Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Almanahul Graficei Romane 1924
Almanahul Graficei Romane 1924
24
1946
www.dacoromanica.ro
*
T P L
L ESC
www.dacoromanica.ro
Comitetul Revistei Grafica
consequent programului de a contribui prin
cele la artelor grafice române, pe de
parte pentru a pune la colegilor profesionali
care se oglindeascä o parte din conceptia, din
viata noastrá tipografica, a primul
almanach grafic,
Färä de a fi la toate elementele
dezvoltarea care o comportá o lucrare,
nu o ca ea
rândurile patronilor lucrátorilor tipografi, ecoul pc care
ne convingem cá industria este
poate cea aproape manifestärile
culturale ale unui neam, suntem sub raportul organizärei,
nivelului intelectual mult cu cele-
de activitate industrialä. Nu o
din vedere,
sului ori-cárei sunt cultura a.
de ce cä acestei noi ere care
am inaugurat-o atät coloanele Grafica
cât fat& fie cu aprecierea
concursul tutulor acelora cari ca noi, nu putem
pási mai departe, decât solidaritate munc
EM.
Soc. Romáoesc.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CRONOLOGIA ANULUI 1924
de Christos.
La : ani:
www.dacoromanica.ro
7
La : ani:
www.dacoromanica.ro
8
La anul:
www.dacoromanica.ro
Trebuiesc finute i de tipografii.
afarä de Duminici : urmätoarele sarbâtori legale
zile de repaos, care institutiunile
publice particulare sunt
Anul Nou (1 lanuarie). 10 Maiu.
Boboteaza (6 lanuarie). Pomenirea Eroilor (23 Maiu
24 lanuarie (Unirea). 5 lunie.
2 zile de Pasti. Maria August).
Gheorghe (23 Aprilie). Dumitru (26 Octomb.).
Maiu. Primele 2 zile de
CAND NU SE
Pe Duminici särbätorile präväliile sunt
judecätoriile tin urmätoarele srbätori:
7 lanuarie (Sf. loan). 29 lunie Petru Pavel).
25 Martie (Bunavestire). 8 Sept. (Nast. Maicii
Cele trei zile de Pasti. nului, Maria
23 Maiu Domnului). 14 Sept. (Ziva Crucii).
21 Maiu Const. Elena). 8 Noem. Mih. Gay.).
2 3 lunie (Rusaliile). 6 Decemb. (Sf. Nicolae).
de Casatie, Curtile de Apel Tribunalele mai
tin vacante: de Cräciun (din ajun la Anul Nou); de
Pasti, de Joia mare Tornei, vacanta
de dela 1 lulie la 31 August. La judecätorii nu se
tine patru zile Cräciun zile la Pasti.
www.dacoromanica.ro
suspendarea serviciului la serviciile publice.
(Stabilite prin Jurnalul Consiliului de Ministri No. 46 din 17 Martie 1921).
www.dacoromanica.ro
11
LUNILOR_
este astfel numit de la Janus, lui Apollo.
Acesta avea puterea ghiceascä viitorul era
reprezentat de Romani ca un zeu douä fete.
Februarie e un nume care vine dela Februa, porecla
pe care o adorau ca
proprie purikärii sufletelor celor räposati.
Martie este luna astfel dela zeul Martie, zeul
räsboaelor.
La Roma, sub Romulus,
origina acestui nume este aprilie
la verbul aperire (a deschide); Intr'adevär
deschide sânul säu seva hränitoare care
la ei deschide mugurii plantelor.
Mai. Romulus numit us onoarea
senatorilor: Majores.
lunie dela Junius care pe latine§te
era tineretului roman.
lulie dela Julius Caesar care s'a
Marc Antoniu consulatului a ordonat
numire.
August s'a numit mai Sextilis (luna a asea) a
primit apoi numele de August de la Octavian August, primul
roman.
Septembrie, Octombrie, Noembrie Decembrie sunt
numite locul pe care aceste ocupau
mele timpuri ale existentei Romei.
www.dacoromanica.ro
ZILELE CALENDAPUL VECHIU
TORUL CALENDARUL NOU
NUARIE
31 d-ri f. de arginfi 13 Castor
www.dacoromanica.ro
propagator al gändiril
NOTITE
www.dacoromanica.ro
T I I
CALENDAPUL VECHIU CALENDARUL NOU
FEBRUARIE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
BERBECELE NOU
Vineri 14 Matilda
2 Teod., 15
3 Eut., Cleon. Vas.
Luni 4 Gherasim pusnicul
5 Conon din lerusal.
Miercuri 6 Cei 42 din Amoreea 19 losif Logodn.
Joi 7 20 loachim
8 Teofilact al Nicomidii Benedict
9
10
t 40 din Sevastia
Codrat al Corintului
Leon, Caterina Gen.
Victorian
Luni 11 Sofronie al lerusalimului 4 Gabriel
12 Teofan Marturisitorul BUNA
13 Aduc. moast. Nichifor 6
Joi 14 Benedict Alexandru 27 loan
15 Agap. loan Capistran
16 Savin Hristodul lona, Amedeu
17 Alexie omul lui Dum. loan
Luni 18 lerusalimului 31 Balbina. Veniamin
Marti 19 Hrisant 1 April. Hugo
Miercuri ucisi 2 Franc. de Paula
Joi 1 lacob Episcopul 3 Maria Egipteanca
Vineri Mucenicul Vasile 4 Isidor
Mucenicul 5 Vincent
DUMINICÂ 4 Zah. Dum. a 4-a post 6 Sixt 127
Luni t BUNA 7 t 403
Marti 6 Arhanghel 8 Albert
7 Mat. Tesal. (Denie) 9
8 Ilarion nou 10 Mechtilda
Vineri (Denie) 11 Papa Leon I
loan Scararul Constantin t 451
lie al Gaugrei 13 Hermen.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
A
ZILELE CALENDARUL CALENDAPUL
www.dacoromanica.ro
Durabilitatea masini nu depinde de-o
solid& de modul cum este
NOTITE
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL CALENDARUL NOU
Prooroc 14 Bonifaciu
2 Ad. Atan. M. 15 Salle.
Vineri 3 Timotei Mavra 16
4 Pelaghia 17 Pascal
5 Dum. 18 Venant t
Luni 6 Dreptul 19 Pierre-Celestin
7 Acakie Bernardin
Miercuri 8 Ap. Ev. loan Teologul Felix
9 Prooroc lsaia 2 Rita de
'Vineri 10 Ap. Simon St. Didier
Mochie
12 Kipr. Dum. Sam. 25 Urban
Luni 13 Glikeria Filio de Neri
Marti 14 Isidor din 7 Carolina
15 Pahomie Mare Ahile St. Germain
Joi 16 Teodor sfintitul P'
Vineri 17 Ap. Andronic lunia I Felix I t 75
18 Teod., Pet., Dion. a Petronia
19 Patrichie IUNIE, Pamfile
Luni Talaleu 2 Pothin de Lyon
1 t CONST. 3 Clotilda
2 4
Joi 3 IN. DOM. Z. 5 Bonifaciu
24 Simeon 6 Norbert
A 3-a af. a Ion Bot. 7 Robert
Apost. Carp RUSALIILE
Luni 27 Terapont 9 Felician Prim.
Marti Kalkedonului 10 Margar.
Miercuri Teodosia 11 Barnaba
Joi Isaac, eg. m. Dal. (J. Mos.) 12 Bazilide
Vineri 31 Ap. 13 Anton de Pacova
www.dacoromanica.ro
depinde mult valurilor,
trebuiese Ingrijite
NOTITE
www.dacoromanica.ro
ZILELE VECI-IIU CALENDAPUL NOU
lustin (S. Vasile Mare
2 t DUMINICA 15
Luni 3t TREIME 16 loan t 1640
Mitrof. al Constantinop. 17 Cir lulita
Miercuri 5 Dorolei al Tirului 18 Marcelin Marcu
Joi 6 Visarion de min. 19 Sf. Gervasiu
Vineri 7 Teodot al
8 Ad. moast. Teod. Ludovic Gonza
9 al Alex. I d. r. 22 de Nola
Luni 10 Timotei 23 Felix
11 Ap. Barn. 24 loan BotezMorul
12 pust. 25 Wilhelm Abatele
13 Achilina 26 loan Paul
Vineri 14 Prooroc Metodiu 27 Ladislaus
Prooroc Amos 8 Papa Leon t 683
16 Tihon, Amatundei PETRU PAVEL
17 Mite. Manuil, Savel Ism. Pomen. Apost.
18 M. Leontie el IULIE. Teobald
19 Apost. luda, ruda Dom. 2 Vizitarea Mariel
Joi ' Metodie Episcopul 3 Bertrand
Vineri Tarsineul 4 Berta
Evsevie al Samosatii 5 Antoihe-Marie
Agrip. Dum. 3 d. r. 6 Pierre Fourier
Luni 4 NAST. SF. BOT. 7 Metod
25 Fevronia 8 Elisab. Portugal
David 9
Joi 7 Samson 10 Rufin Second
Vineri Ad. Sft. loan 11 Pius I
t AP. PETRU 12 Jean
30 Soborul 12 Apostoli 13 Anaclet
www.dacoromanica.ro
Calea la trece prin cerneala tipografului.
NOTITE
www.dacoromanica.ro
ZILELE VECHIU
www.dacoromanica.ro
litera de a devenit cea mai costisitoare,
NOTITE
www.dacoromanica.ro
RA
ZILELE CALENDARUL NOU
www.dacoromanica.ro
Pentru a evita temperatura sala
mentinutä la celsius.
NOTITE
www.dacoromanica.ro
VECHIU CALENDARUL
NA
DUMINICÁ d. 14 t INÁLT. CRUCII
9 Ion pair. C-polei Nicomed
16 Corneliu
Miercuri 4 17 Semnul Fr.
Zaharia Cuperf.
Vineri Min. Col. sf. Arh. Mih. 19
7 Sozont 20
DUMINICÁ 8 t NAT. MAICII DOMN. 21
Luni 9 Ana
Mar11 Minodora, Mitrodora 23 Linus
Miercuri 11 Teodora 24 N. D. de Merci
Joi Mue.
13
14 t SF. CRUCI (Post)127 Cosma Damian
Visar., d. s.
Luni 16 Arh. Mihail
17 Sofia ei leronim
18 al OCTOMB. Perni
19 Mue. Savatie 2 INGEPII
Vineri Candid
Ap. proor. d'ASSISI
DUMINICÁ 2 Foca, Dum. 18 d. Pus.
Luni loan 6 Bruno
Mue. 7 Sergiu
Eufrosina 8
Mutarea Ap. loan Teol. 9 Dionisie
27 Mue. 10 Borgia
Märturisitorul 11 loan Leonard
sihast., 19 d. 12 Serafin
30 al 13
EMBRIE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
I A
CALENDARUL NOU
OCTOMBRIE
www.dacoromanica.ro
este atät de necesarä pentru bunul mers al
unei intreprinderi, precum este uleiul pentru mersul masinei.
