra gi cu atAt mai mult a
se nasc ereziile. (to0to xoi tdg dq6oeug eio{yoye). Nu analiza erorile exegetilor gcoalei biblice antiohiene, so-
se citeste decAt un loc din Sf. Scripturi, iar de rest nu cotim o datorie, ca alaturi de elogiul datorat marilor
se fine seama, ca 9i cum acesta nu ar fi de nici un- dascdli ai ortodoxiei, si menlionim faptul ci zelul unora
f olos. din reprezentantii ei, i-a ficut si cadd victima exlremei,
,ciire care au tins. Dascilii dreptcredinciogi, prin iert-
Ca un adevirat Sf. Ioan Chrisoslom, punea
medic,
degetul pe cel mai primeidios loc al rinilor erezii pe care le-au adus Bisericii ortodoi<e in urma
timpului, ce se iveau la acei ce erau superficiali in cer tmuncei lor desfdgurati pe acest teren, au pulut des-
cetar€ia Sf. Scripturi. Prin acest temeinic principiu ide calea penlru viitor citre grupul marilor Capado-
getic al Bisericii ortodoxe, marele invdfitor Si parinl eni, in mijlocul cirora Biserica cinstegte gi pe Ioan
antiohian, combitea ca un adevdrat vizionar mullime sostom, degi este recunoscut ca antiohian.
sectelor ce aveau si apard 9i mai ldrziu, cu mult ma Din acei ce au cizut in erori, cel ce s'a reliefat mai
numeroase. Cdci ce poate fi mai bizar, decit si vez It in aceastd direcfie, a fost Teodor de Mopsue-
atitea dispute teologice pe explicarea aceloragi vetsel ia. Biserica i-a condamnat exegeza sa biblici, intrucAt
biblice, pornite tocmai din aceasti metodi gregiti, de psese legitura cu tradifia. Ceace este mai interesanf,
lua cunogtintd de adevirul revelat. faptul ci Teodor admitea dutoritatea Pirintilor 9i
Semidoctismul biblic, este tot aga de primeidios a Sinoadelor, dar n'a respectat-o tocmai in practicd
1)
materie de doctrini, ca 9i semidoctismul gtiinlilic eticd.
orice ramuri, ce cere competenfd. Deci aprecierea con Aceasta primeidie a exegezei biblice, detagatd de
textului biblic din partea gcoalei biblice antiohien adifia ortodox5, bate gi in vremea noastri la uga
rdmAne cunoscuti gi respectati de intreaga teologi or ce n'au pitruns incd sensul si necesitatea tra-
biblici ortodoxi. In chipul acesta, Ortodoxia a pu ifiei ortodoxe. Ciici nu este de aiuns si pui firmd orlo-
xi Ia o acliune bisericeasci, ci trebue si pui 9i acel
ortodox, de care iardgi trebue sd fi pitruns nu
1) Romani 16, 3.
mai prin definiJie, ci qi din acea convingere, pentru
2) Toiro ycip 6orL, rotro, 6 rollrl6
Qg'SupicE f pdq Bvd -l aplica in chip spontan, in orice imprejuriri.
td pri ariocrE 3nL6var. ttlg lpocpt)g, dl),"d vopilopsv slvot
In comentariile sale bibtice, Teodor este apreciat ca
g6oreqo, tstro to izleyopt6voug, t6r' dil'l,iov pr106va
I61ov. Toito xoi rrlE oip6oetg sior]yoye, td prj Bori).eorltrt
Bn#vc(t rd odrpLo, t$ vopilew eivcrl tL neqtrtdv xoi nd l) [. Pirot. L'oeuure exegetique de Thdodore de ttlopsuest..Rome
citat de F. Cayr6. Pr6cis de Patrologie. L'dxegCze de Thdodore
Sf, Ioan Chrisostom. La cuvintele: ospuneli sdndtate Priscilei
lui Aquila, Romani XVI, 3, Migne. Patr. gr. tom. LI. col. 187' lvlopsuest, p, 466.
78

ralionalist, 1) depdsind gi elementele strict necesare a Sen sul bogat, sau consequent, (acomodat), a avut
acestui cadru de a lucra, pentru a aiunge la pi are insemndtate in comentariile Sf. Ioan Chrisostom
subiective si deci la erori in exegezd 9i de aci inclu cAnd Teodor a aruncat ideile dogmatice, Ioan Chri-
siv in domeniul dogmelor. Aslfel sensul literal sau islo- tom prin puterea spiritului seu, a reugit si dea viati
ric gramatical, este aplicat de Teodor peste tot, chia todei lui Diodor. De aceea pe cAnd Teodor inclina
c6nd era cazul de vorbirea figurati in St. Scripturi. citre nestorianism gi pelagianism, Chri-
cu ideile sale
A. Su p er i orila1e--m-e-Lo{e i chris ost_o mi ce lal tom aduce reale contribuJii doctrinei, invililurii
de lucrarei lui Teodor de Mopsuestia.- Este intr ermineuticii 9i exegezei in general, aseminAndu-
resanti cariltriiizarea'pc care profesorul de Teol cu Capadocienii, Vasilie cel Mare gi Grigorie de
,)
de la Universitatea din Wiirzburg, Dr' Heinrich Kih
o face in lucrarea sa amintiti oTeodor de Mopsuesti Astfel erorile lui Teodor de Mopsuestia, pot fi un riu
ca exeget), lui Teodor gi Ioan Chrisostom, ca doua p mplu de primeidia la care poate aiunge exegetul, rl
totipuri deosebite ale aceleiagi gcoale biblice, pe care re bazindu-se numai pe cunogtinfele sale Stiinlifice Si
reprezentau. s) Cu iot mediul asemdnitor' cu ispensindu-se de elementele predaniei apostolice, poale
unitatea metodei gcoalei lui Diodor la care se p dea alituri, adicd dincolo de infelegerea luminoasi a
tiseri in interpretarea Sf. Scripiuri, ii deosebea devdrurilor revelate de Dumnezeu in Sf. Scripturd.
temperamentul. Teodor este recunoscut ca un i e 9i doctrina lui Teodor, au angaiat controverse
vdtat, Ioan Chrisostom este recunoscut ca au finut peste un veac, pehtru.ca in sinodul de la
teolog. a) Caracterul lui Teodor, se deosebea de , si fie anatematizat ca eretic, iar invildturile sale
lui loan Chrisostom. Teodor nu avea finetea spirit ristologice gi operile sale biblice, si fie condamnate.
si in special substratul credinfei ca Ioan C se explici textul canonului prim al sinodului al
Teodor de altfel era preocupat 9i de alte laturi a selea ecumenic (sinodul al cinci-saselea), in care se
qtiintei, pentru care motiv i-se, ddduse 9i numele ne ci in acest sinod, se aprobau gi cele hotirAte de
Polyhristor. Pe cAnd Teodor era predominat mai m o sutd cincizeci de pdrinfi adunaJi pe vremea lui
de partea gtiinlitici, Chrisostom ficea legitura 9i ustinian, cAnd s'au anatematizat Si lepidat Teodcr de
partea practici. Chrisostom spriiinindu-se pe tere sueslia, invdfitorul lui Nestorie, ca gi Origen, Didim
istoric-gramalical, l-a pus ln directi legdturd cu Evgarie. ')
cu ideea autorului, dAnd prileiul unei bogate cuge
cregtine in marea sa operd exegetici Si omileticd. 1) Dr. H. Kihn. op. cit. p. 46.
2) Canonul l. Sinodul trulan,... oTot aga recunoagtem ca fiind
l) Dr. H. Kihn. op. cil, Theodors Rationatismus, p. 129. de Duhul SfAnt Si drept credincioasele glasuri, ale celor g
2) Theodor bringt in allen Erklirungen biblischen Texte den cincizeci de Pdrinfi de Dumnezeu purtd,tori intruniJi in aceasti
zur praktischen Geltung, dass sich der historisch'garmmatisc impdrlteasci pe timpnl lui lustinian fostul nostru impirat de
oder Literalsinn iiberall in der heiligen Schrift finde sei er memorie 9i pe urmaEii nogtri ii invdfim, DAngii au anatematizat
die eigenttiche oder tropische figurliche Rede ausgedriickt' rodicegte 9i au lepidat pe Teodor de Mopsuestia, invtrldtorul lui
3) Dr. H, Kihn. op. cit. Theodor und lohannes Chrisostomus,,:, sforie, gi pe Origen gi pe Eugarie, care au plismuit basme elinegti
care cu nilucirile minlii 9i cu fantezii,.,,. Dr. N. Milaq. op. cit,
45
- 47,
:ti.

