FUNDAMENTE TEORETICE ALE DISCIPLINEI

Post producția filmică

Obiective de referință:
1. Scopul și sarcinile disciplinei de studiu
2. Particularitățile sistemului producției de film, funcții și responsabilități în echipă
3. Post producția etapă a producției filmice

Scopul și sarcinile disciplinei de studiu. Cursul Post producția este elaborat conform
programului de master Producție video și media promotidg cilul II, anul II şi propune instruirea
masteranzilor în domeniul producției video. Se urmăreşte formarea aptitudinilor în obținera unui
produs final televizat de calitate, a viziunilor proprii pentru a concepe şi realiza diferite tipuri de
emisiuni video, a participa la procesul de producere videofilmică.
Scopul disciplinei este de a le crea masteranzilor cunoștințe și aptitudini în elaborarea
produsului finit - ultima etapă de producţie audiovizuală şi de a le forma competenţe de
gestionare a procesului de creație audiovizuală, a însuși tehnicile de montare, sonorizare și
mixsaj, de producere și de promovare a produsului video finalizat.

Disciplina oferă cunoştinţe în esență referitor la editarea, sonorizarea și promovarea unui

produs video, la funcțiile echipei de creație responsabilă de asigurarea post producției video și de
relațiile între membrii acesteia:

- respectarea etapelor realizării post producției videofilmice;

- elemente de bază din teoria și practica editării imaginei video;
- elemente de bază din teoria și practica sonorizării produsului video;
- crearea structurii complete a elementelor vizuale și sonore care asigură integritatea
produsului video complex;
- elaborarea concluziilor finale ale scenaristului la etapele post producție.
Cursul se axează pe conceptele de „produs filmic”, ”montaj” „efecte speciale”,
„dramaturgie”, „conflict dramatic în mișcare”, „sunet”, „acțiune filmică”, „pistă sonoră”,
„culminație”, „promovare”, ”clip video”. Limba de predare a disciplinei este româna.

1
 Administrarea disciplinei și metodele de predare-învăţare-evaluare

Nr. de credite
Ore total:

Evaluarea
Norma de Codul
Denumirea Responsabil Semest inclusiv
învăţămân disciplin
disciplinei de disciplină rul Total
t ei
C S L LI

S.03.A.1 Post-producția Dumbrăvean III 150 10 30 110 E 5

20 u Andrei dr.
cu
conf.univ.
frecvenţ
ă la zi

Sugestii metodologice de predare-învăţare-evaluare

 formele de organizare a instruirii. Instruirea include ore de contact direct și ore de
contact indirect. În cadrul orelor de contact direct se asigură transferul de cunoștințe teoretic
privind managementul producției filmice, activitatea în echipă și etapa de post producție filmică,
iar în cadrul orelor de contact indirect, activitatea studenților rezidă în aprofundarea cunoștințelor
teoretice și implementarea abilităților practice de realizare a producției video și mediapromoting.
 strategii/tehnologii didactice aplicate. În cadrul procesului de instruire se aplică o serie
de strategii didactice individuale și în echipă, care pun în valoare potențialul intelectual și nivelul
de pregătire pentru ore al studentului. La orele de curs sunt folosite metode și strategii clasice de
expunere a materialului teoretic cu elemente de activitate interactivă, iar în cadrul laboratoarelor
sunt folosite atât metodele clasice, cât și activități interactive.
 strategii de evaluare a rezultatelor academice. Activitatea de învățare, finalitățile de
studiu și competențele dobândite de student sunt verificate și apreciate pe parcursul semestrului
prin: evaluări curente, două atestări și lucrul individual, precum și la sfârșit de semestru, prin
evaluări finale în cadrul examenului. Evaluarea finală se calculează în baza notei semestriale și a
celei de la examen, coraportul dintre acestea constituind 60% la 40 %.
Examenul se va produce în baza portofoliului de creație.