(Leroy).
NOTITE
www.dacoromanica.ro
ORUL
ZILELE CALENDARUL VECHIU NOU
NOEMBRIE
www.dacoromanica.ro
pentru patroni pacoste pentru zetari este
manuscrisul scris fugitiv nereväzut.
www.dacoromanica.ro
CAPR
ZILELE CALENDAPUL VECHIU
CORN NOU
www.dacoromanica.ro
Tipografia este una acele maiestrii dela care
cultura omenirii.
(George
www.dacoromanica.ro
NOUILE
Pentru
Majorarea de la Austria
C.-Slovacia
Italia
Pentru
Jugoslavia
15 Mai 1923. Polonia celelalle
a
www.dacoromanica.ro
37
Pentru:
Pentru
Interiorul Italia toate
de celelalte
www.dacoromanica.ro
Monitorul Oficial" No. 205, din 10 Decembrie, publica
urmatoarea modicare a legei din 19 Martie 1904:
,.Proprietarul atelier de arte tipografie,
litografie sau procedeu de arte grafice este obligat
din carte, ziar, note muzicale,
geografica, planuri, stampe, portrete, tablouri, foae vo-
reproducere, exemplare bibliotecii
Academiei române din exemplare bibliotecii
Universitatii din Iasi, bibliotecii din Cluj, bibliotecii
Universitätii din Cernaufi, bibliotecii Ateneului bibliotecii
din un exemplar Universitare
Carol din Bucuresti Asociatiunii pentru cultura lite-
ratura poporului din Sibiu; iar aceste biblioteci sunt
obligate le primeasca le depozitele
Exemplarele ce se trimit bibliotecilor trebue fie
plecte executate pe aceiasi sau material de aceiasi
calitate, ca cele cari se pun comerciu sau se predau
autorilor editorilor. Nu surit supuse acestel legi,
imprimatele cari reprezinta bani, hârtii de valoare toate
acele de caracter oficial confidential, cari vor declarate ca
atari de autoritatile respective.
Obligafiunea de a trimite exemplarele legale
pentru ziare, reviste tiparituri periodice din ziva apa-
ritiunei pentru celelalte grafice; brosuri,
etc., etc., de ce vor fi terminate.
Tipografii sunt a cu aceste
chete o exemplare, din cari unul li se va
restitui certificat de administrarea bibliotecilor".
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
SISTEMUL PUNCTELOR
(Sistem normal, numit Didot.)
www.dacoromanica.ro
41
FORMATELE DE
www.dacoromanica.ro
pentr cei
Prezidentia Ministerialä: Strada Cantacuzino.
Ministeru internelor: Strada
Ministeru externelor : Strada C. Bonaparte 1.
Ministeru finantelor : Calea Victoriei 147.
Ministeru : Calea Victoriei.
Ministeru comunicatiei: Bulevardul Elisabeta.
Ministeru agriculturei : Bulevardul Carol I.
Ministeru justitiei: Strada Bursei 4.
Ministeru de : Strada Brezoianu.
Ministeru lucrärilor publice : Bulevardul Elisabeta.
Ministeru instructiunei publice : Strada Spiru Haret.
Ministeru cultelor al artelor: Strada Berthelot.
Parlamentul (Camera deputatil.): Dealul Metropoliei,
Senatul : Edificiul Universitätii.
Directiunea C. F. R.: Cal. Victoriel Str.
Camera de comert industrie Strada Bursei 4.
Bursa : Strada Paris.
Ambasade Conzulate.
Ambasada : Putu de 4.
Ambasada : Calea Dorobantilor 34.
Conzulatul American : Pasagiul lmobiliara.
Conzulatul : Strada Botean 4.
Conzulatul Jugoslav : Strada 14.
Conzulatul Maghiar: Strada Botean 4.
Amb. Conz. Belgian : Kaimata 7.
Amb. Conz. Strada V. Lascar 34.
Conz. Cehoslovac : Strada Povernei 34.
Amb. Conz. Elvetian : Calea Victoriei 188.
Amb. Conz. Francez : Strada Lascar 13.
Amb. Conz. German : Calea Victoriei 188.
Amb. Conz. Grec : Bulevardul Pache 4.
Amb. Conz. Italian : Strada Victor Emanuel 45.
Amb. Conz. Polon : Cal. 129 C. Cantacuz. 27.
Biroul pentru bilete cälätor. : Pasag. Imobil. Victoriei.
Biroul pentru viz. pasapoart. : Strada Franklin 11.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
44
CUM
Rusia sovietelor de
azi, nimic nu
mai este sfánt, cul-
tura, care-i lipseste mai
mult poporului rusesc,
este ignoratä descon-
sideratä de cäpiteniile
sovietelor
rora este depus, pen-
tru nu timp,
destinul unui popor de
peste milioane.
Fireste, tarä, cartea devenit un care nu
mai are ce i-o acordäm noi sau alte popoare.
Biblioteci particulare publice, averi intelectuale au
rafturile goale. Se zice cä
mare crizä de combustibil la Moscova Petrograd, inven-
tarul bibliotecilor devastate a fost pus la lumea
averi nepretuite depozitate diverse
biblioteci rechizitionate" dela burghezime.
Anii räzboiului mondial, dar mai ales cari au urmat dupä
räzboi, de revolutii, desordine, reclamat
prada nimicind biblioteci, incalculabile pagube.
Rusii s'au retras din Varsovia au dispus mod oficial
distrugerea de ce gäseau acel oras,
numai ca sä nu - dusmanului. Noroc cä
narul Insárcinat aceastä funestä ocupatie a fost tipul
väratului functionar tarist, a operile destinate pierzärii
50 copeici negustor de peste 1500
ruble. la rändul lui a o afacere, cäci
aceste se bibliofile, precum
manuscrise de mare valoare. BineInteles din poli-
au fost distruse irnprimate. regimul Hortyst
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
47
DE TIPOGRAFUL_
Din GIOVANNI Tradus de A.
www.dacoromanica.ro
care m'a iubit celorlalte. ar fi trebuit
ca pe acte de nobil cele originate pe cari
mi le-ai Inapoiat, sigilate rotunde ale
telor tale grase negre.
tale murdare de plumb de plac
mult mai mull pe cari domnii sus pusi le
piele sau pentru rusinea curateniei
ale mele sunt murdare de le-ar strange
bucuros pe ale tale.
Fata ta e sgarcita ca fata acelora pe cari
i-a sa sufere ochii tai obositi au citit mult,
mai mult de cat ar fi trebuit. ca ai
Suntem fratii, tipografului!
eu ca tine prind gandurile usoare, subtile, zburatoare
pe cari le citesc aer mea le solidific le
greunez plumbul cuvantului precis, pe hartie geometricä
tangibila care le precum cerceveaua ferestrei
patrare cerului.
eu ca tine lucrez pentru a repeta In mii de copii
cuvintele ce-ar spuse unuia singur o singurä
nici eu nu dispretuesc manuscrisele necunoscutilor
a doua.
eu, o culoare, de dincolo un accent,
de aici o de colea o imagine, pun laolaltä o paginä,
cum tu, de de colo casseta ta literile
termini crearea cuvant inteligibil.
place casseta ta Inclinatä, care uneori pare
ca o sutä de ferestrui ale unui stup cu albine;
odatä pare casarma mari armate de
adormiti somn de plumb.
Imi place masina ta care nu odihneste care repetä In
clipä paginile sale exacte egale, ca unui
daseäl.
Imi place monotypul lui fierbinte de plumb topit
complicata lui preciziune de bestie mecanicä.
surbele chenarele marginilor. nu mi-e nici masina
pe care o piciorul.
printre grämezile de printre pilastrii de
printre zidurile de cassete, ca la mine
Mirosul de cernealä place sudoarea fete sä-
nätoase. bucuros hamalului care duce pe
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
Nu putem vorbi de
arta imprimeriei, a ne
primul la
de litere, primul mai
important isvor al tiparului,
bele arte legate una
de alta, istorie
evolutie dela creearea
Inventia de a
mobile pentru tipar, se poate
numi care
a omenirii por-
tile civilizatiei, ale culturii ale
(Fig. 1) progresului, din tristul
Intuneric al ignorantei.
dela timpurile
noastre nu se vre-o de
a omului, care schimbe putere
de repede care dat rezultate
de uimitoare toate ramurile existenfei orne-
nesti, ca arta tiparului.
unui procedeu care
mai multe exemplare timp a idei exprimate
prin a cunoscutä cu mai mult de 1000 ani
nu au fost
directie. Cuvintele figurile gravate de
sau metal, pecetiile, etc. ce ne-au dela vechi, sunt
vii.
Faptul a fost descoperitä de
abia la anul 1444 d. Chr. nu trebue ne mire,
fundamentalä era cu mii de ani ea nu a
practicata, deoarece lipsea principalul lucru, a
www.dacoromanica.ro
51
www.dacoromanica.ro
specialisti matrife, era neînsemnata ultimii 4 ani.
Lipsea apoi Incurajarea tipografiilor din cari
incredere produsele turnátoriilor noastre, preferau se
aprovizioneze material din strainatate, care, ce e drept, era
din toate punctele de vedere superior produselor noastre.
alipirea noilor teritorii, a industrie
este mai numeroasa mai ca a
chiului regat, se accentuiaza tot mai mult nevoia de a se fabrica
material tipografic, deoarece, scumpetea materialelor
sträine de transport, mai ales din Germania, princi-
pala furnizoare, fäceau imposibil importul literilor sträine.
tua
.
o
www.dacoromanica.ro
nericul orbirea de
geniile de mai tärziu ar fi ca
muritori:
JOHANNES GUTENBERG VON
GESNSENFLEISCH, näscut Maienta
anul 1397, mort 24 Prima literä greceascli
1467 24 Februarie 1468, nu se la Maienta 1476.
exact. inventatorul literilor mobile de metal al matritei.
JOHANNES FAUST, nobil din orasul Maienta, se asocie la
22 August 1456 cu Gutenberg. La ajutat pe acesta la
operei sale. Se crede a murit Franta vara
anului 1466.
PETER SCHÖFFES, caligraf Gernsheirn pe
malul drept al Rinului, era scriitor vestit. Devenind anul
socrul lui Faust acesta asocie la tipografia sa. Schöffer este
inventatorul sternplului" un mic drug de otel, la extremitatea
se graveazä relief litera cu care se preseazä
apoi matrita sau nickel. Perfectionä sistemul de turnat
taie multe litere noi.
MENTELIN, anul 1410 mort 1478, se
crede a fi fost primul inventator al tipografiei, a
cari se deosebiau cu totul de cele ale lui Gutenberg.