4) Neander. Der ht, Johannes Chrisostomas. 3 Auflage Berlin. I, partea II, p, g0S.

cilat de H. Kihn. op. cit. Ibid. op.cit. Literal unil typischer S


p. 45.
Cu aceasla am aiuns si vedem tristul sfirqt al
doui extreme metodice de interpretarea Sfintei S
iuri, cAnd risare noul orizont de lumini al ortod
apostolice, ce nu va mai pulea apune niciodati. N
epoci de lumini in domeniul exegetic, nu putea ri
ne izolati de trecut, ci 19i are rddicinele infipte
acest ogor de muncd prosperi, al $coalei antioh

lV. Urmlrile gcoalei biblice din Antiohia


in domeniul exegetic.
l. Combaterea ereziilor timpului. - B. Izuorul pfincipiilor ermi-
neuticii orlodoxe. - ll, lnrAurirea exegeticd a marilor Capado-
cieni.
- lll. Orientarea ecumenicd ortodoxd in exegezS. lY.
Ecoul in Biserica romano-catolicd.
-

I. Conrbaterea ereziilor tirnpului.


Opera cea mare 9i bineficatoare a gcoalei biblice an-
tiohiene, inriuregte exegeza biblica, nu numai pentru-
cAteva veacuri, cAt are pe marii ei reprezentanli, ci igi
extinde binefacerile in acest domeniu, pAni in zilele
noastre. $i aceasta nu numai in sdnul Ortodoxismului,
ci ti al Romano-Catolicismului gi in admirafia chiar a
Protestantismului.
In primul rAnd, gcoala din Antiohia, a dat dreptarii
exegetice, care aplicate au menlinut spiritul Bisericii
ortodoxe, mai pre sus de toate ereziile temporare.
Vechile erezii gnostice gi nestoriene, ereziile medievale
ale protestanfilor, ca gi ereziile moderne ale sectanfilor,
rlie ralionalisti, fie mistici, s'au prdbugit ca nigte valuri
de ape trecitoare, in ta[a zidului puternic ce a striiuit
curafenia invafdturii descoperite de Dumnezeu, prin in-
pirarea Sfintelor Cdrfi. De aceea pentru noi ortodoxii
in lumea cregtinitilii risiritene. este o mdndrie cd
Biserica ortoddxd a Antiohiei a fost aleasi de Dum- gi un neopitagoreism superstifios pAnd la magie, gesegte
nezeu, sd descopere printr'o experienfi destul de pri. dugmanul ireductibil, in exegeza istorico gramalicald a
meiduitd, principiile Iuminoase ale unei exegeze biblice gcoalei antiohiene. Cdci ce era Gnosticismul, dec6t un
temeinice. efort al gindirii filosofice, de a transforma Cregti-
Daci aceasfa am alirma.o numai noi orlodoxii vea- (
nismul intr'o simpli lilosofie religioasd, un efort al gAn-
cului a[ douizecelea, aceasta ar putea conslitui desigur dirii religioase de a da sfintelor mistere - explicarea
o apreciere supusi subiectivismului confesional. Ori Iilosofici, mai profundi decit acea a credinlei. Chiar
de aceasta ne apdrd lucrdrile gtiinlifice, care pledeazi daci aceastd gnozi care se substitue credintei, pentru
pentru atirmaliile noastre, din partea lui Kihn, Weiss, a deveni in veacul al treilea o gnozi ortodoxi, ce se
Hergenriither. Reuss, etc. incerca sa dea misterelor o explicare tilosofica, contorm
A. Principiile ermineuticii ortodoxe. gcoala exegetici an. credinlei. 1)
tiohiani a devenit dupa cum mdrturisegte Kihn, gcoala Este interesant ci prin metoda gtiinJilici a gcoalei
model penlru toate veacurile. 1) Cele mai frumoase cer-,, antiohiene, se inlitura aparenfa gtiinfei, intregul sistem
cetiiri pe cimpul exegetic, pAni in veacul al gasespre- urzit cu eoni 9i sizighii, cu pliroma cu tot. Acelag eve-
zecelea, s'au vdzut nevoite si recunoasci fie direct, fie niment s'a intAmplat 9i cu Marcionismul, degi acesta
indirect, influenla metodei istorico-gramaticale a era opus intelectualismului gnostic. Exegeza antiohiand
antiohiene.'9) PAni acolo merg apusenii cu aprecierea restabilegte linigtea in miilocul Marcionililor, care degi
gcoalei antiohiene, cd socotosc decadenJa gcoalei anlio-
hiene, stArgitul progresului realizat in domeniul exegezei
nu ereau preocupali de speculafiile gnostice, totugi
mergeau pAnd a acuza pe cei doisprezece Apostoli, de
r(
biblice. 3) teologie iudaizanti, preferAnd pe Sf. Apostol Pavel,
In adevir, prin exegeza antiohiani, gra!ie cunoscu- singurul care dupi ei a putut scdpa de iudaizarea
telor principii ale unei ermineulici sindtoase, s'a putuil Evangheliei.
lnlatura falgul rafionalism-al sectelor. Dupi cum Judeo-,1 Insug Nestorianismul, a cirui paternitate este dtribuiti
Cregtinismul veacului al doilea, este combatut cu.succes, de Sf. Ciril, Iui Teodor de Mopsuestia 9i care combd-
de gcoala alexandrini, in frunte cu Origen, asemenea tdnd Monofizitismul apolinarist., aiunge la dualismul ipo-
Gnosticismul pi Ivlarcionismul au putut fi invinse de ade-|i static al Mintuitorului, este condamnat de acei ce adop-
vdrul relevat de gcoala antiohiand. Gnosticismul care taseri spiritul exegetic al gcoalei antiohiene. Toate
vroia sd transforme Cregtinismul intr'o filosofie reli- etrementele de seami, de care am vizut cd fdceau uz
gioasi aiungAnd uneori pAni la un platonism degenerat Antiohienii in exegeza biblici pe baza gtinfifici, au fost
utilizate mai tArziu gi de urmagii lor. Astfel este re-
1) *So ist die antiochienische Exegetenschule in dieser Disciplirt cunoscut ci toate disciplinele istorico-gramaticale folo-
thatsdchlich eine Musterschule fiir alle lahrhunderte geworden, Dr site de exegeza antiohiani, au avut ca rezultat cristali-
H. Kihn. op. cit. Historischer Einfluss auf tlie Exegese. zarea principiilor bune experimen{ate, in minunchiul
z) Die schdnstn Versuche auf exegetischen Felde bis zum sec
zehnten lahrhundert lassen sich direkt oder indirekt auf denl
unei ermineutici ortodoxe. Fdri si se Ii publicat o lu-
anregenden und erhebenden Einfluss der historisch-grammatischen crare speciald, care in cuprinsul ei si sintetizeze toate
Methoden der Antiochener zuriickfiihren,. Ibid. op. cit. p. 31. ,