2
 Lucrul individual al studentului

Produsul Criterii de realizare Criterii de evaluare Termen de

preconizat realizare
1. Documentarea și argumentarea 1. Perspicacitatea şi Prima decadă a
temei. profunzimea lunii
2. Elaborarea etapelor de concepere documentării – 15 noiembrie.
Portofoliu: și trasarea reperelor post puncte;
Elaborarea producției;. 2. Prezența spiritului
unui produs 3. Evidențierea dramaturgiei în analitic – 15
video.Tema mișcare, reflectarea subiectelor puncte;
la libera conflictuale. 3. Respectarea
4. Prezența scenei obligatorii. normelor
alegere.
5. Înregistrarea directă a dialogurilor gramaticale și
dintre personaje; stilistice – 10
puncte;
4. Valorificarea
imaginei – 15
puncte;
5. Utilizarea
ritmului și
mesajelor în
coloana sonoră–
15 puncte.
Barem:
Nota 10 – 70; nota 9
– 60; nota 8 – 50;
nota 7 – 40; nota 6 –
30; nota 5 – 20.
6. Mod de
prezentare: dosar în
care să fie incluse
foaia de titlu + textul
(dactilografiat, font
12,
- problemei – 10 p.;
- respecta cerinţele de
prezentare – 5 p.

Baza teoretico-metodologică a disciplinei.

1. Bălăşescu M. Manual de producţie de televiziune. Iaşi: Polirom, 2003.
2. Bignell J., Oriebar J. Manual practic de televiziune. Iaşi: Polirom, 2009.
3. Bohanţov A. Jurnalismul de televiziune (note de curs). Chişinău: ULIM, 2010.
4. Buzura D. Z. Jurnalismul de televiziune. Iaşi: Polirom, 2005.
5. Pricop L. Managementul producției de film. București: Tritonic Academic Books, 2011

3
6. Nijnîi V. La lecțiile de regie ale lui Eisetstein. București: Meridiane, 1962
7. Olărescu D. Hermeneutica filmului despre artă.Chișinău 2017
8. Тарковский А. Уроки режисюрыю Москва, 1992
9. Кузнецов Г., Цвик В., Юровский А. Телевизионная журналистика. Издательство
Московского Уртиерситета «ВЫСШАЯ ШКОЛА» 2002.

2. Particularitățile sistemului producției de film, funcții și responsabilități în echipă

Televiziunea la fel ca și filmul este știință, industrie și artă. Fiecare produs de televiziune, fie
știre sau documentar, clip promoțional sau film de ficțiune este raportat la legile și principiile,
tehnicile și tehnologiile de producere a materialelor filmice, audiovizuale. Iar sistemul de
producție televizată este un sistem complex ale cărui proceduri, principii, rigori, acte normative
vin din câmpori profesionale diferite: electronică, fotografie, film, jurnalism, dramaturgie,
estetică și nu în ultimul rând economie. Fiecare componentă a produsului televizat solicită
tehnici și competențe specifice ei și stă sub semnul electronicii și a tehnologiilor informaționale
digitale, iar integrarea componentelor televiziunii are la bază o logică managerială supusă
economiei de piață a produselor televizate scopul căreia este să formeze audiențe , care să
reacționeze la publicitate și consume multe bunuri cumpărate des, adică să aducă profit
continuu. Producția de televiziune pornește de la elementele sistemelor tehnice, care sunt
fundamentale, dar nu principale în obținerea unui produs televizat competitiv. Tehnicile și
tehnologiile de producere în continuă perfecționare au menire să ușureze munca oamenilor de
creație în televiziune, să reducă timpul de producere a materialelor televizate fără a dăuna
calităților lor tehnice, ba dimpotrivă a contribuii la îmbunătățirea acestora. Din aceste
considerente locurile importante în producția de televiziune le deține personalul non tehnic, care
activează în strânsă colaborare cu personalul tehnic, ingineresc de producere. Personalul non
tehnic este format din specialiști de diverse profiluri care se regăsesc pe tot parcursul obținerii
produsului final începând de la idee și până la proiecția acestuia pe ecran: producătorul executiv,
producătorul, directorul, directorul artistic, asistenții acestora, scenariștii, documentariștii,
regizorii și asistenții acestora, pictorii scenografi, operatorii de imagine și asistenții lor, regizorii
de sunete, compozitorii, actorii, editorii de imagine, etc.
Sunt diferite modele de organizare a producției televizate. Ele se plică în funcțiile de tradițiile și
specificul național și economic al televiziunilor, însă funcțiile personalului non tehnic nu se
deosebesc cu mult de la o televiziune la alta. Un model fiabil de funcționare profitabilă a
televiziunii este modelul american, pe care îl reproducem, conform Mădălinei Bălășescu din
Manualul de producție de televiziune.