NICOLAS JEANSON, näscut 1420 Franta,
gravura Germania. Se stabili la 1469 Elvetia unde
o tipografie. El este primul care a täiat caracterele romane.
SIMON DE COLLINET, Franta la 1476 carac=
romane diferite
CLAUDE GARAMOND (GARMOND), näscut la
sec. XV mort la anul 1561, gravor vestit turnätor de litere.
a gravat din ordinul Regelui 3 caractere grecesti
de o frumusete neintrecutä. Dela el ne-a denumirea de
garmond ce o däm literilor de corp 10.
PIERRE HAUTIN, gravor din sec. XVI, este primul care
gravat notele muzicale.
DIDOT, näscut la 7 lanuarie 1730, s'a fäcut
renumit 6 puncte tipografice unitatea de mäsurä
uzitatä pe atunci numitä (pied du roi) care apoi a
fost adoptatá de mai toate turnätoriile din lume. A imaginat
typometrul a ameliorat caractere de liter&
FIUL SAU PIERRE, näscut la 1761 succese tatälui säu
A creiat 18 caraciere noi.
4
www.dacoromanica.ro
MANUTIU (POMANUS), la Bassiano
Italia anul 1449, mort la 15 Februarie 1515. Este
torul literilor cursive cari scrierea marelui
Italian Petrarca. Mai târziu s'a dat denumirea de aldine
rilor grase.
Precum foarte multi cari au adus
insemnate imprimeriei, turnätoriei, etc. ale
nume, din de nu le putem da.
a mai insista asupra fazelor desvoltärii artelor
special al turnätoriei de litere dela Gutenberg
azi, vom descrie mai jos .diferitele procedee masini cu
se Turnátoria Bugra", cum
ni s'a explicat cu ocazia vizitei noastre.
E de notat, fabricafia literilor se disting 4
principale anume:
Formarea aliajului Turnatul literilor
ajustatul literilor. Terminatul
L
Fig. 5.-Prima ebraica. Reggio, 1475.
se face chiar fabricei,
anume având un cazan de cu o capacitate
1000 kgr. mai turnätoriile
din Germania, este: plumb curat, antimoniu curat
englezesc sau unguresc, de marca Regullus"
La mari de de text, cari turnate cu
de nichel, se acestui aliaj Din
aliajul care nu se pot litere
aramä, deoarece moleculele de din aliaj se de
floarea matrifei, ceeace o poroasä floarea
Pentru a se constata o este din
bun, se va rupe fárá a se
se rupe un pleznit usor iar prezintä
o cristale aproape invizibile, aliajul este
bun. mai poate constata calitatea aliajului, una din
muchiile literei un briceag bine ascufit de pe muchie
se desprinde un fir usor de compozifie care se imediat
www.dacoromanica.ro
jar cutitul pätrunde greu metal se va
cä metalul este bun.
fäcut, este forme de font& de unde
räcire este mai mari sau mai dupä
trebuintä. Aceste sunt transportate atelierul de turnat
depuse läzile asezate masinä.
LITEPILOR. De unde de inventia
masinei de turnat literile se turnau aparate primitive de
una câte una, neexacte, astäzi ajutorul masi-
nilor complecte, denumite astfel pentru cari
numai se torn enorme, mod rapid
exact.
Prima de turnat litere de mânä, care
nu se mai intrebuinteazä decât turnatul notelor
muzicale, chenarelor, literilor caligrafice, etc.) a fost inventatä
pe la rnijlocul anului 20-lea din secolul al XVIII, de cätre
englezul Wiliam M. Johnsohn din Londra construitä anul
www.dacoromanica.ro
instrument pe o de carton de apoi, ce
mai multe, sunt transportate pe masa de ajustat uncle
li-se taie cotorul, se pe winkel.
Spre deosebire de aceste masini de
plectä pentru patentatä anul 1887 de firma
din Paris, a cärei
fotografie o
mai jos, reprezintä
ultima
adusä sistemului
turnare.
Pe
sina de are
forma verticalä
diferitele piese ale
in-
strumentul sunt su-
prapuse, la masina
complectä sistem
ouchér instru-
mentul, (transpor-
ul vezi fig.
No. 9) ca ceau-
nul, pistonul, etc.
sunt asezate pe o
sens ori-
zontal nici o
nu este ascunsä.
nu este nevoe sä
se trans-
portatorul pen tru
7.-NI4na turnalul asezarea
albilurilor dela cicero. literile sunt
curate, cotor pe un winkel (linie spe-
de lemn, de 60 cm. lungime) pe care se literile se
transportä dela un la altul ce sunt
La lucru adieä nu este nevoe se
schimbe des masina complectä produce 30
kgr. Mere zilnic, märimea literilor
Pentru turnatul literilor corp 6 8. turnätoria
www.dacoromanica.ro
.,13ugra" a adus din o rapid&
avand ca principiu ca construclie ca masina
o modificare la axa principal&
la care este una verticalä
portatorul, o foarte mare.
Pe cu masina complecta se de obicei -25
kgr. de 6 zilnic, masina se oblin
cari uneori tree 50 kgr. zilnic. pentru litere
dela corp 10 sus este de masina
a piston are o pentru a
literile spre deosebire de pistonul rapide care
face 2 pe
www.dacoromanica.ro
cifrele, semnele, punctuatiile etc. separat accentele ce se
cer. In dreptul fiecärei litere este indicatä cantitatea Tn
ce trebue
De exemplu, polita No. 2, pentru titluri grase dela
24, urmätoarele :
corp . . . 36 kgr.
24 . . . 68
Ponta No. 3, pentru grase dela corp 48, da
urmatoarele cantitäti:
corp 28 . . . . 15 kgr.
36 . . . . 21.5
48 . . . 35
In fine, pentru turnatul literilor de corp 60, 72, 96, se cere
clientului o lista separatä, care acesta indica bucätile cc
trebuesc turnate.
La fiecare comanda trebue indicat lucrätorului care
comanda, provincia unde clientul, pentru a
nu da accentele de cari nu are Pentru Transilvania
de ex. se cer accente nemtesti unguresti, pentru
numai accente nemtesti, pentru Basarabia accente
franceze. sunt multe exceptii, totul depinde
de lucrarile ce tipograful are de
Majoritatea tipografiilor vorbesc de firmele din cen-
trele importante ale au grija de a se aproviziona toate
ce se pot pentru a pentru
lucrare li s'ar cere.
De altfel, fabrica toarnä litere rusesti,
Cererile de acest fel sunt foarte rare,
tar& ma toate imprimatele limba romana.
iar Basarabia, se Tnlocuesc tot mai mult rusesti
cele
Literile caligrafice, notele muzicale, chenarele
colturile, etc. dupa cum am spus mai sus, se toarnä numai
de instrumente speciale.
Albiturile (ghiferti, halbghiferti, spatii) se toarnä numai
complecte, matritä sunt scurte
literile. Pentru quadrati, I3ugra", a construit.
prin directorul säu technic Teodor Giessecke, prima
trigemenä pentru turnatul literilor text titluri.
masinä a fost construitä acum un an Bucuresti,
www.dacoromanica.ro
planurile d-lui Giessecke, push functiune de 4 luni.
Masina (Drillingsmaschine) este introdusa numai
turnatorii din Germania de cativa ani productia
un singur lucrator, productia a putin 4
complecte. mai jos cliseul a 2 din cele 3 capete ale
sinei, care a starnit mirare tuturor tipografilor cari
www.dacoromanica.ro
60
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
65
www.dacoromanica.ro
(36
www.dacoromanica.ro
67
BIBLIE
I3iserica are merite neperitoare ceeace pri-
veste vulganizarea cuprinse
biblie. La introducerea tiparului primele tipärituri a
fost bisericesti, mai ales biblia. Mai anul trecut Socie-
tatea din Anglia a editat o biblie a dimen-
siuni toate cele cunoscute timpul de Biblia
aceasta este conteazá o renastere a
bibliilor antigutenbergiane. Are o de m. 60 cm.
este m. cm. La aceasM biblie au lucrat 12.000 persoane,
recrutate din functionari, ofiteri, soldati, industriasi, etc.
Pentru scoarta 12 de Coalele sunt
din este conform
uzului vechiu, o i trainica. biblie
ar urma instalata automobil special, care
irnperiu, ca sä fie transportat peste ocean.
www.dacoromanica.ro
CULTURA
www.dacoromanica.ro
senul ar fi chemat sä modifice exteriorul destul de detestabil
al tipäriturilor ce se de o parte din tipografii
dela noi. credem tipograful trebuie sä
desvolte eventualul talent de desenator, fie acest talent de
minimal, nu acesta trebuie transformat artist,
pictor. Meseria nu e de sä pre-
capacitatea inspiratia unui artist desen, el
se multumeasca mai putin, anume desenul pur
decorativ, ajutorul cäruia conditiile ce i-se
pun de a fi declarat de bun tipograf. tipograful
nostru va de bine educat chiar dela intrarea meserie,
singur stare de desena initialele, finalele,
capo-paginele, chenarele, eventualele vignete, dar mai ales
rândurile de decorativä, copertele alte ornamentice
necesare la Infrumusetarea cärtilor, revistelor imprimatelor
atunci scopul este ajuns vorn observa o uimitoare
ceeáce priveste dichisirea imprimatelor lucrate de tipograful
Astfel va reusi ne apropiem din dis-
tanta ce ne desparte de colegii de meserie din alte
Multi se vor poate, cum de tipograful din
streine, a progresat a ajuns la stagiul de
fectionare care se actualmente? La Intrebare
ar putea guvernantii, organizatiile patronale
din aceste acestia au
sprijinit initiativele luate interesul educärii meseriasului,
special a tipografului, fapt totul neglijat la noi, unde
meseriasul este desconsiderat, prin urmare depreciat
se emancipeze prin propriile forte.
In aceste mai ales in America, Anglia, Franta
Germania, nu este oräsel, de unde sä nu func-
tioneze cursuri serale, pentru instruirea desen decorativ,
cu meseria ce-o obligat frecventator
al acestor cursuri. Aceste cursuri sunt puse sub controlul direct
al Statului sub eforia organizatiilor patronale, cari
sacrificii materiale interesul direct al muncitorimei
interesul indirect, ucenicii ce aceste
cursuri devin lucrätori constienti sarguinciosi, devin mai ales
lucrätori de prima bine instruiti. La noi in singur
Sindicatul Patronilor din Capita sustine din mijloacele proprii
o pentru ucenicii din arte grafice.
cum al 3-lea an de existentä, a reusit chiar
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
71
VIRISOVUL TIPOGRAFII
PARTICULARE
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
copi, i a dumnea-lor velitilor am poruncit, cerceteze
de este vreun hilsov domnese pentru tipografi, ori la
Metropolie, sau alt undevasi, prin anaforaua dela 14 a trecu-
Septembre, s'au fäcut arätare s'au la sfänta
tropolie Domn Pacovitä, de ani 70
cuprinzatoare, ca sä nu voie nimeni a bise-
ricesti de blagoslovenia Metropolitului i
hrisov al numitului Domn ca clicheoma tipografiei
bisericesti Metropolitul Wei; celea ce se vor da
se cerceteze a fi canoanele
se tipografia fie Metro-
polie, cärtile ce se la Episcopie nu se
dea tipar nu se vor de numitul Metr9polit; alt
hrisov al räposatului Chica Vodä de 60,
tipografia a se au fost cu blagos-
lovenia Metropolitului din din Domni
din boieri, cari vrut cheltuiala lor, nu s'au
putut färä de blagoslovenia Metropolitului tärii.