3) -Mit der Verfalle der antiochienischen Schule endet die selbstfin


1) F. Cayr6. op. cit. tome I. Le gnosticisme. p, 92.
dige Forschung auf dem Gebiete der Exegese. Ibid. op. cit. p.
84 85

principiile ermineuticii antiohiene, ansamblul operilor quent, intrebuinlat atAt de mult de Sf. Ioan Chrisos-
publicate in aceasti directie 9i nu aplicarea acelor prin- tom in moralismul omiliilor sale, fdri ca prin aceasta
cipii - au avut ca rezultat o noui directivi, deosebiti si se atingi unitatea sensului. Sf. Vasile repete cuvin-
de cele precedente 9i care a fost cea mai sinitoasd.. :r 'tele St. apostol Pavel, din epistola cdtre Romani (cap.
l. 16) "cd nu se rugineazd de Euanghelieu, ci pe toate le
primegte aga precum sunt scrise: apa, planta, pe$tele,
il. InrAurirea exegetic[ a rnarilor Capailocieni animalul etc. Pe toate le primegte, aga precum sunt
scrise. 1) Cu acest prilei combate pe acei ce interpre-
Aprecierile Capadocienilor, care gtim ci au continuat teazi ln chip cu totul deosebit cuvintele din textul
in chip strilucit legitura dintre veacurile ortodoxiei pri- Sfintei Scripturi, acomodAnd interpretirile dupi propriul
meiduite de erezii gi exegeza ortodoxi de mai lArziu,- lor scop (crgbg rbv oixelov oxonbv rdo 6lqyriou,g not-
pentru practica exegezei antiohiene, ne confirmd mai
oripevor), utilizind mai mult imaginaJia (xor$'rinvov
mult afirmafiile ficute asupra insemnatelor urmiri alq. cpowao'(aE). ?) De alttel Sf. Vasile apreciind sensul li-
geoalei antiohiene. De altfel tofi invifitorii bisericegti
teral, asemenea Sf. Ioan Chrisostom, nu exclude inter-
ai veacului al treilea gi al patrulea cregtin, au fost sub pretarea alegoricd, pentru pitrunderea mai adAnci a
influenfa aceasta hotirAtoare a Anliohienilor. Capado. inlelesului. Imbini in chip fericit sensul literal cu cel
cienii, intre care sunt agezali sub acest raport al influ- spiritual, pentru a ne da cea mai buni interpretare.
ienlei antiohiene, in special SI. Vasilie cel Mare 9i Sf, Cdci dupi cum vedem pe Sf. Vasile, intr'un comentariu
Grigorie de Nazians, au linut seama in exegeza lor la Isaia, stdruegte asupra gliinJei gi doctrinei, extin-
de cunogtintele reale istorice, de notiJele arheologice,'j zAndu-se gi asupra moralei aplicate. Aceasla idee o
geografice, etnografice etc. 1) Acelag lucru il afirmi gi
ilustreazd cu versete biblice din cirJile Proverbelor 3)
exegefii apuseni Weiss Ei Kihn'z) 9i insigi operile
marilor Capadocieni,
Sf. Vasilie cel Mare este cel dintAi dintre Capa'- t) Eyd 61, lbqrov a.x.6v6aE 16qtov vodl, xui qutbv,
docieni, care apreciazi insemnitatea sensului Iiteral, xoi ilrltv, xoi (9qq[ov, xat xrfivoE, n6lra, rirE eilgqtc,r,,
propriu gi impropriu, cd gi sensul adequat sau conse. u{iroE 6x661upor. Koi ydq oim inar.oy,{svo1.tor. td Eriuy-
y6l.rov.,
Sf. Vasilie Omilta IX. De terrestribus. Migne. Patr. gr. tom. XXIX.
1) "Es ist umbereitbar, dass die hervoragender Antiochener alle
col.188,
iibrigen Kirchenlehrer des dritten und vierten Jahrhunciertes, also
auch den h. Basilius und die beiden Grlgore, an umfangreichen, zu
2) Ibid. Omil. XI. tom. XXIX. col. 188.

