Revista Revistã acreditatã CNCSIS –

categoria C
CONTABILITATEA,
EXPERTIZA ªI AUDITUL AFACERILOR
Comunicări către
ISSN 1454 – 9263
profesioniştii contabili
Editor: Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
þ Editorul aşteaptă de la cititori
(CECCAR)
articole, opinii şi propuneri
Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4, cod poştal 040296; OP 53, CP 199
privind orice problemă de
Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 88
contabilitate, fiscalitate, audit,
ceccar@ceccaro.ro  www.ceccar.ro
evaluare, pieţe de capital,
Redactor-şef: expertize contabile, divizări,
fuziuni, lichidări şi alte domenii
Paul Marinescu
adiacente.
Colegiul ştiinţific:
þ Rugăm autorii să ne trimită
Prof. univ. dr. Robert Aurelian Şova – Preşedinte CECCAR articolele pe adresa de e-mail
Ec. Daniela Vulcan-Văduva – Director general CECCAR a redacţiei.
Prof. univ. dr. Jacques Richard – Université Paris-Dauphine, Franţa þ Volumul ideal al unui articol este
Prof. univ. dr. David Alexander – University of Birmingham, Marea Britanie de aproximativ şapte-nouă pagini.

Prof. univ. dr. Andrei Filip – ESSEC Business School, Paris, Franţa þ Autorii trebuie ca, alături de
semnătură, să îşi precizeze
Prof. univ. dr. Elena Barbu – IAE Grenoble, Franţa adresa, numărul de telefon,
Prof. univ. dr. Donna Street – University of Dayton, Ohio, SUA locul de muncă şi calitatea,
Prof. univ. dr. Stefano Azzali – Università degli Studi di Parma, Italia precum şi codul numeric
personal.
Prof. univ. dr. Paolo Andrei – Università degli Studi di Parma, Italia
þ Editorul nu publică articole
Prof. univ. dr. Liliana Feleagă – ASE Bucureşti nesemnate şi nu returnează
Prof. univ. dr. Corina Graziella Bâtcă-Dumitru – ASE Bucureşti materialele nepublicate.
Prof. univ. dr. Nadia Albu – ASE Bucureşti þ Opiniile exprimate în articolele
Prof. univ. dr. Adriana Tiron Tudor – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca publicate în revistă, ca şi
responsabilitatea ştiinţifică şi
Prof. univ. dr. Dorin Cosma – Universitatea de Vest din Timişoara
juridică privind conţinutul
Prof. univ. dr. Ovidiu-Constantin Bunget – Universitatea de Vest din Timişoara acestora le aparţin în exclusivitate
Prof. univ. dr. Dorel Mateş – Universitatea de Vest din Timişoara autorilor.
Prof. univ. dr. Marioara Avram – Universitatea din Craiova þ Menţionăm că editorul nu este
răspunzător pentru nicio pierdere
Conf. univ. dr. Răzvan Mustaţă – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
cauzată vreunei persoane fizice
Conf. univ. dr. Costel Istrate – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi sau juridice care acţionează sau
Conf. univ. dr. Maria Mădălina Gîrbină – ASE Bucureşti se abţine de la acţiuni ca urmare
a consultării articolelor apărute
Prof. univ. dr. Marin Toma – Preşedinte CECCAR în această revistă.
Coordonator editorial: conf. univ. dr. Adriana Florina Popa – ASE Bucureşti þ Toate drepturile acestei ediţii
sunt rezervate CECCAR. Nu este
Secretar general de redacţie: Valeria Marinescu
permisă reproducerea integrală
Redacţia: Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4 sau parţială a artico­lelor publicate
Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 88 în revista CONTABILITATEA,
edituraceccar@yahoo.com  www.edituraceccar.ro EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR
fără consimţământul scris al
Tipar: SC Andvertising Grup SRL editorului.

Preţurile abonamentelor la revista
CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL
AFACERILOR pentru anul 2016 sunt:
 anual.................................................180 lei
 semestrial..........................................90 lei
 trimestrial . ........................................45 lei
Contravaloarea abonamentelor se achită fie direct la casierie (Bucureşti,
Intrarea Pielari nr. 1, sector 4), fie cu ordin de plată sau mandat poştal, în
contul Fundaţiei „CECCAR – Centrul de excelenţă în business şi economie”:
RO15 RZBR 0000 0600 1830 1598, Raiffeisen Bank – Agenţia Brătianu.
Copia după documentul de plată îm­preu­nă cu nu­mele dvs. şi adresa unde
doriţi să primiţi revista expediaţi-le prin fax, la 021 330 88 88, sau prin e-mail,
la adresa edituraceccar@yahoo.com
 04 DIN ACTIVITATEA FONDURI
CECCAR EUROPENE

45 Elemente privind prevenirea

și detectarea fraudei în cadrul
07 CECCAR – 95 DE ANI
fondurilor nerambursabile –
DE ISTORIE
Claudia Florea, Cornelia
Mariana Oprea
SUMAR
REGLEMENTĂRI
CONTABILE
FISCALITATE
13 Modificări aduse de
49 Deductibilitatea cheltuielilor
OMFP nr. 4.160/2015
conform noului Cod fiscal –
privind reglementările
Nicu Popa
contabile (I) – Corina
Graziella Bâtcă-Dumitru