De aceea volniceste pe Neofit Metropolitul sä tipo-
grafia dela Coltei, o iae prea
sfintiei sale sä tipäreasca fel de va spre
lauda lui Dumnezeu, spre clirosului
bisericesc luminarea norodului credintä,
care aceste Ne-au Metropolia are
douä privileghiuri, unul de a tipografia chiar
polie, iar de a nu altcineva bi-
de blagoslovenia cercetarea celui vremi
Metropolitul care acestea privileghiuri,
spre credintei, zic archierei dumnea-lor
sä se nu se popreascä a fi tipografia
Metropolie, cum a fost, lucreze pe
a o da sau a o vinde la alt obraz, cum
carte bisericeasca nu se dea blagoslovenia
cercetarea celui vremi Metropolit, de vrerne ce
numitele sineturi nu se cuprinde vreun a se allii
a nu deschide tipografie aici de
tropolie, ci au fost tipografii pe la Epis-
copii, oränduind ca ce se vor la Episcopii
mai de preogintia Sa parintele Metropolit,
tipografia Metropoliei s'au päräsit vreo 10 ani,
au ajuns bisericesti la lips& din care pricini sunt
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
75
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
77
COLOPILE SIMBOLICE._
www.dacoromanica.ro
duhului azi galbenul nu ceva
precis. In genere este ca o coloare ce soarele
stralucitor prin urmare simbolizeazä, pompa,
somptuozitatea, luxul, amicitia. Mai este simbolul
Galbenul sau murdar, este azi josniciei,
a omului douä fete.
VERDELE este unica coloare pe care o gäsim aproape
naturä, coloarea Verde le
e strävechea coloare a verde sunt poamele ne-
coapte, din verde se cele mai pompoase
verde e amurgul primäverii, prin semn, cä natura
omul aerul i se simte Intinerit,
de i astfel verdele e simbolul sperantei,
Verde le e din nou marca josniciei, a In
Orient, la verdele e semnul biruintei i era
Profetului.
e cerul, apa tot ce este depärtare.
Pentru albastrul e sirnbolul cerului, credintei, al
dorului. Albastru, e coloarea roman-
ticei. La noi albastrul este foarte
pretutindeni nationale,
picturile murale din biserici.
VIOLET este i rosu, e coloarea
de de numele. Unii violetul
este coloarea doliului, a a In biserica ca-
coloarea este semn de i e introdusä
uniforma clerului.
ALB este De coloarea este
simbolul al In Corea, la Armeni i
la albul era coloarea doliului.
e Intruchiparea Inlunecimei ne
riozitate, tristete. E simbolul i semnul doliului.
* *
www.dacoromanica.ro
79
IN DOMENIUL
OFFSET ZAT FOTOGRAFIC ROTOGRAVURA
APARATE DE PUS ETC.
De: Virgil MOLIN, licentiat in arte grafice.
Tipograful ce au urmat
era lipsit de organe de publicitate speciale, cari de
sunt menirea de a se ocupa
mai amanunfit priceput mod progresul prin care
fatalmente trebuie tehnica tiparului, i la
curent pe evolufia ce s'ar ivi perpetua
de a reforma sau ca zicem stilul ce domina
arta grafica. i Ti lipsea acest organ prefios, tipo-
graful n'a mai fost pus la curent nouile
puse mult succes modificarile aduse sti-
lului cunoscut de razboi.
Numai ultimul an, acest an ce-1
apare la Craiova Grafica Romana", organ ce-i lipsea
tipografului, a gol se simfea de mult. re-
o aparifie o de
cetitori, recrutata din lumei dela noi, prin
articole descriptive comunicari a cunoscut unele
din invenfiile post bellice. Rolul preponderant al unei reviste
de specialitate trateze asupra nouilor
le vulgarizeze, trecerea descrierea opiniunea
asupra invenfiilor recente sarcina unei publicafii
ale, sarcina unui almanah, de tradifional pe masa
tipograf. deci pe cari
le din an an pentru cetitorii no§tri. Ori, la noi
scrierile. de specialitate publicafiile a fost sistate de un timp
de Indelungat, ar fi facem o dare
de asupra invenfiilor esenfiale, validitate viafa
practica, ca de o deosebita importanfa pentru tipo-
graful care azi-maine Va fi nevoit le adopteze,
pentru a fine pas eu mersul vremei.
www.dacoromanica.ro
ani,
de a simplifica procedeele de
tipar, de a perfectiona rnijloacele,
pentru a da o mai
fine de a reduce rolul
de ieftinirea cheltuielilor
de tipar. Adeveresc aceste tendinte
inventiile ultimilor ani: Offset, ma§ina
r de cules fotografica, rotogravura,
aparatele de pus coale, etc. Dar
parte, care este esenta
fiecärei näscociri au viitor.
este o inventie americana. Cetäteanul de peste
Ocean, crescut obicinuit care parcurg
rapiditate neobicinuita europeanului
latic i efeminat n'a fost multumit tirajele reduse ale
nelor litografice, care dupa azi n'au un mediu
de tiraje mare 400 exemplare pe orä. Litografia,
mai ales cea mercantilä, viata
cum America viata n'a prea
noscut stagiul primitiv, ci s'a bucurat de o desvoltare bruscä
a devenit scurt timp de o a exercitat
i asupra din univers, era
ca fatä de o desvoltare ultrarapida, litografia tirajul
redus, sä ca auxiliar al comerciale,
ca prim element al asurzitoare, de domiciliata
negotul american. Se deci, sau reformarea litogra-
tiei sau inventia unui procedeu apt pentru execu-
lucrärilor multicolore, pe toate calitätile de i
un majorat mediu de tiraje. In e t a descoperit
intruchipat toate aceste necesitäti, Offset-ul a
gäsit natere din combinarea litografiei (dat pro-
cedeu tratare chimicä) inventia procedeu, numit
ti p a r in t, imprimä de pe pläcile originate din
zinc unui cilindru cauciuc.
In anul 1904 s'au fäcut primele aceastä
anume Statele Unite, de tipograful Rubel (New-
Jorsey) i litograful C. Hermann (Ohio). Acestora se
inventia Offset-ului tot au pus-o mai practicä.
Ca cele spuse sä mai comprehenzibile, ca sä
cunoatem teorie ce ce numim t,
www.dacoromanica.ro
vom cerceta figura care este redat mod
abstract principiul Offset-ului.
observam mai esentiale : cele 3 cilindre,
numerotate I, Ill. Primul este cilindrul pe care sunt
Inconvoiate pläcile de zinc, cari desenul original pre-
parat geniul pietrei litografice. Acesta este strans contact
cilindrul de cauciuc de o prepa-
rape Desenul de pe placa de zinc a cilindrului
ce s'a alimentat cerneala de valul
marcat litera C, dupa ce valul pe gäsim
la ma§inele litografice) operatia de a
prafata de zinc, cilindrul I transpune desen,
toate finetele lui cauciucului elastic mlädios, care apoi la
säu tipärete pe pe cilindrul Ill, ce tine de fapt locul
tilindrului obicinuit la de tipar bine cunoscute. Sistemul
este american, adecä original, cum a fost
cugetat pus practicä de inventatori. Altii mai ales
germanii cari au de Insemnätate
a noului procedeu au introdus perfectionat Offset-ul
azi existä ma§ini Offset-rotative, plane pentru tipar la 2 fete,
la 2 culori, etc. cele mai ingenioase perfeclionäri. (Fig. 2
fabricatele Faber Schleicher, Offenbach A. M. Germa-
nia Vomag, A. Plauen tot Germania).
Dar cari sunt adevaratele avantagii, urma cäror Offset-ul
are aparenta a revolutiona industrie a tiparului. Printre
primul poate valoros avantaj este rapiditatea
care imprimä. Partea mare a ma§inelor Offset-plane pre-
väzute aparate de pus coale mod automatic produc
o medie de 2000 tiraje pe orä, cele rotative o medie de
4000 pe deci o deosebire, de minusculul
al ma§inelor litografice media 400 pe
Al doilea, nu mai putin pretios avantaj este putinta de
a aspre, fie chiar din cele mai inferioare, sau
indiferent de calitatea acestora, färä a
alterna bunul mers al
se imprimä mai multe colori, desenuri trä-
fine raster des, chiar pe de Impachetat de cea
mai specie, precum pe finä, cretatä de prima
calitate. Aceasta se faptului, pietrei litogra-
fice cu suprafala este ocupat in de pänza
de mlädios la care
www.dacoromanica.ro
prin elasticitatea lui cele mai fine
senului pe placa de zinc.
Al treilea avantaj este economia de spatiu, caci
Offset nu nici pe locul unei masini
2).
Nu mai vorbesc de frumusetea unui Offset,
niciand nu va lucios, ca d. e. tiparele lito-
sau trichromia, ci e mat are o care se
abate dela cele comune cunoscute, cu cari nu mai
ochiul omului modern.
Acesta ar fi pe scurt liniamente genereale Offset-ul
mult comentat.
(Fig. 2)
APAPATUL DE PUS COALE este o care da-
din anii dinainte de razboi. revistele de specia-
litate ce-au la noi, n'au adus discutie noua
inventie, socot aparatul de pus coale mod automat
ca inovatia trebuie cunoscuta de tipograf, cred
va fi util prin cuvinte, care este esenta
acestor aparate.
Se vedem mai 'nainte cum s'a ajuns la ideia a
tura puitoarele a mijlocul de a pune coale cu ajutorul
www.dacoromanica.ro
aparatelor automatice. Codul muncii german, elaborat de gu-
verne pätrunse sentimente umane, a interzis munca perso-
nalului femeiesc timpul Pe deoparte,
Inlocuitor, dar capacitatea masinelor majoratä,
fapte care au determinat pe inginerii germani de specialitate
sä se ocupe rezolvirea acestor probleme, ce erau
termenul industriei grafice. Solutia s'a prin inventia
de pus coale mod automat. Odinioarä se credea cä
problemele acestea se pot rezolvi ajutorul unor materii
cleioase, sau Impunsäturi de ace, metode cari mai
au dat un deplin fiasco. La Inceputul secolului care träim,
lungi experiente s'a ajuns la adevä'ratele sisteme apte
(Fig. 3)
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
alta, puterea de coeziune. deasupra prin
puterea sugatoarelor calea pana
la clapele cilindrului, de drugul sugatoare cam
la a parte a mesei, unde contactul
aerul condensat. Coala despartindu-se de sugatoare.
pentru a obtine registrul necesar, este reglementata de
asezate peste sub cari fac rotatic
sens invers. Aceste rotite primesc puterea de dela
un exendru o prelungita sens
intr'altul, eliptic, tempereze
care se majoreaza la coala ce parcurge masa
de s'ar clapele cilindrului, una din limbile laterale, pc
(Fig. 4)
cari le la sistem, pune coala.
complectare este mecanismul ce automatic
mersul masinei de tipar, aparatul perturbatii nu
transporteaza mod regulat coalele. Toate masinele
zute aparat de pus coale se pot retransforma
a pune coala sunt absolut practice.