griindliche Exegese der h. Schrift nottwendigen oder doch niitzlichen


uAE oi pl xora8elSpevor rdg xorvd,E tdrv yeygup-
Realkenntnissen bei weitern iibertreffen. Nach enier so ausgebrei- p6vo:v 6vvo[crE rb fl8coq orif ii8org l.r6youor,v <i].l.d rlvcr
teten Kenntniss der Geschichte rvie sie Polychronius besessen, nach dl.l.1v cpriow, z.oi qutdv xo,i i10tv mQdE td Eouloig
so eingehenden chronologischen, geographischen, archZiologisschen 6oxo6v iqplveriouor, xo,I 6qam6rv yerieouv xsl 01Q(rov
ethnographischen Notizen, wie sie bei ienen sehr hiiulig begegnen,... 6ni tdE oixefuE rinovo[oE auqotq6"gcrvzaE 6llyotrvto,
H. Weiss. op. cil. Real und Sprachkenntnisse. p.26-27.
2) "Basilius der Grosse, Gregor von Nazianz und von Nyssa und. o[ dvelqoxqito,L r6)v gov6wrrlv 6v tuiE xo$'{invov
rilocreg
selbst die spiteren Alexandriner, wie Didymus der Blinde, standen guvtoo(o6 agbE rbv oixsiov oxonbr, . tdg 6[r1i'rioer.E
unter dem wohltiiiigen Einfluss ihrer exegetischen Methode,. Dr. roloripevou
Heinrich (ihn. op. cil. ITistorischer Einfluss auf die Exegese. 3) Proverbe XVl, 25.
p. 29 30.
-
86 87

9i Eclesiastului 1) lui Solomon, pentru prinderea intele. ierati, ori cate locuri alegorice s'ar gisi in firul sensului
sului unei pilde, ori al unui cuv3nt adinc, inJeleSul cur literal. Ori in cit de multe si variate chipuri s'ar expune
vintelor infelepfilor gi al cuvintelor lor cu tilc. ,). inlelesul Sfintei Soipturi, sensul rimAne unul 9i acelag,
Cuvintele in pilde cu tdlc, ori cu infeles adinc, sunt pistrAnd calea dreapti, nu insinuanti cum precizeazi Sf.
apreciate de Sf. Vasile in interpretarea lor, intrucit sen: Vasile cel Mare. Cdci dupi cuvintele profetului, re-
sul lor merge dincolo de literd, Ia spiritul lor. Principiul petate de marele ierarh cu acest prilei: "Cdile Domnului
acesta al metodei sintetice in interpretarea Sfintei Scrip:' sunt drepte Si cei drepti umbld pe ele, dar cei rdzurd-
turi, este pus in aceiag lumind 9i de Sf. Grigorie de: titi cad pe ele>. (OsieXIV,g).1) ASa ne explicim, de ce
Nazians, cAnd afirma cd interpretarea Stintei Scripturi, criticii exegezei patristice, ii apropie pe Capadocieni,
trebue si meargd pe calea de miiloc. $i anume intre, mai mult de Antiohieni.
cele doud curente, intre acei ce apreciazd numai sensul
pur lileral (propriu) (ruo1ut6qov) Si acei ce interpre-
teazi numai spiritual gi anagogic textele biblice. (Oero- IIL Orientarea ecumenic[ ortodoxii, in exeEez[.
qqrr,xdlv re xoi dvqyp6vrov). Cacl prima interpretare daci
ar rdmAne la literi, s'ar asemina interpretdrii iuda Acegtipirinti ai exegezei biblice, in chip firesc devin
destul de inferioari, iard cea din urma ar deveni 9i parinfii blsericegti din soboarele ecumenice, unde prin
visitor qi himeric. 8) puterea harului divin s'a putut cristaliza doctrina orto-
Unitatea sensului Sfintei Scripturi, rdmAne insd ieal" doxi, contribuind astlel la unitatea spirituald a intregii
ortodoxii. Cdci printr'o unitate a sensului iextului biblic,
I) Eclesiast XVII, 16. printr'un principiu unitar in interpretarea Stintei Scrip-
zl <Orlx liri qv yv6or,v Eb p6vov q8dver, ori q { turi in malerie de doctrind, au putut birui ioate ereziile
roqogp), dl"l"d xsi 6ni rso erq<1[er.E..... Ar,d xoi 6 Xo]"ri- timpului. Mai tArziu, exegeza antiohiana se extinde in
prov rirE 6p6rr,pu tstrs ril.l,{},or,E ouvagr$pei, }.6ycov. intreaga Biserici cregtina de sub stdpAnirea bizantind,
Nofroor, re roquBol.dE xoi oxorervbv l.6yov, qrioerE re Astfel dupi cum in cultul ort6dox, predomini liturgia
ooqGrv xo,i c,tv(ypoto vo{oor 6r.xor.oorivqv ri}"q8fr xol St. loan Hrisostom, asemenea gi exegeza omiliilor sale,
xgipa, xo,re8tver,v. predomini in exegeza veacurilor cregtine ulterioare.
Sf. Vasile. Coment. in Isaiam Cap. V. Migne. Patr. gr. Teofilact 9i Ecumeniu sunt acei ce au creiat din
XXX. col. 4oB. acelag material oferit de Chrisostom.')
3) Sf. Origorie de Nazians. Oratio XLV. In sanctum Pascha. Migne,,
Patr. gr. tom. XXXVI. col. 637.
"QprS 6b p6oqv logotweE {peig trirv te ndvrl wo1r1- t) <Ksi rdE nol,upeqdrE xoi nolutgoa6rE Qq8eioaE
t6qrov rilv 6r.duorav, xc,i rdov &ycrv (lerrlgrlrwOv rs xsi fgocpdE povoprev6E 6xl,apBdvovmg xhmououv, 66r1yeio-
rivlyp6vcov, ivov pfire, novte66lg dqyoi xcl dx(vqrou p6- 0or xoI6E otx dve16pevor,....
.Sf. Vasile. Aduersus Eunomium. Lib. V. Migne. Patr. gr. tom.
vrrlpsr,, pilte aegleqy6regor, rot E6owo6 6pev, xoi rriv
XXIX. col. 752 B.
agoxelp,6vov €,xx"cc,trot xoi rill.6tqLor, (td pbv ydg 'I 2) Wie in Bezug aut die Liturgie Chrisostomus durch die fon
0oixdv nog xcri rcnervbv, rd 6b 6veqoxgr,tlxdv, ihm vorgenommenen Abinderungen fortan massgebend blieb in der
6po [oE dpq6regcr xovyvrrrop6vo). griechischen Kirche: so kann dies auch von seiner Exegese gesagt
Citat in traducere qi de H, Weiss. op. cil, Der Sinn der h. werden. Ph. Hergenrtither. op. cil, Einfluss der antiochienischen
p. 72. Schule auf tlie Byzantiner durch Chrysostomus. p,65.
88

