Sunteți pe pagina 1din 7

1

DERMATOZE ALERGICE

Urticaria şi angioedemul

Urticaria: clinic, apar papule edematoase, de dimensiuni variabile (câţiva mm  plăci, placarde),
eritematoase, de consistenţă elastică, pruriginoase. Sunt fugace ,persistă câteva ore şi dispar. Apar
mereu alte leziuni cu alte localizări. Evoluţia se poate prelungi.
Angioedemul (edem angioneurotic, edem Quincke, urticarie
profundă):
- clinic: leziuni profunde, care interesează ţesutul celular
subcutanat (urticaria profundă). Edem la nivelul ţesutului celular
subcutanat, cu limite puţin precise, de consistenţă elastică. Fără
modificări de culoare ale tegumentelor. Nu se însoţeşte de prurit
ci de o senzaţie de tensiune sau durere. Interesează zonele cu
ţesut celular subcutanat lax (buze, ureche, pielea capului)
- interesează frecvent mucoasele: linguală (senzaţie de limbă grea,
mare), faringiană (disfagie), laringiană (răguşeală, sufocare), a
tubului digestiv.
- evoluţie: acută (până la 6 săptămâni), subacută / cronică (după 6
săptămâni)
Etiopatogenie:
a) mecanism alergic (imun): alergenii care determină formele
acute sunt: alimente (carne afumată, conservată, vânat,
crustacee, peşte, oua), medicamente (sulfamide, antibiotice, antalgice, antiinflamatorii hipnotice),
pneumalergeni. Alergenii care determină formele croninice sunt alergeni infecţioşi (virali, bacterieni din
focare profunde din organism) sau medicamentoşi.
b) mecanism neimun: eliberare de mediatori chimici, alergenii fiind alimente (fragi, căpşuni) şi substanţe
chimice (produşii de contrast iodaţi).
c) forme etiologice aparte (pe un teren predispus): urticaria a frigore (declanşată de expunerea la frig),
urticaria întârziată la presiune, urticaria acvagenică, urticaria colinergică (căldură, emoţii, efort fizic),
angioedem produs de vibraţii, angioedem ereditar
Tratament:
a) tratament etiologic: excluderea alergenului în cauză
b) tratament patogenic (simptomatic): medicaţie antialergică care acţionează pe diverse etape ale
procesului alergic: antihistaminice, antiserotoninice, anticolinergice, preparate de calciu + vitamina C
(i.v. în cantitate mare), hiposulfit de sodiu, substanţe adrenergice
c) tratament imunomodulator: extrase microbiene, micotice, substanţe chimice (Levamisol), extrase
leucocitare
d) regim igienodietetic: evitarea alimentelor sensibilizante şi eliberatoare de mediatori chimici
2

e) în urgenţă (urticarie severa şi angioedem al mucoaselor): corticosteroizi injectabil (hemisuccinat de


hidrocortizon), adrenalina, antihistaminice, injectabile.
Profilaxia: factori de teren care favorizează manifestările alergice, regim alimentar.

Eczema

Etiopatogenie:
- reacţie alergică prin mecanism mixt: reacţie de tip imediat (anafilactic-atopic) reacţie de tip întârziat =
tip IV (celular).
- alergeni implicaţi: factori externi (majoritatea) care acţionează: direct la nivelul pielii (substanţe
chimice de contact, microbi, fungi) sau din interiorul organism (alimente, medicamente, focare
infecţioase din organism, pneumalergeni) alergeni endogeni (rar) reprezentaţi de produşi metabolici,
hormoni.
Clinic:
a) faza eritematoasă: plăci / placarde eritematoase, rău delimitate de tegument sănătos, cu marginile
neregulate. Pot fi asociate cu edem.
b) faza de veziculaţie: apar vezicule mici, cu conţinut clar, însoţite de prurit intens diseminate pe
suprafaţa eritematoasă
c) faza de zemuire: în urma gratajului sau spontan, veziculele se deschid şi lasă eroziuni punctiforme, din
care se elimină o serozitate în cantitate mare
d) faza de formare a crustelor: serozitatea se usucă şi formează cruste gălbui, care se detaşează uşor
e) faza de descuamare: descuamarea tegumentului, cu scuame fine
f) faza de vindecare fără sechele
Tratament:
a) tratament etiologic: excluderea alergenului în cauză
b) tratament patogenic: medicaţie antialergică
c) tratament specific medicamentos:
- în faza de veziculizaţie şi zemuire: comprese cu ser fiziologic sau antiseptice slabe
- în faza de uscare a leziunilor: emulsii sau creme cu corticosteroizi local
- în eczemele cronice corticosteroizii se asociază cu reductoare (gudroane)
3