DE ADUNAT COALE. In
tiilor patentelor, America s'a rezolvit chestiunea
coalelor mod mecanic. lngenioasa inovatie fond
este foarte s'a poate chiar vreunui
simplu, prea mii de ce urrnau
6
www.dacoromanica.ro
constitue opere 60 coale. mira numai faptul,
acum nu s'a inventat
Cunoastem prea bine, care este sistemul de a aduna
coale, cum este practicat azi legatoriile. Acest
sistem este arhaic, pe care lau practicat tipografii gene-
ratiilor din secolele trecute, färá ca fi suferit vre-o modi-
ficare. Masina" americanilor acest sistem,
duce unul mull mai practic. se poate de rapid.
privim numai ilustratia aci. unei mese rotunde
câteva fete. Pe mas& la scurtä sunt asezate
lele ce sä fie adunate. Tabla propriu zisä este
mobil& motor, face o miscare
circular& transportând mod automatic coalele din
In ordinea Adunatul este extrem de
se executä mod rapid. Aceastä masinä", sau
mai bine zis, aceastä de adunat mai are pe rapi-
avantajul nu oboscste personalul ce-o serveste
nu incomodeazä din atelierul legâtoriei.
masä un relativ perso-
nalul ocupá pe scanne mesei, cum
de aci (Fig. 4).
INCALZITOR DE masinist cunoaste
inconvenient ce apare iarna sala
sá masei gelantinoasä
din care se materia valurilor de cernealä. Dacä
zitul sälii a fost suspendat pe timp mai
dimineafa), gem) a mai aspru,
neafa constatä valurile sunt extrem de intärite,
nu mai care caz este aproape
imposibH pänäce temperatura localului nu redá elasci-
valurilor. Aceasta dureazá ore,
scumpe zilele de azi, un exagerat consum de combustibil.
Acest inconvenient trcbuia inläturat s'au cäutat de cätre
diversi lui, rezultate satis-
amestecarea firnise diverse
Faductol" era desavantajul cernelurilor,
acestea au la transparente chiar prin
hârtii groase.
Noua Incalzitorul pare a
mod radical pacoste. Inazitorul acesta are forma
val (vezi fig. 3) care este introdus curentul electric,
www.dacoromanica.ro
87
(Fig.
www.dacoromanica.ro
ZAT FOTOGPAFIC. Sträbunul nostru, tricianul
Johannes Guk.mberg, ar reträi timpurile
noasire n'ar mai tiparul de azi deplin industrializat.
primitiva artä" de tipar inventat4 suburbiu din Maienta.
inventie, cursul anului trecut, dupa lungi
oarescare pune de
acelui de masina vorba
de fotografic. e poate
de necrezut, dar este fapt Implinit, fäcute
Anglia Germania, dan dovadä de existenta
inventii, care introdusä industria tiparului, va
(Fig. 6)
www.dacoromanica.ro
dela cules. acest
ocular este o diafragmä care este crestat desenul
respective. de cules avänd instalatie care procura
o puternicä raza de electric&
pelicula pe care este ca apoi
peliculä baie care
mod automat. rändurile culese
pe sul, (fig. 7) care e adjuslat pe formatul paginelor. Dupa
asezarea acestor pagini formatul operafia
transpunere pe zinc modul bine cunoscut la
cedeul offselic.
7)
www.dacoromanica.ro
ca apoi sau majorarea acestui grad se prin
apropierea sau indepärtarea diafragmei de ocular, deci exact
ca la aparatul fotografic. Al doilea avantaj de
este stereotipiei, prin faptul sulurile culese
se locul matritelor carton dela stereotipie,
de pe acestea sä se transpune pe de zinc
din nou textul Prin faptul cä zatul se
ajutorul tiparului aanumit plan litografic, dispare
sitorul migälosul potrivit, inevitabil la forme
(tipografic), ceeace economii pretioase.
Noua un cât se poate de redus, astfel
va transforma localurile de imprimerie. Singurul desavantaj
pe care probabil o sä-1 aibe, este faptul o odatä
transpusä, (mai ales la Offset, unde existä un indirect),
pierde din frurnusetea ce-o precise dela
unele litere caracteristice. Acest desavantaj este de
redus pe lângä enormele practice ale zatului
putem drept cuvant viitor al ma§inelor
zat fotografic, reformarea de a culege imprima.
V. MOLIN.
www.dacoromanica.ro
91
ISTORIA TIPARULUI
IN
LA INCEPUTUL AL
: C. D. profesor
www.dacoromanica.ro
Spre secolului al XV-lea mai toate capitalele
orasele europene au tipografia lor: Englitera
cele dintai tcascuri de tipärit
clela 1475, dupä care se ateliere la
Londra la Oxford; Spania deschide o tipografie la Valenta
mai 1474, apoi pe rand la Saragosa, Sevilla
Barcelona; lc dc Jos primul atelier
la Alost, cäruia cele din Louvain, Anvers,
Utrecht le de Nord afläm la 1482 o
grafie la Odensee, apoi Copenhaga
pentru Norvegia cu vreo 50 la ; din urmä
aparä tipärituri cele douä Americi.
acum räsäritul european, mai
ales a statelor din imediata noasträ vecinätate:
In Turcia se citeazä pe la 1490 unei imprimerii
ebraice la Constantinopol; Grecia. ca toate Wile sub
directa a Turcilor, nefiind tiparul, prima
nu se instaleazä abia la 1821, anume la
a functionat vreme de un an de zile un asemenea atelier,
cu litera Francezi; gäsim teascuri
grafice la Praga anul 1478, apoi ceva mai la Pilsen
la Brünn; Viena nu are o de instalatie dela
1482; Buda ungureascä, multumitä regelui de
Corvinul, este Inzestratä din 1473 cu o tipografie,
pentru instalare conducere se aduce mesterul Andrei
Hess dela Parma, or mai probabil - cum crede -
dela Venetia '); Polonia s'a introdus tiparul dela 1474
la Cracovia cea universitate (aci apar primele
tiparituri cu chirilice la 1491), pe cand Varsovia
la 1578; la Snyatin, Galitia, 1800; Muntenegru,
tinutul unde puterea turceascä n'a pätruns mult
mai a functionat pe la 1490 96 o tipografie, anume
la Cetinie2), unde mesterul Macarie a imprimat trei cu
chirilice, material procurat de bunäseamä din Venetia, acel
cälugär Macarie pe care vom peste ani
Pusia are ea o tiparnitä litere chirilice la Cerni-
www.dacoromanica.ro
h
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
inefaccrile tiparului s'au raspandit Tara-
Inceputul secolului al
Cälugärul Macarie, - care
de
la Venetia, care avusese anii
1494 un atelier unde tipä-
rise trei (un Octoih, partea l-a
(1494), o Psaltire (1495) un Molitvenic (?)- .
)rigonit de Turcii cari äutoritatca asupra
grului asernenea activitate tihuturile stäpanite
de trece Dunärea la noi se aseazä, probabil, la
sau poate la fratilor cea Intemeiatä la 1497,
unde mai neamul boerilor Craiovesti
chiar de rudenie Refugiatul
viitor Mitropolit al aduce sine sculele: teascul
de saculetii slovä, de turnat literele, cum
un numär de ornamente frontispicii säpate lemn. Trans-
unei asemenea tipografii" nu - cum se vede -
greu de efectuat, totul cuprinzandu-se sac mare or
ladä-cufär de dimensiuni mijlocii.
turghi erul slavonesc dela 1508, tipärit de mesterul
Macarie sub Radu-cel-Mare sub Mihnea-cel-Rau.
este cea carte ce s'a pämäntul romänesc. Ea
nu poartä nicio indicatie locul aparitiei. Dupä apa-
rentele, fost tipäritä la cetatea de a
Domniei '), sau Mänästirea Dealului de cea
de Radu-cel-Mare, a Nifon2), daeä
nu chiar la mänästirea (Välcea), unde s'a aflat until
cele exemplare ce azi care se
la Academia
De format in-4° volumul, negru rosu, nu
are un tillu separat, pe coperta cärtilor de azi. El
un frontispiciu format din care ambele
sustin o domneascä, iar la se ridicä
chip apoi pagina acel fruntar ornat
www.dacoromanica.ro
capitolului : Rânduiala durnnezee§tei slujbe ea a dia-
care numai textul, cap o
prea initialä. Cuprinsul bune, al caror
desen aratá o influentá venetianä, mai probabil -
având pe paginä; capitolelor stint de un
desen cored traditional, inflorite celor ce se
textele religioase manuscrise, din Moldova mai ales, ante-
Hoare epocei lui Mare, de o stilizare care amin-
te§te influenta RenaWrei la care ucenicia
prin Italia. Sterna - care putea lipsi tipâ-
ritä cheltuiala Domnitorului -e cam naiv,
locul unui cadru ornamental, sub chipul unui corb
la trup.
Liturghierul din 1508 este document
românesc.
In aceeai tiparnitä Macarie a mai
interval de patru ani, alte douä slavone0, anurne :
Un h completare a celui la Ce-
linie 1494) format in-folio, din porunca lui
la 1510. Unicul exemplar din lucrare, a cärei
n'o se la Muntele
teca
Un Eva tipärit la 1512, negru rou,
20 rânduri pe o pagia, este acel aa numit al lui
Vode, nepotul
din a lui Macarie, dedicatä
torului, e imprimatä caractere Liturghierul
din 1508, aar mai bogat impodobitä un numär
de ornamente ce nu se gäsese cea dintâi lucrare.