Evul mediu insuSi, doregfe si


mai aibe asemenea
scoate bibrice,
in ferui s.;;l;;;i;ji.",l,ntior,i"ne, colaboraserd la traducerea Bibliei, in predoslovia
Ie mai poate avea. Aielag dar 1s
- tr;;'i:;ira.turisit si occi_
dentur medievar. ar cerorraite;;;;ir;i:dupi
ducerii Mdrgiritarelor; explicau poporului, pentru ce
utorul lor, purta numele de uGuri de aur,.t) Numai
turisesc ai reorogii o.cciaentari.ij';;;;;; cum mir_ pulini meditare la asocierea acestor insemnate eveni-
spiriruard cea ente, ne poate limuri mai bine directivele pe care
il::'i:'fTl:?.:,J;l:'"xiei' tiJa'4" misionard a i,,,,i, le-au trasat ierarhii cjrtodoxi pentru exegeza biblicd la
:*:,1;r,:';li,,{"r,..*r*:1,1iiil,'i,:?,,x:'1,1', j:[j, omAni, sub directa influenld a gcoalei biblice antio-
hiene.
In chipul acesta ne explicim, de ce canoanele Bise-
*l*
are
i fffi i,i'f r-*,1r..^!j r.ri
cdrui in vi rirr*i
#iffi :I T.",r.,1# i
:l;,,ff i,[,fl111fl[:",,,-,r;,i"'.i'=.",.i,1;:,r::ii:i,.j:Ti
ces c,. Ioa n chris o.iJr-,,
:
i ortodoxe in ceeace privegte doctrina, rimAn perma-
ente ca o necesitale imperativi, intrucAt izvorul curat
al invildturii revelate din Sf. Scripturi, a fost impir.
sc-ripturi.-" u'i rn j'l,;
igit sutletelor prin cea mai curati $i obiectivi inter-
r ir ta
ra ree,, u" rI m pr, ert{l^.-
r e Ir
ffi "'"".Ji:TIX,
;,+ io,loxe^a _sfinlei pretare.
uuri de aur,, opufur srant'uluir"rr"buri ;y i:11 Acest spirit obiectiv gi in acelaS timp Stiinlific al
-'ii
ff :
-1
i"l "'1'J L"i"""ii i::1 i
;i' i''1i ;'il; *l
de auru
L i" ;
oalei biblice antiohiene din veacurile primare, se
afirmi deci ca o reali necesitate gi pentru vremea noa-
' stri. Pregitirea temeinici a cregtinului, nu numai cu
menle apologetice, ci chiar cu cuprinsul Sfintei Scrip-
1i,,.,,**fl+fr
prilei este de remarcat Iiii*t**#iji,,t]H'i,,* turi, pentru a-l face congtient de temeiul revelat al
interesui-* "ft I-au acordat
dogmelor pe care le mirturisegte, este o necesitate
! $' i i il',
. . o,
vitali a zilelor noastre. Deasemenea apdrarea siguri de
ohiene.
111::11' ::, : :,1
Dupd prima 11.,. i * egeze a n, i - 'ereziile ce abundi cu pseudo-lemeiuri biblice, nu se
"?,1'"';" 1i;:{ry;.#;Xri:Iiffiiiil;
iilr?lio a M ,:.:X,:l;i.
, poate face decAt tot printr'o popularizare $i explicare a
f i 1.",J;
tut,,i
r e o d o: slli e llv e*11^.:;i,
u :; ii;
st e m .;";;i, ;r" ;iliTl:.,;rf
ri it ropo r
Sfintei Scripturi. Acei ce incep si imprumute alte prin-
"r
ua'iaiii;JuiJ ,,, cr,,i.l. cipii de incregtinarea in spirit ortodox a maselor, negli-
:?iil:i E?j'il',i,i;lpar sicare o cerea jeazi din necunogtinti, tocmai ceeace am avut noi orto-
nostru orfodox du .aPa sufletul neamului
oxii mai superior, fali de toate confesiunile gi sectele
quri. a,ini +;l**^,_^-f,d, a luat nagtere pe aceste melea_
cregtine,-acele gcoale exegelice biblice ortodoxe, care
jj,;*l.:;'r,i""rffi
H:,#i:t:*Hi:fi
Radu ei gerban i*i{;;lii ;;#?:;t:.i
o*..*1",.;,;ii
cari atdruri de stotnicui ,Trr",t",li:
complectau stagiul de catechumenat. Aslfel incerc6nd a
rdesveli
cenuga pe care veacurile in chip firesc au aruncat-o
c.irr.r,rir""ril},.."rul Mirro_
peste lumina sacri a focarelor ortodoxiei noastre, cum
I) Dr. Heinrich (ihn. or 1) oGurtr 9i rost de aur) ii zicem impreuni cu toati lumea acestui
^
tchriften R.urr. Oie Geschichte des hl.
tles neuen ,""1.-rrf..p.30. Ioan, nu doartr ci fdlcile, gingiile, dinlii, miselele gi ca aceslea care
** :1,.1.,i,,;:;.;;:,.':;:L:'::r; Aurr. Braunschweiq. rBZ4.
rr s lac gura de aur i-au fost, sau au fJutut fi, ci numai cici cuvintele si
u/ Drorroteca Academlei graiurile lui mai scumpe 9i mai folositoare erau 9i incd sunt la cei
adtca cuuinte de mutte 1o1anq. Bibr. rom. veche. (Mdrgeritarele ce ascultd, decAt aurul, mergeritarul 9i alte prea scumpe pietre.
feruri>. nr".-ri. l. sr"r,r].lil
nooou. o. r,r.
I, Bianu-N. HodoE, op. cit. vol. I. p.319.
este scoala biblicd antiohiand, socotim ci ne
implin
datorie de a lisa si,se reverra ,ruprr-rctiunii
din prezenr, sugeririte..pe care no;
ni le aa
""",, .i'Tiit]"i,
",,ai,
::::j 11",:_":::1ri..
ecou !l l"b,
in intreaga lume
.. 1 'a t.uz
iz bandi
cregtind.
In acegti zori de tumina'constructivi,
ecoul scoatei bibtice antiorriene' trebue
' si
J;' !ll,i;iiJ; ;ffi
Ili!r"rl_r^.-yr1ziu3 de m6ine
Dype c.um nu poare fi culruri
i,
ni..ri." noastrao l,
l"--::.l"rli fird
:1' : ":'i
da cil
si .re ri', ri.l' r rlr.;; ; ; I

sa -t'fie o pregarire
-t^19,
n:
1
remeinica i *rr.r.r".ioi,iJj,rl,
-iiia -Con cluzia
i"t::j'"si: i'.:tji
orto d.oxa i ceasla
i"rrrn i. in,l
a
toare fiird cea
,11::::? rururor se
*.i..u*p];;pi],,,"ilj].,llj,
s

o'.*pii.i 'iiiiiu sau .sr;