- faza de descuamaţie: unguente cu corticosteroizi, keratolitice şi redutoare


d) tratament imunomodulator
e) regim igienodietetic: evitarea alimentelor sensibilizante
Profilaxia: factorii de teren care favorizează manifestările alergice, regim alimentar.

Eczemele exogene

1.Dermatita de contact (rezultă din contactul pielii cu substanţe chimice):


a) dermatita de contact de tip iritativ (ortoergică)
- nu este în realitate o eczemă, ci o simplă reacţie iritativă a tegumentului la contactul cu
substanţe chimice iritante.
- manifestările apar la orice persoană , sunt strict limitate la zona de contact cu iritantul.
- clinic: eritem, edem, vezicule, bule, necroză (rar).
- substanţe iritante de contact: acizi, baze, petrol, sulf, acid retinoic
b) dermatita de contact alergică (eczemă):
- manifestările apar la anumite persoane sensibilizate la substanţe chimice de contact
- eczema: depăşeşte zona de contact cu substanţa. Pot apare manifestări la distanţă.
- leziunile sunt eritemato-edematoase, veziculare, pruriginoase
- substanţe chimice (alergeni): răşini sintetice, cauciuc, coloranţi, săpun, detergent, coloranţi
pentru păr, rujuri, farduri, creme, medicamente (sulfamide, penicilina –nu se utilizează topic-
kanamicina, Neomicina, sulf, săruri de Hg).
2.Eczeme infecţioase:
- eczemă microbiană, secundară unui focar microbian cutanat, apărută prin mecanism de sensibilizare la
antigenele microbiene
- focarul microbian poate fi: impetigo, intertrigo, ulcer sau plagă suprainfectată
- în timp apar manifestări la distanţă de focarul primitiv
3.Eczeme micotice:
- secundară unui focar micotic (tinea pedis, herpes circinat)
- manifestările de eczemă apar în apropierea unui focar micotic sau la distanţă faţă de acesta
Tratament:
a) tratament etiologic: excluderea alergenului în cauză
b) tratament patogenic: medicaţie antialergică
c) tratament specific medicamentos:
- în faza de veziculizaţie şi zemuire: comprese cu ser fiziologic sau antiseptice slabe
- în faza de uscare a leziunilor: emulsii sau creme cu corticosteroizi local
- în eczemele cronice corticosteroizii se asociază cu reductoare (gudroane)
- faza de descuamaţie: unguente cu corticosteroizi, keratolitice.
d) tratament imunomodulator
e) regim igienodietetic: evitarea alimentelor sensibilizante
Profilaxia: factorii de teren care favorizează manifestările alergice, regim alimentar.
4

Eczeme endogene

1.Dermatita atopică: apare pe teren predispus, cu evoluţie în etape clinice:


a) etapa sugarului: leziunile sunt localizate cu predilecţie la nivelul părţilor laterale ale feţei: obraji,
menton, frunte; partea centrală a feţei este respectată evoluează de la vârsta de 2 luni, cu pusee
repetate până la peste 2 ani.
b) etapa juvenilă: la copilul de 3-4 ani până la 8-10 ani. Leziunile cu aspect de eczemă, localizate la
nivelul pliurilor (coate, popliteu, regiunile inghinale, cervical). Evoluţia este trenantă, rezistenţă la
terapie, cu tendinţă la lichenificare.
c) etapa adolescentului şi adultului: leziuni localizate cu predilecţie la pliuri, cu evoluţie trenantă şi
recidivantă.
- atingeri asociate dermatitei atopice: astm, rinită, conjuncivită, tulburări digestive, alte
manifestări alergice (urticarie, angioedem, dermatita de contact), manifestări genetice (pelada, ichtioza),
manifestări autoimune
- „stigmate” ale terenului atopic: piele în general uscată, keratoză foliculară, hiperliniaritate
palmară, rărire a sprâncenei în 1/3 externă, dublu pliu palpebral
- există un teren predispus constituţional: hipersecreţie de Ig E, deficienţă a imunităţii celulare,
deficienţă a reactivităţii vasculare
- alergenii incriminaţi: alimente (mai ales la sugari), pneumalergeni (rar), factori infecţioşi.
2.Eczema vulgară: apare pe teren predispus, cu evoluţie în etape clinice.
- nu apare pe un teren constituţional, ci pe un teren imunologic în timpul vieţii
- clinic: leziunile de eczemă sunt diseminate şi simetrice
- etiopatogenie: alergenii acţionează din interiorul organismului (alimente, medicamente, infecţioşi) sau
substanţe veritabil endogene (produşi de metabolism, hormoni).
Tratament:
a) tratament etiologic: excluderea alergenului în cauză
b) tratament patogenic: medicaţie antialergică
c) tratament specific medicamentos:
- în faza de veziculizaţie şi zemuire: comprese cu ser fiziologic sau antiseptice slabe
- în faza de uscare a leziunilor: emulsii sau creme cu corticosteroizi local
- în eczemele cronice corticosteroizii se asociază cu reductoare (gudroane)
- faza de descuamaţie: unguente cu corticosteroizi, keratolitice şi reductoare
d) tratament imunomodulator
e) regim igienodietetic: evitarea alimentelor sensibilizante
Profilaxia: factorii de teren care favorizează manifestările alergice, regim alimentar.
5

PSORIAZISUL

Clinic:

- plăci şi placarde eritemato-scuamoase ± prurit


- eritem cu margini bine delimitate, rotunjite, acoperit de scuame groase, stratificate uşor detaşabile
- localizări: feţele de extensie ale coatelor, genunchilor, regiune lombo-sacrată, scalp, dar pot apare şi pe
restul tegumentului.
- la gratajul metodic Brocq: semnul spermanţetului şi semnul Auspitz (caracteristic)
- fenomenul Köbner poate fi prezent
- atingeri unghiale: depresiuni punctiforme (patognomonic), leuconichie, macule brune, striaţii,
hiperkeratoza patului unghial cu detaşarea unghiei
- atingeri mucoase: genital (la bărbat: eritem, eroziuni), limbă (scrotală / depapilată)
- părul nu este afectat
6

- forme clinice: uşoare (psoriazis vulgar, gutat, numular, inversat, folicular, verucos), severe (artropatic,
eritrodermic, pustulos) şi alte sugarului
- atingeri sistemice: artrită, uveită, miopatie, boală inflamatorie a intestinului, afectare cardiacă, ocluzii
vasculare.
Diagnostic de laborator:
- anemie, creşterea VSH, Ig A, complexe imune, proteina C reactivă, scăderea albuminelor serice,
imunităţi celulare
- histologic: parakeratoză, papilomatoză, abcese Monro-Sabouraud, vasodilataţie în papilele dermice,
infiltrat dermic perivascular.
Etiopatogenie:
a) factori genetici: transmitere AD cu penetranţă incompletă / dublu recesiv. Asociere cu haplotipuri
(HLA-B13, BW17 etc), anomalii genice.
b) factori externi: traumatisme, infecţii acute, cronice (retrovirusuri), perturbări endocrine, stres psihic,
alimente (grăsimi), medicamente (litiu, β-blocante), climat (accentuare iarna – ameliorare vara), alcool,
fumat.
Tratament:
a) local: keratolitice (acid sialic 10%, uree 10%, NaCl 10%), reductoare (dithranol, gudron), corticoizi
topici, antiproliferative (cariolizina), derivaţi şi vitaminei A, D3, PUVA, crioterapie, laser
b) general: citostatice imunosupresive (ciclosporina A, metotrexat – cu efecte secundare),
corticosteroizi, fotochimioterapice, derivaţi ai vitaminei A, D3 (efecte secundare importante), sedative,
tranchilizante.
7

c) cura heliomarină

S-ar putea să vă placă și