Faptul se de material tipo-
Liturghierul dar oare care
Macarie a priceput fabrice
singur litera vignetele ')". Paginile facsimilate ornamentelc
reproduse opera a Bianu Hodo (pag. 10,
11, 12, 13, 14, 15 16) dovedese valoarea grafic-artisticä
acestui Evangheliar, care trebuie sä fi servit de model
Indreptariu pentru tipografii de târziu, chiar de aiurea
de prin vecini, cum e cazul Tetraevanghelul tipärit
la Douä exemplare din carte se
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
Liubavici, un Moise, care va fost ucenic
lui Macarie, scoate la 1545 un Molitv ic slavonesc. Este
un pe uniform& negru
22 de pe un de
mente Dintre acestea se frontispiciul
bescuri dela Inceputul inscriptie de felul
celor ce se pe marginile unor pietre de morminte
domnesti, avänd vulturul crucea cioc, iar dea-
supra la mijloc. inscriptia o cruce.
tera mai .ceva mai mai
ca cea din tipariturile anterioare, se vede bine a fi alta
acea a lui Macarie.
ad aläturat pagini reproducand
prefata fac-similele din sus pag.
25 26. acest numita lucrare
monumentala am luat gravurile ce
cercetare a Inceputurilor tipografiei
Sub domnia lui Mircea Ciobanul (1545-1554),
roarea ce cruzimea acestuia face nu
numai boeri, clerici, carturari Liubavici,
Dimitrie Logofetul", ajutorul a
doi ucenici Oprea Petrea un osto sau Praxiu
slavonesc din porunca lui Mircea Vd." Cartea o dau gata
in Martie 1547 cetatea de scaun" a nu
ni s'a niciun exemplar din aceasta. Se
totusi exemplare klentice, pe a s'a
din porunca Domnului lo lliasco a mamei sale
Doamna Elena" Moldovei; ba chiar unul e frontispiciul
lui lliascu, pe Mircea
De se tipariturile
pentru mai vreme. mai domnitorii
vor vrea ti-
tipäreasca ceva, ei se vor servi
parnitele din Ardeal.
D-I G. Pascu, zice totusi sunt tipografia
din a existat Fapt este din cele
indicatii ale d-sale s'ar putea deduce va mai
tipografie acolo, poate chiar a lui Coresi ot pe
care vom la Brasov; tiparituri iesite de sub teascurile
www.dacoromanica.ro
99
www.dacoromanica.ro
a doua a tiparului romanesc se deschide de
acum aceea a tipariturilor coresiene, anume
Ardeal, unde, pe un de
texte tiparite
Orasele ardelene Inzestrate a
tate a veacului al XVI-lea au fost Sibiiu, Alba-Julia
(pe slavona : Karlsburg).
Sebesul La Sibiiu s'a
prima tipografie de Sasi la nu
ceva mai , la Brasov iar la Cluj la
La se o moara" despre a
existenta avem din anul 1545, a filigrana.
: o cu care e marca orasului
Brasov3), care se ulterior mutle la
Sibiiu s'a de asernenea una la cu semnul:
sulite .Incrucisate.
Ardeal punct vedere
general, un caracter deosebit de acel al
de acum din Tara din
numeroase - de propaganda religioasa, menite
pe Romani, din Transilvania mai confesiunii lu-
terane sau calviniste, prin Sasi sau Unguri; pornite
degrabä spirit Din punct de vedere
1) N. Dräganu, luterane, Dacoromania, an. pag.
informatie din lui Károly, Köny
vol. pag. 2.
Dr. Emil Fischer, Die Kulturarbeit des Deutschturns in
Rumanien, Sibiiu (Hermannstadt, 1911, ed. W. Krafft, pag. 234. In ce priveste
data infiintárii primei tipografii din pe care D-sa o pune: e
De sigur o scäpare din vedere a D-sale, sau, poate, D-sa a
de afirmatia lui Emile din: Coup d'oeil sur is de la
typographie dnus les pays roumains au XVI siècle, Paris,
de ar fi sä indicatiunea din Nachrichten a lui Seivert (citar
Bibliografia rom. pag. 21, ar fi fost o imprimerie la Sibiiu chiat
din
3) Vd. nota 2, din josul pag. XCIX, din vol. I Psalt. op. cit.
pag. Cl.
4) A. Barseanu, Catechismul luteran românesc, 1923, Memoritle
a Acad. Rom. seria Ill, Tom. I, 3, pig. 1.
Em. Fischer, opul citat, care pe cam de sus,
infirme aceastä pärere de istoricii nostri literari,
contra sustinerii D-lui lorga se poate dovedi prin documente acei
umanisti din Brasov au tipärituri románesti tärä nicio perspectivä
de (auch ganz ohne Aussicht auf Geschäftsgewinn)" pag. 227.
www.dacoromanica.ro
,
EAE
www.dacoromanica.ro
special, uncle altele se ca
tipariturilor slavonesti scoase mai la
goviste.
In lohannes
unde mesterul Filip Mahler- Magister Philippus, or
Philippus Pictor care lucrase mai nainte la tipografia
vine gloata pe cari gonea
revenirea la tron a crudului Mircea Ciobanul, diacul de
preot timp, Coresi1). Acesta, se pricepea bine
la pe care la
propunerea Brasovului de a
treprinde munca sa cheltuiala Sasului o
destinate afacere", Coresi o
face, pe alte motive, pentru a se supune unei nevoi
obstesti de citit, ce uprinsese societatea
pe care general chiar
preoji, nu o mai putea Tot urmare a acestei
sufletesti agitate se a reproducerilor
manuscrise - tiparul prea pe vremea a
texte Alexandria, Minunile Sfintei
raschive.
cele 18 de Coresi curs de aproape
de ani, anume dela la sau va fi
11 e iar 6
a mic" pomenit
nota de jos, ni s'au dela ;
www.dacoromanica.ro
zece mie de cuvinte nentelease striinä",
iar mai jos: cu zisa jupanului scris-amn eu
Tudor Cartea s'a
3 Mai 1560 30 1561. Exemplarul ce se
necornplet defectuos acela, este un in-folio,
tiparit negru cate 24 sau 25 pe o fata;
are cate un ornament la inceputul fie cärei evanghelii; initialele
neimpodobite. Tiparul este, evident, mai putin ca
acel al lui Macarie, preocuparea estetica pe al
'doilea plan.
Celelalte carti pe dar tot
slavoneascä, ale lui Coresi, sunt:
2. Un Apostol, sau Praxiu din 1563,
exemplar necomplet (din care reproducem o
3. Evangheliilor sau Cazania, 1564, care
nu avem un exeMplar, se cheltuiala lui ju-
Foro (Forró Miklos).
4. Molitvenic rumanese, din an. care de ase-
menea nu ni s'a pästrat.
5. Psaltirea, adicä psalmii sau imnurile lui David, din
1570, din care avem un volum färä
Acaclemiei Rom. E un 18 pe
ginä, negru rosu, care tipo-
ornate,
graful nu litera mai care se
mai
tipäritura slavonä din 1568, ci tot
slovä relativ suptiri, care cautä sä
se apropie de caracterele frumoase ale publicatiilor-
model läsate de Macarie 1)".
6. Cartea ce se Evanghelie
care iese 1581 cheltuiala lui
Lucaci (Hirscher Lucas) din cetatea Brasovului
a Cazania aceasta e un volum
folio, negru rosu, cu 32 de
caractere cu prea frumoase ornamente fron-
tispicii cu totul apusene"; e cea mai impunätoare tipo-
graficä a Coresi. La fata are o
1) N. lorga, lit. relig. a Rom. pag. 81.
2) Care are menirea de a fi invlatóre, o
tecsturile interpretate, care slujeste Biserica de cazanie sau cuvinte
de tura". Evan eliil e, de Episcop. Ghenadie, 1895. pag. VIII.
www.dacoromanica.ro
armele lui Hirsch er: un cerb
Hirsch" ridicat pe picioarele gâtul
de o totul ornament arhitectonic
inifialele L. H.; la textului sterna orasului
forma unui fleuron". Evanghelie se
mai numeste evangheliilor sau Cazania lui Coresi.
Singura carte slavo-românä ce a public.at Coresi este o
Psalti re, 1577, Brasov, care avem un exemplar la Aca-
demie unul la Muzeul de din Capitalä. un
volum tipärit tot numai
niste caractere mai mari, aceleasi pentru textul slavon
ducerea româneste,
Celelalte tipärituri ale diaconului Coresi sunt slavonesti,
anume:
1) Un Evangheliar, lucrat la Brasov 1562 din
jupánului (Johannes or Hans Benkner),
cu ajutoriul lui Tudor Diacul".
2) Un Brasov, 1563.
Un 1568, partea (probabil a
primul volum, partea I, ce se va fi pierdut), carte ce se
mai Mineiu de praznice, pe care tipäritorul a
Impreunä cinci ucenici".
4) Un toih, partea I, 1574, opt
din Domnului lo Alexandru Voevod".
5) ctoihul partea 1575, idem, din care
ornamentul vulturul muntenese cununä.
6) 0 re, 1577, din porunca Domnului lo
Alexandru Voevod a fiului säu Mihnea Voevod a prea
sfinfitului mitropolit in-folio ceva
ornamente inifiale, tipärit-aceasta e o inovafie-cu douä
feluri de unele mai mari mai groase (26 pe
pentru textul psalmilor, iar altele mai märunte mai subfirele
rezervate troparelor restului (31 rânduri de paginä).
7) Triod, 1578, cinci ucenici" din ace-
lorasi Alexandru Voevod a fiului säu .Mihnea, Ca fie
dar sfintelor biserici" care duceau lipsä de ase-
menea carte.
8) in-folio, din 1578, orna-
mente, dintre care ne atrage atenfia o vignetä, reprodusä
Bibliografia Rom. veche p. 70, din douâ frize
perpuse, din care cea de sus are la mijloc un vultur ari-
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
Tipariturile coresiene se Muntenia,
Ardeal spre apus, ba
- mai putin -prin Moldova. Indiferent de scopul ce au
clin cari au subventionat cateva zisele
au credinta se poate citi
lui Dumnezeu nu
contribuit la stabilirea limbi
pe normele
ortografiei trebuitoare scrisului românesc
Spre a completa epoci a
mai avem de mentionat
:
1. Ca luteran
I esc, - cunoscut deu-
numai doar din copia a Popii din
Coresi a sa Evanghelie
1581, care a fost considerat ca fiind 1544, la
Sibiiu"), - se pare a fi din care a descoperit
11 foi ut chirilica, 15 pe pa-
E probabil un fragment Catechismul de discu-
tat. celui ce l'a aflat
1560 62 se va publicat carte de propaganda
la 1544, s'ar Brasov, nu la
expune lucrurile M s'ar feri
de a face o absolut acest sens.
2. 0 re din care
un fragment, s'a Ardeal la 1570. episcopul
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
care tirnp nu numai carti
manuscris.
1633-1654, epoca Basarab Vasile Lupu,
se Muntenia la Govora,
Dealu la
III. 1654-1678, care apar numai
nuscrise.
se activitatea tipografiilor
Snagov,
Sibiiu.
La Inceputul vcacului, se tipografii
arta manuscriselor caligrafice, Impodobite
initiate, miniaturi culori, chipuri de îngeri
ajunge la o înflorire. Din acest de vedere,
actele de danie ale Mitropolitului Moldovei Anastase Crimea
un model neîntrecut al de scriere 1).