S cr i p tu r ii. Cdtre 9i.
r..ri;iffi #;. ifi
soiri trr 1, RdspAndirea Sf, Scripturi, ll. lerarhii Bisericii, dascdli ai
- Exegeza
.r...t.i'
,T:Iff '1."?: j:":llI
biblice antiohiene. lll. biblicd antiohiand, exe-
;iiig;;'"#1:l cheami ei -
indeamni ra iucru, ;;;;i; ;i;;;;'"#ili,:ffi:1X d gtiinlificd.
- lV. Sensu/ literal.- V. Sensu/ lipic (alegoric).-
acei ce am primit misiunea l, I nterpretarea sinteticd. - YIl. Ermineutica biblicd antiohiand, -
;;;;;ffi;;lrururor u
virut, catea 9i viafa,, aurrop.jt.;",i;il'"J:t;..;fl lll, MArii Capadocieni. -. lX. Biserica ortodoxd ecumenicd. -
Superioritatea Ortodoxismului fald cle celelalte confesiuni
tine.

l. RdspAndirea Sf. Suipturi in miilocul poporului, !


a fi cetiti Ei inteleasd a9a cum o explicd Bise-
ca, a fost una din preocupirile prime ale gcoalei
tiohiene. A veni lAngi amvonul Bisericii sd asculte
inul predica, firi cetirea de mai inainte a perico-
r biblice ce se vor explica, era socotit de citre
scdlii antiohieni un timp, cel pulin pe iumdtale pierdut,
rea din Sf. Scripturd, intr'o ei din sdptdmAnd, era
-ilC
otiti o datorie pentru crediri-cicirl, Ciire-"rilscelii
rhi. Ereziile vecine comunitdfilor ortodoxe, impu-
eau cu atAt mai mult cunoaglerea 9i aprofundarea
inicd a invifdturilor Sfintei Scripturi, din partea
or ortodoxi. C6ci una din cauzele ereziei erea
ocotiti necunoagterea Sf. Soiptiiri, ori cunoagierea ei
siti.
lI. Ierarhii Bisericii dascdli ai gcoalei biblice antio-
La datoria cregtinului ortodox de a ceti Sf. Scrip-
93

turd Ei a urmiri dupi cuprinsul ei explicarea uri, alciluegte una din notele distincte ale exegezei
amvonul Bisericii, rdspundeau gi ierarhii Biseri ntiohiene. Stabilindu.se care este raportul intre inspi-
-
cu toati rAvna lor de a talmdci CuvAntul lui Dumne afia divind gi text gi dintre text gi sens, gcoala antio-
cu timp Si fird timp. Aceastd rAvni deosebita a ie iani a apreciat in chip deosebit sep6.trHi+eral, care
hilor Bisericii din iurul Antiohiei, a creiat dupi li n e sea me d e t o a te
jm-prei urd+ile-titnpr*u"i -ir - c are s'au
am vizut, gcoala biblici antiohian5. Aici nu mai gd scris Stintele Cdrti, de scopul scrierii gi de pregitirea
truda unor cregtini mireni, ca dascili ai Sfintei riilorului. Sinergismul ortodox al gratiei gi al primito.
cum gisim pe Clement Alexandrinul Si pe Origen, Iui, se manifesti Si aici din partea inspiraliei divine
de multe ori nu avea zile bune cu ierarhul local. D sfinfitul suiitor al cdrfilor sfinte. Elaslicitatea alego-
conlri, gisim o falangd de ierarhi ai Bisericii, care ismului alexandrin, ca gi a rafionalizdrilor sectare, iz-
puneau in practica episcopalS, ideile qi cunogtin au tocmai din tendinfa de a armoniza cuvAntul Sfin-
cepatate in timpul uceniciei cregtine, la Iuminile a Scripturi, cu diferitele idei filosofice contemporane.
gcoli biblice. Astfel Diodor episcopul Tarsului, Sf. ri prin miilocul sensului istorico-gramalical, s'a dal
Chrisostom patriarh la Constantinopole, Adrian litatea adevdrului revelat pe calea inspiraliei divine,
hul, Isidor de Peluziu, ambii discipoli ai Sf. Ioan du-se teren de cercetare gi examinare textului in
sostom, Teodoret episcopul Cirului, sunt personalita re este inviluit sensul. Adevarul divin, fiind unul 9i
ierarhice de seamd ale gcoalei antiohiene gi cari t lag pentru toate veacurile, rimAne fixat in doctrind
mai prin acfiunea comune in aceiagi direcliune bibli in consensul Bisericii ecumenice, singura care dupi
cipiul christomatic al Ortodoxiei, a pulut fi luminati
lll. Exegeza biblicd antiohiand, pornind de la o Sf. Duh la interpretarea Sf. Scripturi. Cuvintele figu-
sitate viu sim[iti in cuprinsul Bisericii, atacati mai a te din text adici tropii, nu denalureazi adevirul reve'
de dugmanii interiori ai ereziei, a fost o exegezi pl , ci-1 ilustreazit mai mult, iar in sensul literal alcdtu-
de viald gi ale cdrei elemente gtiinfifice au rimas a o parle specifici a sensului literal, ca impropriu
ciate pAna astizi. Numai aga ne putem explica tropic. Deci primul sens care trebuegle caulat in
exegeza antiohiani, a putut contrapune curentul cel retarea Sfintei Scripluri, este sensul literal, sau
nitos alegorismului alexandrin ca Si falsului spiritual ric-gramatical.
al sectelor 9i ereziilor ra!ionaliste. Cunoagterea V. Sensu/ tipic, sal.;- mistic, este recunoscut de exegeza
in original a Sfintelor Ciirfi, arheologia biblicd, i tiohiani, ca existent in cuprinsul textului Sf. Scripluri,
biblicS, teologia biblici, sunt discipline biblice, de ca ficAnd parte din insug planul providenfii divine.
, exegetul nu se poate dispensa. Sensul Sfintei Scri g Vechiul Testament, in mare parte este cuprinzdlor al
j este in funclie de un sludiu mai temeinic Ai nu de tor tipuri, care aveau si-Si aibi partea corespunzi-
I lionalismul arbitrar al exegetului. In alard de baza 9l are in Noul Testamenl. De aceia exegeza antiohiani,
marii ei exegeli, nu numai ci recunoagle existen!a
insului tipic, ci chiar impune inlerpretarea in acest
ip a textului in care se afli.
l. Interpretarea sinteticd, adici utilizarea exegetici
celor doui sensuri, literal (istoric gramatical) 9i tipic 1
tistic), dupa textul ce ni se infiligeazi, esle interRre'(
94 95