4
Producătorul executiv are responsabilitatea unuia sau mai multora proiecte lansate în producție.
Administrează bugetul lor și este responsabil de relațiile cu clienții, cu agențiile de publicitate cu
sponsorii, etc.
Producătorul este responsabil de un singur proiect. Coordonează toți oamenii angajați în
proiectul respectiv, dar și elementele de producție tehnică În atribuțiile sale pot intra și muncile
specifice scenariului sau directorului.
Directorul organizează personalul care apare în fața camerei, dar și operațiile tehnice de la idee și
până la produsul final, este responsabilul de transformarea ideii în imagini, conform deciziilor
aprobate. De multe ori atribuțiile acestuia sunt luate de producător.
Directorul artistic asistă directorul și este al doilea cap limpede, este postul care își asumă
desingnul, decorul, deciziile editoriale, adică post producția.
Directorul de sunet este responsabil de sunet în faza de post producție.
Actorii sunt toate persoanele care joacă rolul altcuiva.
Vocea o persoană care se aude dar nu i se vede fața.
Personalul utilitar organizează decorul, realizează grafice pe calculator, asistă operatorii și are
grijă de camere, microfoane,, cară cabluri etc.
În producția de televiziune sunt trei etape fundamentale:
1.Pre producția reprezintă etapa de planificare și începe cu lansarea ideii, propunerea bugetului,
susținerea propunerii, recrutarea personalului, organizarea colectivă a activității,, identificarea
factorilor complimentari.
2. Producția efectivă demarează odată cu aprobarea scenariului, după ce toate lucrurile au fost
puse la punct și echipa constituită trece la realizarea produsului. Este o etapă când se desfășoară
ședințele de producere, de scenariu, de stabilire a calendarului, a locațiilor de filmare. Este
elaborată lista tehnică și se efectuează filmările.
3. Post producția este faza finală a obținerii produsului filmic, unde toate elementele formează
un tot întreg și constă din editarea imaginei și a sunetului, instalarea culorilor și a efectelor
speciale, sonorizarea textului și formarea coloanei sonore, suprapunerea vocilor, a sunetelor de
ambianță și muzicale etc. Tot acum este studiat feedback-ul evaluarea prealabilă a produsului
final, care presupune vizionare colectivă înainte de difuzare și corectarea unor greșeli
neobservate, de asemenea arhivare crea asigură formarea și păstrarea bazei de date, mărturie în
timp a momentelor de producție, documentele regizorale de lucru, actele contabile etc.

5
 3. Post producția etapă a producției filmice
Activitatea desfășurată în perioada de post producție este atât de specifică și de vastă încât poate
forma capitole de căutări și practici ale producătorilor, scenariștilor, regizorilor, editorilor de
imagine și a regizorilor de sunete într-o carte aparte. Deși producătorul este o persoană
importantă în producția filmică de care depinde succesul produsului finit, iar în post producție el
are un cuvânt decisiv la planificarea și finanțarea editării, a unor filmări adăugătoare, a
sonorizării etc. noi vom urmări mai îndeaproape activitatea scenaristului, a regizorului, a
editorului de imagine și a regizorului de sunete în perioada de post producere.
Există o expresie folosită în industria cinematografică ”dacă nu este scris pe hârtie, nu există nici
pe platou”. Sau o zicală foarte răspândită în cinematografia americană zice: ”pentru a avea un
film bun trebuie să ai trei lucruri – un scenariu bun, un scenariu bun, un scenariu bun”. Lucian
Pricop în Managementul producției de filme prezint decalogul filmului de succes:
1. Să ai un scenariu bun.
2. Să folosești cel mai bun echipament.
3. Să folosești cei mai talentați actori
4. Să ai un sunet surround perfect
5. Să ai filmul în formatul care se poate vedea în săli de cinema
6. Să ai efectiv UN SCENARIU BUN.
7. Să îndeplinești toate condițiile pentru a intra în festivaluri.
8. Să păstrezi legătura cu cât mai multă lume din domeniul filmului
9. Să-ți păstrezi entuziasmul și pasiunea
10. Să fii sigur că SCENARIUL ESTE CEL MAI BUN.

Cum vedem scenaristul și scenariul este triplu prezent în decalogul filmului de succes. Pentru a
rămâne consecvent ideilor expuse inițial scenaristul trebuie să fie împreună cu echipa atât în
faza de producție, cât și în post producție, mai ales în perioada sonorizării, când intervențiile lui
pot adăuga pondere mesajului verbal sau textual în formă grafică.

Referințe bibliografice:
1.Bălăşescu M. Manual de producţie de televiziune. Iaşi: Polirom, 2003
2. Pricop L. Managementul producției de film. București: Tritonic Academic Books, 2011

6
3. Постпродуция фильма post-production - На русском (max-k-studio.com)
4. Post-production Postproducție (hrvwiki.net)