Basarab se pe tronul Munteniei (1632),
el drept model de ce rostul ca
pe Neagoe Voevod, sfaluitor pe
cumnatul boer din
se reinstaleze o tipografie
vrernea se dusese vestea ortodoxia de faima
tipografiei de pe mänästirei Pecersea, unde
un al Moldovei, devenit 1635
tropolit al Chievului, Matei Basarab,
de unui grec Macedoneanu, care
tiparul" trimite pe monahul Nectarie la
la Mitropolitul, rugaciune
tipografii Cu malerialul tipografic,
sriftul trimesi doi mesteri rusi,
Ivan Glebcovici fain,
din contributia - se instaleaza la Campulung
1) Lucrari de ale sale se la manästirea Dragomirna,
din Bucovina, la Biblioteca Viena. N. lorga,
trecutul românesc, 1906, pag. 56.
2) Acest Meletie bine tipograficesc. articolul
Spicuiri din trecutul tipografiei" (Almanach tipografic, an. IV, 1901),
sugereazá ideea acest Meletie era din Moscopole, unde trebue
fi o tipografie pe la Inceputul secolului XVII".
3) La manastirea hramul Adormirea prea sfintei de
era insusi Matei". G. Pascu, it. rom.
sec. XVII, pag.
www.dacoromanica.ro
109
www.dacoromanica.ro
cum spune prefata tiparitorului Meletie, altor neamuri
Din ea se trage o editie spe-
pentru Transilvania.
Un nou me§ter se alipe§le acestei tipografii : ieromonahul
tefan din care scoate o editie a aceleia§i
dupa un an numai, la 1638, semn lucrare a
mare cautare.
Editia din 1638 cuprinde pe Psaltire o
un Ceavoslov (Ceaslov sau Sinaxar), la
se mentioneaza un me§ter tipograf : nedes-
toinicul Silivestru Tahe) ieromonah egumen al lavrei chino-
viene Govora anul 7149 (1641)", care Meletie
va plecat dela Govora poate la 1640 pentru a merge la
Dealu. la 1640 se culegerea unei
importante de Meletie, dar pe care o
dela Ohrida singur : a sau Direptatoru
de leage, a sfintilor apostoli, tocmite de 7 soboara",
pentru uzul fetelor biserice0 exclusiv. numitä
vila cea e un negre, cu prea putine orna-
cu sterna Basarabilor, se un compli-
ment 12 versuri slavone0 de Uriil Nästurel ot Fiere§ti".
editie - nume proprii din
bate - se pentru Ardeal, pe care se - lucru
interesant 21 de costande de
Tot din tiparnitä dela Govora ies luerarile
toare: Evanghelie are sau Ca-
preste Duminecile anului la praznice gospodski
la alti mari.... cu osteneala izvodirea lui Silivestru iero-
monah", 1642. E cunoscuta sub numele de Cazania dela Go-
vora. Tipograful tefan dela Ohrida nu mai participa la culegerea
acestei cazanii. plecase la Campulung, slujba lui Mel-
chisedec. Opera aceasta este un monument al vremii :
un in-folio de peste 600 de pagini, negru rou,
feluri (ca márime) de caractere unciale - ca
Pravila , cu aceea§i mai multe or-
namente, initiale tablouri-gravuri lemn. tablouri
deosebi interesante ca mai ales
Taha, tahigraf, dela: lahigrafie= arta de a scri prin
de cum se vorbeste, or stenografie cum zicem azi. I. Costi-
nescu, Dictionar fr. rom.
2) Adic:
www.dacoromanica.ro
efecte dc perspectiva foarte reusite
uneori, personagii mai multe planuri, cum se
vede reproducerile din Bibliografia Bianu
: Intoarcerea fiului risipitor (pag. 22), trei planuri
remarcabil indicate. In caracterelor chirilice de care
s'au servit spre a slavoneste mai apoi
- cum de - ele
tocmai cele de unciale. Deosebirea scrisul de
de s'a treptat, acest sens la
caracterele au devenit mai mai urate s'au
desat mai tare unele altele. Biblia dela Bucuresti (1688) este
cea carte care deosebirea dintre tipar scrierea de
este la ochi La tablei de materii
se pomenit numele lui Preda vtoro care s'a ostenit
a putut lui zi noapte - cum spune -a tipari
care de altfel se va reface termina la 1644
Dealu.
In anul 1644 tipografia domneasa Govora era
prin hotararea Domnitorului la manastirea
Dealu, de langa Targoviste2). Aci pe Meletie, ce
proegumen al Govorii" cum am zice azi detasat
serviciul pe tipografie , care tipareste restul Pravilei
pute la Govora, retiparind titlul, tabela cuprinsului.
De eo voluminoasa, de aproape 900 de
pagini. La epilogului sunt mentionati au lucrat la
culesul trasul cunostinta loan
notovici mesterul, trei ucenici : Proca Stanciovici, croitor
din Ramnicul dela Mari, Tudor Dumitrovici, sarb, din
dela Lupin Dumitrovici Popesti din
poate un al patrulea, al nume va find pe bucata
de din jos, care e in exemplarele cunoscute
rilor Bibliografiei.
Tot la Dealu s'au mai
Un rghier slavonese (Slujebnic), lucrat 1646 de
Arhimandritul loan dela manästirea Dealu; o rte e
1) Alex. Philippide, Introducere istoria limbii literaturii
1888, pag. 49.
2) G. op. cit. sec. XVII, pag. N. lorga,Ist. lit. relig.
pag. 156 spune Tipografia dela Campulung, care nu e de mai rea
ca acea dela Govora apoi la Cum
vitatea ambelor tiparnite vechi timp la 1642, e probabil
materialul va fi servit la instalarea celei dela Dealt..
www.dacoromanica.ro
lui Hristos, la 1647, traducere din sla-
volum Impodobit gravuri
lemn, chipul icoanelor prinse chenar, de un desen
original alb pe fund negru forma verigelor unui lant,
fanteziste stilizate, tot desenul neIngrijit.
La 1648 se tipografia dela
Dealu chiar cetatea scaun a Aci apar
dintre care citärn un Penticostar (Triodion
cheltuiala Doamnei Elena a lui Vd. de ero-
loan dela Atos, Proca tipograful
ai tovaräsi de anul 1649.
Celelalte scoase din tiparnita targovisteanä
anume:
1. Cartea. ce se pogribania preotilor
a diaconilor, un
initiale mari, uncle simple altele Impodobite, titlu in-
cadrat ornament motive occidentale; rugäciu-
nilor e slavonesc, iar explicatia slujbei pe de
obicei rosu.
2. Mistirio sau Sacrament sau 2 de cele 7,
sterna Mitropoliei pe verso
subt ea 6 slavonesti.
3. Engheniasmos sau Obnovlenie sau Tärnosanie, 1652,
..,prepusä pre limbä proastä un
ornamente text chenar de linii.
4. lndreptarea legii, 1652, in-folio de 796 pagini,
cu titlul tot negru,
cu de sfinti profeti, care se jos la
sterna lntre ornamente, initiale gravuri lemn,
foarte reusite. gravura ce sterna mitro-
politeanä, stilizatä, elegant desemnatä (mult superioarä
.similare din apoi pe Vasile Mare (reprodus
Bibliografie B. & H. pag. 199) bogate vestminte sacerdotale
- model al genului- curioasele grupuri din Saboarele
Nicea, pentru chipul simplu naiv cum se perspectiva
multimei de capete din tablou.
www.dacoromanica.ro
113
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
115
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
117
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
121
sub care
proin ; 1691 el va fi
jetul de Episcop al Buzaului.
de marea sa valoare literara, lui
este o lucrare ce priveste tecnica tipografica
realizarea sa artistica. De format in-folio, aproape 1000 de
pagini, cartea are titlul in negru incadrat chenar
format din ornamente tipografice motive florale, iar pe verso
sterna Cantacuzinilor cu coroana pajura
ghiare spada, avand mijloc
corbul muntean ; frumoase frontispicii, initiale gravuri
lemn, cu prefetele pe o iar textul pe
aceasta se mult de tipariturile anterioare.
mare deosebire vine mai ales dela caracterele care
e imprimata cartea. litera e mai
ca alte dar cuvintele spafiate ele,
cu dese perfect egal distantate 59 pe o -
cu o de mult deosebite de
scrierea de de aceasta,
aceasta se o simplificare a alfabetului
chirilic vechiu, prin reducerea semne
z dinauntrul
re, adeca cuvinte de multe fealuri" culegere
din predicele lui loan Zlatoust (Chrisostomul sau de
aur), traduse din greceste de Radu erban Greceanu,
la 1691 lui Mitrofan, este un
° imprimat aceleasi caractere ce au servit de mai
negru, 41
anul ace8ta 1691 Mitrofan scaunul Epis-
copiei de activitatea sa tipograf se va desfäsura de
aci acel oras. Lipsa lui Mitrofan dela tiparnita
a lui va compensata prin
nou harnic priceput ale : Antirn lvireanul
dela lvir (din regiunea Azovului, care conducerea
tipografiei bucurestene. acest mester, iscusit caligraf,
desenator, xilograf, pictor 2) chiar broderii
NAdejde, Istoria limbei aturei
pag. 408.
2) N. lorga, lit. rom. sec. XVIII-lea, pag. 412.
se atribue jugraveala capelei din unde a fost
Sextil Pu§cariu, lit. rom. veche, pag.
www.dacoromanica.ro
aduce dela Constantinopol pe la 1690; In Bucuresti
probabil dela Mitrofan, arta precum limba
; devenit el ajunse 1696 egumen al Snagovului,
la 1705 episcop de Râmnic, care prima
la lan. 1708 Mitropolit al pentruca August
1716 caterisit, apoi de Turci apele Tungei, pe
duceau muntele Sinai, unde ziceau vor
exileze.
Activitatea a lui Antim, activitate culturalä
artislieä la 1691 noua tipografie domneascä
pentru a se continua apoi la Snagov
la moartea lui, 1716. La Bucuresti el tipäreste primele
lucräri de ale sale : Evanghelia greco-românä o
Psaltire româneascä.
Durnnezeiasca Evanghelie, 1693,e un
in-folio de vreo 400 de pagini, pe
stânga iar In dreapta tipärite
rosu, ilustratä cu gravuri mari, initiale fron-
tispicii. Pagina cu se distinge prin frumoasa ei
turä arhitecturalä, despärtitä la printeo elegantä
coloanä pe care se o ghirlandä de frunze de acantä;
de de jos ale compozitiei sunt formate din
compartimente. pe 4 evanghelisti, pe Is.