:( tarea caracteristicd a gcoalei antiohiene, care depi lX. Biserica ortodoxd ecumenicd, apreciaze opera
prin superioritatea ei toate celelalte incerciri. Cu acea alei biblice antiohiene, prin adoptarea metodei sin- I

gcoala antiohiani igi afirmd metoda obiectivi Si Stii tice in interpretarea Sfintei Scripturi. In soboarele I
lifici cu care lucreazi. Cdci dacd ar ii fost ca ace menice, cAnd a fost cazul de lixarea doctrinei cregtine
gcoald sd se nascd 9i si trdiasci numai din comba dogme, s'a fdcut apel la chipul cum au explical
alegorismului alexandrian, ar fi rimas gi ea numai rintii noitri bisericegti SfAnta Scripturi : ....usi invele
literalismul iudaic, ori ar fi durat numai cAt ar fi cuvintele dreptei credinle, culegAnd ideile 9i iude-
9i contra obiectul ei, gcoala alexandrini. - Impdrtig e adevdrului din dimnezeiasca Scripturi qi firi si r1(
metodei 9i principiilor gcoalei antiohiene in inrerpre peste hotarele puse deia sau peste tradifia de
Sfintei Scripturi de citre ceilalli ierarhi ai Bisericii umnezeu purtitorilor Parinli. 9i daci s'ar intimpla
todoxe, ne afirmd tocmai temeinicia acestei interpr o controversa in privinfa celor scrise, aceasta sd nu
sintetice. interpreteze alttel, decAt precum au expus luminitorii
Yll. Ermineutica biblicd antiohiand, apare in c inviIdtorii Bisericii in scrierile lor,... (Canonul 19.
spontan, ca un corolar al neintrecutei exegeze a gc odul VI ecumenic). Ori din acesti perinfi bisericegli,
antiohiene. Cici dacd ermineutica se ocupi cu pa parte 9i Sf. Ioan Chrisostom Si Sf. Vasile cel Mare
teoretici 9i exegeza cu partea practici, apoi princi ceilalJi Capadocieni. Chiar apusenii recunosc, cd pa-
ermineutice anliohiene isvordsc tocmai din practica e el cu Liturgia Sf. Ioan Guri de aur, se rispindea gi
gezei antiohiene, Ieromonahul Adrian, am vdzut ci a de a interpreta Sf. Scripturi a aceluiagi ierarh,
dat in isagogia sa, materialul unei intregi ermin in mullimea lucririlor sale biblice practice pe care le
ortodoxe. Pe ce bazd a alcituit el asemenea . Biserica cregtind primarh, cu cea din evul mediu
biblice ? Tocmai din experienla uceniciei pe care o f cu cea contemporani este una, locmai prin acest duh
lAngi neintreculul sau maestru, Sf. Ioan Chrisost todox de a culege ;i intelege adevirul revelat din
aga cum ne spune istoria exegei antiohiene. Aga nta Suiptura, orientat dupd exegeza marilor nogtri
explicim de ce la rAndul ei, ermineutica biblici a 9c dlitori Si pdrinfi bisericegti.
aniiohiene, stii la temelia ermineuticii ortodoxe, ca . Superioritatea Ortodoxismului fatd de celelalte con'
tratatelor de ermineutica ale confesiunii romano-catol ni cregtine, este un adevir relevat de teologii apu-
Ylll. Marii Capadocieni, am vdzut cd impdrtigesc i, prin insugi faptul cd recunosc superioritatea exe-
derile gcoalei biblice antiohiene. Interprelarea sinl biblice a scoalei antiohiene, fata de toate celelalte
a Sfintei Scripturi, gtim ci la Capadocieni a stril re biblice din rasarit gi din apus. Exegeza biblici
mai mult, utilizAnd atAt scursul literal, cAt gi sen ohiani a radiat dreptele talmdciri ale invifiturilor
tipic. Am putea spune cd gcoala biblici antiohiand, tei Scripturi, peste intreaga coroani de suflete creg-
intregul ei laboratoriu exegetic, constitue o etapii ce pornegte din lulpina cregtinismului primar. In
cu unele iertfe, cdtre treapta exegezei Marilor Cap eza ahtiohiani s'a reflectat in chip curat 9i cu me-
cieni, in rdndul cirora Biserica ortodxd a incad aleasd, alituri de cuvAntul divin scris 9i cuvAntul
pe SfAntul Ioan Chrisostom, dascilul 9i pirintele bi n oral, pe care tradilia aposlolici l-a transmis pen-
ricesc de frunte al Antiohienilor. Toate aprecierile complectare gi explicare. Strilucirea spirituali a
gezei biblice a Marilor Capadocieni, se resfrAng in Iaturii biblice a aceslei gcoale, n'a putut fi intune'
deci 9i asupra Scoalei biblice antiohiene, si nici uitati, de strdlucirea temporard a Romei
s6

papistase, ori de avantul reaclionar fali de cea din


mi, al protestantismului apusean.
Astfel Antiohia rimine metropola vestitd, nu nu
unei patriarhii ortodoxe, dar mai ales centrul cregtin u
Sf. Apostol Pavel a invilat poporul un an intreg,
invilitura apostolici deveniti patristic6, este
tdgitd de intreaga Biserici ortodoxi gi cdtre care
I se indreaptd privirile fralilor intru ortodoxie de a Bibliografia
dati. Desigur cdnd gcoala biblici antiohiand va re
cu aceiagi putere in toate centrele ortodoxiei n 1. Bardenhewer Otto.
privirile nostalgice ale frafilor din depirtiri, se - Professor der Theologie an der Universitiit
iinchen. Geschichte der altkirlichen Literatur. III Band. Das vierte
lransforma in convingeri ortodoxe. hrhundert mit Ansschluss der Schriftsteller syrischer Zunge. Frei-
1912.

2. Cayrl. F.-Proiesseur de Patrologie. Pricis de Patrologie. Histoire


"doctrine des PEres et docteurs de l'6glise. Tome I. Livre I et II.

3. Dennefeld. L.
- Professeur i I'Universit6 de Sirasbourg. Histbire
liures de I'Ancien Testament. Paris 1929
4. Eniceanu Gh. Arhimandril. Raporturile sfinlilor trei ierarhi cu
'ia anticd.gi modernd sau raporturile Cregtinismului cu filo-
a. Bucure$ti.1871.
5. Eugdne de Faye. -- Origdne. Sa vie, son oeuvre, sa pens6e. Pa-
i. 1923.

0heorghiu Vasile Dr.


- Arhipresbiter-mitrofor. Profesor titular
studiului biblic Si al exegezei T. N. la Facultatea de Teologie din
. Introducerea in Sfintele Cdrti ale Testamentului Nou.
uti. 1929.