EXAMENE

PRACTICĂ 55 Modele de subiecte

CONTABILĂ de examen pentru accesul
la stagiu
20 Problematizări privind
recunoașterea şi evaluarea
stocurilor – Andreea
Gabriela Ponorâcă 65 LEGISLAŢIE
COMENTATĂ
29 Constituirea şi majorarea
capitalului social – Claudia
Grigore 70 BIBLIOTECA
35 Lucrările contabile DE SPECIALITATE
preliminare întocmirii
situaţiilor financiare
anuale (III) – Ioan
Moroşan

IFRS

39 Exemple ilustrative privind

Standardele Internaţionale
de Raportare Financiară.
IAS 36 Deprecierea activelor
(I) – Alina Mihaela Irimescu
 04 FROM CECCAR’S EUROPEAN
CONTENTS ACTIVITY

45
FUNDS

Issues Regarding the Prevention

and Detection of Fraud in
07 CECCAR – 95 YEARS
Relation to Non-Reimbursable
OF HISTORY
Funds – Claudia Florea,
Cornelia Mariana Oprea

ACCOUNTING
REGULATIONS
TAXATION
13 Amendments Introduced by
49 Expense Deductibility
the Order of the Minister of
According to the New Fiscal
Public Finances no. 4160/2015
Code – Nicu Popa
Regarding Accounting
Regulations (I) – Corina
Graziella Bâtcă-Dumitru
EXAMS

55 Illustrations of Exam Papers

ACCOUNTING for the Access to Practical
PRACTICE Training

20 Study on Inventory Recognition

and Measurement – Andreea
65 ANALYZED
Gabriela Ponorâcă
LEGISLATION
29 Setting Up and Increasing
the Share Capital – Claudia
Grigore 70 SPECIALIZED
LIBRARY
35 Preliminary Accounting
Activities for Preparing Annual
Financial Statements (III) –
Ioan Moroşan

IFRS

39 Illustrative Examples
on International Financial
Reporting Standards. IAS 36
Impairment of Assets (I) –
Alina Mihaela Irimescu
 04 DE L’ACTIVITE FONDS
SOMMAIRE DU CECCAR

45
EUROPEENS

Des éléments de la prévention

et l’identification de la fraude
07 CECCAR – 95 ANNEES
dans le cas des fonds
D’HISTOIRE
non-remboursables – Claudia
Florea, Cornelia Mariana
Oprea
REGLEMENTATIONS
COMPTABLES

13 Amendements à l’Ordre FISCALITE

du ministre des Finances
Publiques no. 4.160/2015
concernant les réglementations
comptables (I) – Corina
Graziella Bâtcă-Dumitru
49 La déductibilité des dépenses
en conformité avec le nouveau
Code fiscal – Nicu Popa

EXAMENS
PRATIQUE
COMPTABLE 55 Des modèles de sujets
d’examen pour l’accès
20 Problématisation dans au stage
le cas de la comptabilisation
et l’évaluation des stocks –
Andreea Gabriela Ponorâcă
65 COMMENTAIRE
29 Constitution et majoration SUR LA LEGISLATION
du capital social – Claudia
Grigore
70 BIBLIOTHEQUE
35 Des activités comptables
DE SPECIALITE
préliminaires pour la
préparation des états
financiers annuels (III) –
Ioan Moroşan

IFRS

39 Des illustrations des Normes

internationales d’information
financière. IAS 36 Dépréciation
d’actifs (I) – Alina Mihaela
Irimescu
 Din activitatea CECCAR
Conferinţa Știinţifică Internaţională „Paradigma contabilităţii și auditului:
realităţi naţionale, tendinţe regionale și internaţionale”
1 aprilie 2016, Chișinău

Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (ACAP RM) a găzduit, în par­
teneriat cu Catedra de contabilitate și analiză economică a Academiei de Studii Economice din Moldova,
ACCA și KPMG Moldova, Conferinţa Știinţifică Internaţională cu titlul „Paradigma contabilităţii şi auditului:
realităţi naţionale, tendinţe regionale şi internaţionale”, ca parte a evenimentelor dedicate celebrării Zilei
Profesionale a Contabilului în Republica Moldova.
Subiectele abordate în cadrul conferinței au fost următoarele: teoria și practica contabili­tă­ţii – situaţia
Republicii Moldova şi direcţii de modernizare; înţelegerea și aplicarea IFRS; guvernanţa cor­po­rativă; edu­
caţia contabilă şi conformitatea cu bunele practici internaţionale; oportunitățile de dez­voltare a activităţii
de audit în Republica Moldova; analiza economico-financiară în evaluarea performanţei în afaceri şi stabi­
­lirea tendinţelor de dezvoltare a entităţii; etica în profesia contabilă.
La reuniune au participat reprezentanţi ai organismelor profesionale şi ai mediului universitar din
ţările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) şi din Europa de Sud-Est, printre care s-a numărat și pre­
șe­dintele CECCAR, prof. univ. dr. Robert Aurelian Şova, care a fost invitat să li se adreseze în deschiderea
evenimentului celor prezenţi.