Christos pe Constantin Elena. Literele
mai groase ca la Biblia din 1688 mai regulat
dispuse. La sfârsitul catre cititori se tipä-
ritä de mine pre erornonahi Anthim dela
Psaltirea a Prorocului Impäratului David, 1694,
s'a tipärit de Anthim Ivirénul, tipograful", in-40,
negru, cu paginele titlul incadrate. Caracterele sunt aceleasi
la Biblia pomenitä. Din cele gravuri se una
foarte isbutitä care se reprodusä apoi In din
tipäriturile sale arätând pe prorocul David scriind
psalmii säi, cu lira atârnatä cui In fatä-i, frumos
decor, totul cadru, pe marginea cäruia, pe o cordea
circularä, se Mänile meale au fäcut organe
deagetele meale au Inchieiat psaltirea". Jos se aflä data
1694, cum numele gravorului lo(anichie).
Celelalte lucräri iesite din tiparnita la
veacului sunt de importantä literarä
Astfel, tipärituri greceasca ne-ar aräta
www.dacoromanica.ro
123
coveanu, al tiparirea
româneste a literaturi religioase slavone , este un
proteguitor al elenismului, un al ortodoxismului
chiar, sträini,
minte biserici din Orient, tipäreste limbile
greceascä, elinä, slavonä (una singurä : o gramaticä)
georgianä.
La l3uzau Mitrofan, fostul episcop de Husi
tipograf al lui Dosofteiu al Domnitorului Duca din Moldova,
care pästoria eparhie dela 10 lulie 1691,
la episcopia sa o tipografie, de a cartea
limba se tipäresc o de lucräri
anume:
Pravoslavnica Märturisire a säbornicestii
lestii besearecii räsäritului, 1691, litlul
compozifie negru prins
text
de linii simple jos la cotor, duble sus afara
Mitropolitul pune numele, dupä al lui sub chiar titlul
ispravnic ca la alalte s'au
s'au aici Prea Kyr Teodosie Mitro-
politul
Mineiele, 12 volume, care de 100-175 foi,
prinzând sfinfilor slujba celor 12 luni ale anului, s'au
dela 1698-1699, titlul unele pärfi (tipicul, paremiile
sinaxariul) la textul slavon al rugäciu-
nilor. Sunt in-40 culori pe
rite, frontispiciu Impodobit ilustrafii sterna lui Const.
este- D-I una din
cele mai frumoase mai imposante ale tipografiei
noastre".
Evhologhion Molitvenic, 1699, douä
culori, tipicul
Octoih ce sä Osmoglasnicul", 1700, in-folio,
pe douä coloane, negru rosu, un titlu artistic
lucrat ca compozijie execufie, cuprinzând un numär
gravuri mari pagina, sau mai o vignetä.
Trio on ce sä zice Trip ef" (slujba postului mare).
1700, este cea din lucrare tipografieä monumentalä iesitä
lit. rom. sec. pag. 418. In se
spune Mineiele sunt un in-folio, din scdpare de vedere.
www.dacoromanica.ro
124
www.dacoromanica.ro
125
www.dacoromanica.ro
126
www.dacoromanica.ro
127
de 35 de au iesit, 38 de una
greco-românä greco-arabe din tipografiile muntenesti
care deci cea din 1).
www.dacoromanica.ro
La sfärsitul Chyriac ghiser i
pograf" (ghiser = turnätor de Chiriac Moldoveanu' de
sigur unul dintre ucenicii lui Mitrofan.
Molitveni c, 1689. de
din Vint, cuvinte de Chyriac i Typograf.
Poveste la 40 de 1689, brosuM de o coalä.
sau Evanghelie 1699.
de typograful tu ex Ugrovlahia"
: din Tara care iscáleste josul
fetei o dedicatie Mitropolitului Atanasie al Ardealului. Acolo
se spune cä de neamului
rumânesc aici Ardeal pentru lucrul tipografiei,
Sa (adicä l3rdncoveanu) s'a milostivit pentru dragostea
a pe slujba Sfintiei Tale". La urmá, adre-
cititorilor, le cere ierlare de orce lipsuri or greseli
ar afla In aceasta, au cuvinte, au ortografie, au
slove, pentru typariul au fost prea vechiu tocit".
Cuvdritul ortografie e Tntrebuintat, credem, limba
noastrá textul de
cc are Tn sine deprinderea copiilor
la carte, de lstvanovici Tn 1699.
La veacului al XVIII-lea tipografia
aceasta, ce mai la vre-o
portantä cursul anului 1702.
Sibiiul tipäreste o lucrare, 1696: un Ceaslov t
slujba de noapte cea de zi, lucrat de Popa Kyriac Tipo-
graful (Moldoveanul) ispravnit de tot". La urmä se pomeneste
de ucenicii Oprea, Mihai Toma".
oräselul se face rnentiunea s'a
un Catechism catolic la 1696.
www.dacoromanica.ro
129
www.dacoromanica.ro
alb, stânga slavoneste, dreapta traducerea româneasca.
Gravuri, ornate frontispicii paginile. La
se Mitrofan, ieromonah, dela
I3isericani, a trudit el la tiparirea
Patriarhul lerusalirnului, Dositeiu, cärturar care a venit
multe rânduri noastre, o a doua tipo-
grafie Moldova, lângä Iasi, la Cetätuia, dar anume pentru
tipärituri care o conduce este pomenitul sus
ieromonahul Mitrofan, destoinic, eäruia i se materialul
- litere elinesti de provenientä venetianä -, hârtie de
cheltuialä. Acest Mitrofan ajunge de trece
Bucuresti pe längä Cantacuzino Brancoveanu,
venind cum am capitolul anterior- episcop
In tiparnita greceascä cea pentru
clin Orient" (G. Pascu), s'au imprimat, 1680 1689 un
numär de de putinä importantä pentru noi.
Tipografia româneascä dela dä la pe la
mätatea lui 1681 un Molitvanic probabil
cu caracterele mai uzate ale vechi conti-
nuat mai aduse dela Moscova. porne-
neste s'a tipärit casa
Tipäritor Ermonah Mitrofan ; Tiparnicii
Nicular. La urmä Mitropolitul cinsteste pe aducätorul slovelor
versurile dedlcatorii urmätoare:
Ionasco Bilevici ce-au
De-au tipare de priintä,
s'aibä carte
Sä se scrie-n cu parte".
: Via a svintilor, in-folio 4 volume
1682 1686, tiparnita svintei Mitropolii
caractere de negre ceva
doabe grafice, tiparnicii aceiasi Mitrofana tipa-
relorü ucenicii säi Pavelü Andrer, iar la urmä
pomenindu-se o Anna Doroficiovna, care datau
la
Liturghie Rugaciuni se tot de cuviosul
Mitropolit Dosofteiu casa Mitropolil de la
munca tiparnicului
rimiile preste din 1683, cuprincle pagini
de versuri Mitropolitului.
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
132
www.dacoromanica.ro
Este interesant istoria tiparului, exercitarea
meserii nu se face numai pe sigur, ci s'a introdus
majoritatea vapoarelor precum trenurile americane.
a la anul 1812 pe vaporului Ca-
ledonia", ce naviga marea Mediteranä, lucrarea The bloody
journal kept by William Davidson, on board a Russin pirate in
Year 1789". lar ocazia festivitätilor seculare linute 1740
la Londra, un lipograf spirit transportat
instalalia ghiaia fluvului tipärca imprimate
ocazionale lui
MM CAPTE DIN
mai veche carte din lume, care s'a
zifele de azi, este posesia Musseum-ului
din Londra. Este scrisä pe papyrus se dateazá dela anti]
2400 de Christos, are deci o vechime de ani.
PENTRU
zilele de azi trebuie ne plängem contra scumpirei
excesivä a imprimatelor, dar mai ales a când
500 miliarde calendar de buzunar, trebuie
nu uitäm a fost cândva un de pasionat bibliofil
a dat o pentru o carte. bibliofil era de Padua,
care secolul XV. Pentru cumpära un
Livius", vändut singura ce-o poseda.
9
www.dacoromanica.ro
A APARUT S'A PUS IN
Vocabularul tipogratului român
de licentiat in arte grafice.
lucrare de nepretuitä valoare, mai ales pentru generatia
de azi, din care o parte nu de
din terminologia a tiparului; pentru tipografii din
teritoriile alipite un pretios manual din care pot
expresiunile tehnice curente de care au nevoie acum când
suntem in perpetu contact. Aceastä lucrare este complectá
genul ei. A ilustratiuni in text cu o
de corecturi. unui exemplar este lei, trimis
prin mandat postal sau postale la adresa : V. Man,
Craiova, Bulevardul Bravul No. 4.
GRAFICA
pentru desvoltarea artelor române.
Craiova, Bulevardul Mihai Bravul No. 4.
Apare lunar sub Em.
rescu,
redactor : VIRGIL MOLIN.
www.dacoromanica.ro
SUMARLIL:
Pagina
. 3
Cronologia anului 1924 6
legale . 9
Zile le nu se 9
nationale . 10
Origina lunilor . 11
Calendarul anului 1924
Taxele postale . . . 36-37
Legea exemplarelor 38
Tabel reductinne . 30
punctelor tipografice
Formate le de harlie . 41
Calauza Bucurestilor .
V. MOLIN: se artile . 44
De tipograful 47
L. L.: Turnatoria de Mere 51
0 . . 67
V. Desen profesionalit 68
V. M.: tipografii Tara . 71
V. MOLIN: simbolice . . 77
V. in liparului 79
C. D. Istoria tiparului le Românesti 91-131
N. de langa Cozia . 132
Tipografie pe ghiat3 . 133
Cea mai veche carte 133
0 cas6 o carte . 133
reclame .
www.dacoromanica.ro
KAST. & EHINGER
G. M. B. H.
FABRICA DE CERNELURI
Fíckeysstrasse, 13
ADR. TELEGRAFICA: WIENERFARBEN
++
REPREZENTANTA IN BUCURETI
PAX" S. A. BUCURESTI
STRADA EDGARD QUINET No. 3.
TELEFON 37.
I
++
+
I I
I .
Toate cerneluríle pentru artele gra-
fíce Cerneluri pentru Offset Cel
bun de valurí
www.dacoromanica.ro
Societatea
SECTIA : DEPOZITUL :
Strada No. 39 Calea Serban-Vodä No. 166
TELEFON 1 33, 26
Depozit permanent de
materiale,
masini mai importante
pentru tipo-
litografice, cartonage,
legätorii de
REPREZENTANTII
caselor celor mai cunoscute din bransä :
www.dacoromanica.ro
, GRAFICA MODERNA
i
BUCURE5TI STR. OTETELIANU, 7.
REPREZENTANT-E
Mergenthaler Setzmaschinenfabrik, Berlin
de cules Linotyp.
Maschinenfabrik Augsburg- Nürnberg
tipografice.
Winkler, Fallert & Co., Berna
Aparate de stereotipie.
! Maschinenfabrik Karl Krause, Leipzig.
cartonage.
Berger & Wirth, Leipzig.
Tipografice-Litografice.
www.dacoromanica.ro