Hergenriither Ph.
- Religions und Geschichlslehrer an der kgl.
ienanstali zu Wtirzburg, Die antiochienische Schule und ihre
tung auf exegetischem Gebiele. Wi.irzburg. 1866.
Hoberg Oottfried Dr. - Professor der Universitdt Freiburg. Ka-
det biblischen l-lermeneutk..Freiburg im Breisgau. 1922.
Le Nouueau Testament dans L'dglise chrdtienne.
-
Kihn Heinrich. Dr.:Protessor der Theologie an der k. Univer-
Wiirzburg, Theodor uon lvlopsuestia und Juniltus Africanus
Exegeten. Freiburg im Breisgau. 1880.
1. Lemonnier R. P.
- Professeur au CollEge thdologique du Saul-
Th|ologie du Nouueau Testament. Paris.1928.
ltlt
itl
s8
jl1'
12. Migne J. P. - Patrologiae cursus completus'

Patrologiae graecae. Diodor der Tars tom. XXXIll.


Teodor de Mopsuestia tom. LXVI.
il:li Ioan Chrisostom tom. XLVII-LXIV.
Adrian Monahul tom. XCVIII.
i,tllil
Isidor de Peluz. tom. XCVIII.
Teodoret al Cirului tom. LXXX-LXXXIV.
ffi[rl
Patrolog. latln. Augustin tom, XXXIV.
13. Macarie.
- lntroducere in Teologia ortodoxe. Traducere
Arhim. Oherasim Timuq. Bucuregti 1882.
ffilri 14. Mihllcescu
1902.
l.-Compendiu de teologie simbolicd. cuPIlsuL l

15. Milaq Nicodim Dr.


- Bisericii orlodoxe insoiite
Canoanele
comentarii. Traducere ficuti de Urog Kouincici 9i Dr. Nicolae Introducere.
pouici, vol. I. Partea I gi II. Arad. 1931.
l. Exegeza biblicd impune aprofundarea disciplinelor ei. -- 11.
16. Popiscu-M[l[eqti I. Econ. * Profesor tilular al Studiului ectele dc astdzi readuc pe teren uechile principii eretice. - lll.
qi al exegezei Vechiului Testament. Ermineutica biblicd. (Curs): rpretarea deosebitd a aceluiag uerset biblic douedegte drbitra-
cultatea de Teologie din Bucuregti. 1928. ul t'aliunii. - lV. Importanla tradiliei explicatiue. - V. Necesi-
cunoaqterii Fcoalelor biblice patristice. $coala exegeticd din
Tbologia biblicd. (Curs). Facultatea de Teologie din Bucu
r 930- r 93 l. ntiohia, Pag.5-14
17. Roven{a H. Diacon.
- Proiesor agregat la Studiul biblic ai
geza Noului Testament: Enciclopedie gi etmineutica biblicd' (
Geneza gcoalei biblice din Antiohia.
lffiili
Facultatea de Teologie din Bucuregti. 1930-1931. l" Antiohia ca centru de seamd al cre$tindtdlii rdsdritene. -
. Antiohia pd7And. -. B. Antiohia .incregtinatd. - C. Antiohia i
flflffi1
18. SfAnta Scriptur[ a Vechiului qi Noului Testament. nla Patriarhiei ortodoxe.
19. Schade Ludwig. Dr. Theol. - Religionslehrer an der ll. Antiohia ca gcoald cregtind in rdsdrit. - A. $coala iudaicd.-
mittelschule zu Aechen. Die lnspirationslehre des heiligen $coala cateheticd cregtind. - C. $coala biblicd. - D. Reprezen-
nymus, Eine biblisch-geschichtliche studie. Freiburg im B ii de seamd ai gcoalei biblice. - E. Biblia gi exegeza, ca preo-
1910. de seamd ale acestei $coale. . Pag. 15130

20. Tarnawschi Vasile Dr. Arhipresbiter Mitrofor. Profesot:


- Cunogtinfele utilizate de exegeza
la Facultatea de Teologie din Cerniuli. lntroducetein Sfintele,
ale Testamentului Vechiu. Cernduti. 1928, antiohiani.
l. Cuprinsul Sfintei Sctipturi, - A. Ereziile prouin din necunoa-
- Protesseur a l'lnstittit
21. Tricot A.
Paul, apblre de gentils. Paris. 1927.
Catholique de Paris.
Sfintei Scripturi de credinciogi.- B. Ereziile gi cunoagterea
td a Sfintei Scripturi. - ll. Cunogtinlele necesare u.nei exe-
gtiinlifice. - A. Cunoagterea textului Sfintei Scripturi.
22. Weiss H.
- Lic. Privaldocent der Theologie am K6nigl. - B.
a biblicd. - C. Istoria biblicd. - D. Istoria Cre7tinismu-
Horianum zu Braunsberg. Die grossen Kappadocier Basilius;
uon Nazianz und Gregor uon Nyssa als Exegeten. Ein - lV. Principiile exegezei ortodoxe. - A. In ascultarea Bi-
Oeschichte der Exegese. Braunsberg. 1872. cii ecumenice,
- B. Mdsurd in interpretare. - C, Lectura
nciogilor gi explicarea Bisericii. - D. lnterpretarea Sfintei
pturi gi predania. Pag. 3l-48
i00

III. Exegeza biblici antiohiani.


l. Noliunea sensului. - A. Sensul. * B.Sensul gi inspirali'a
C, Sensul gi stilul Sfintei Scripturi, ll. Interpretarea 5
-
Scripturi. - A. Sensul literal si sensul alegoric. - III.
literal. - A. Figurile de stil.
- B. Tropii. - lY.,Sensul tipii:;
Y. Contextul.
- Vl. Erorile Antiohienilor. . Pag. 49+

IV. Urmirile gcoalei biblice din Antiohia


in domeniul exegetic. De acelag autor:
l, Combaterea ereziilor timpului. - B. Izuorul principiilor
neuticii ortodoxe. - ll. InrAurirea exegeticd a
in
marilor
cieni.
- ll1. Orientarea ecumenicd ortodoxd
Ecoul in Biserica romano-catolicd.
exegezd,
.Pag. 1. $coala catehetica patristicid. Oradea, I928
8
2. Voroaua lui Simeon Tesaloniceanul. Ondea. lg}g.
Concluzia.
3. Omilia exegeticd biblicd. Oradea. 1929.
L RdspAndirea Sf. Scripturi. IL lerarhii Bisericii, da
- Exegeza
scoalei biblice antiohie.ne. lll. biblicd ant 4. Lucrarea cre1tind sociald in parohie. (conferinJi).
-
gezd gtiinlificA.-LV. Sensul litercl, Sensul tipic (a
-Y. Bucuregti. 193(r.
Vl, lnterpretarea sinteticd.- Vll. Ermineutica biblicd
Ylll. Marii Capadocieni. - lX. Biserica ortodoxdr ecu 5. $coala exegeticd biblicd din Antiohia. Bucuregti
X. Superioritatea Ortodoxismului fa!d de celelalte 1931.
cregtine. . Pag;,

Bibliografia.

Stri. Sl,
B[cnrelti