Seminarul internaţional al CILEA,

Conferinţa internaţională anuală a FCM şi Consiliul CILEA
8-9 aprilie 2016, Porto

În data de 8 aprilie a.c., profesia contabilă latino-americană și cea mediteraneană s-au reunit la Porto,
Portugalia, pentru Seminarul internaţional al Comitetului de Integrare Latină Europa-America (CILEA) și
Conferinţa internaţională anuală a Federaţiei Experţilor Contabili Mediteraneeni (FCM), evenimente care
s-au des­fă­șurat în comun şi au avut aceeași temă: „Instrumente pentru creștere și investiţii”.
Lucrările au fost structurate în mai multe paneluri de discuţii, la care au participat figuri marcante din
cadrul orga­nismelor profesionale membre ale celor două instituţii regionale. Dintre temele discutate amin­
tim: re­zultate, cifre și oportunități – opinia părţilor interesate; contabilitatea în sectorul public; motorul de
creștere profesională pentru IMM-uri și firmele medii în regiunea mediteraneană și în America Latină.
Reuniunea a fost urmată, în data de 9 aprilie, de Consiliul CILEA, la ambele evenimente luând parte
și reprezentantul Corpului Experţilor Contabili și Contabililor Autorizaţi din România. La ședința Con­siliu­lui
s-au discutat planul strategic și planul de acţiune ale CILEA, proiectele în curs (Modelul de responsabilitate
socială și de mediu pentru IMM-uri; Ghidul de bune practici de guvernare corporativă pen­tru IMM-uri;
Fis­calitatea IMM-urilor în ţările latine), precum și aspecte de organizare și administrare internă și relaţia cu
alte organisme internaţionale.

4 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

 Ședinţa Adunării Membrilor FEE
13 aprilie 2016, Bruxelles

Adunarea Membrilor Federaţiei Experţilor Contabili Europeni s-a reunit la Bruxelles, în data de
13 aprilie 2016, având ca subiect de dezbatere impactul megatendinţelor globale și o evaluare a punctelor
de interes pentru profesie, prin identificarea sectoarelor în care profesia poate colabora cu struc­turile de
decizie ale UE – terorismul financiar, tehnologia şi finanţele publice.
Pe lângă aspectele legate de guvernarea și organizarea FEE, ședinţa a cuprins și o secţiune statutară,
unde s-au supus aprobării două chestiuni importante pentru organismul european: adoptarea unei noi denu­
­­miri a acestuia – Accountancy Europe – și o nouă structură de suport în procesul decizional – subcomitetul
Boardului. La această sesiune a participat și CECCAR, prin vot la distanţă, cu un aviz favorabil pentru pro­
punerile su­puse aprobării.

Târguri de carte

Târgul Internaţional de Carte şi Muzică Braşov

24-27 martie 2016

În intervalul 24-27 martie 2016, la

Braşov Business Park s-a desfăşurat cea
de-a XIII-a ediţie a Târgului In­ternaţional
de Carte şi Muzică, eve­ni­ment anual cu
per­sonalitate distinctă reprezen­tând un

adevărat re­per cultural al primăverii în Transilvania, organizat

de Aso­ciația Culturală Libris din Braşov. Calitatea standurilor
expoziţionale şi ofer­tele bogate de carte, mu­zică şi produse
multimedia au atras şi anul acesta mii de vi­zitatori din judeţul
Braşov, dar şi din ţară.
Editura Corpului Experţilor Contabili şi Con­ta­bili­lor Auto­
rizaţi din România a fost prezentă la târg prin intermediul fi­lia­
lei CECCAR Braşov, cu o ofertă de carte compusă din titluri
apărute în colecții ca Ghidul Expertului Con­tabil, Dez­vol­tare

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 5

 Profesională Continuă, Stan­dar­de Profesionale, Contabilitate etc., dar şi din tradu­ceri pre­cum Manualul de
Norme Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public şi Standardele Internaţionale de Raportare
Fi­nanciară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ia­nua­rie 2015.
Vizitatorilor standului filialei CECCAR Braşov li s-au oferit toate informaţiile solicitate cu privire
la con­ţinutul căr­ţilor editate de Corp, la modalitățile de abonare la revista Contabilitatea, expertiza şi audi­­tul
afacerilor, la tematicile necesare pentru pregătirea în vederea ac­ce­sului la profesia de expert contabil sau
de contabil autorizat şi pentru examenul de aptitudini.
La finalul evenimentului, Editurii CECCAR i-a fost oferită o di­plomă de onoare pentru participarea de
înaltă ţinută, apre­ciată pozitiv şi de publicul vizitator.

Salonul Internaţional de Carte Bookfest Timişoara

31 martie – 3 aprilie 2016

În perioada 31 martie – 3 aprilie

2016, Centrul Regional de Afaceri Ti­
mi­șoara (CRAFT) a găz­duit cea de-a V-a
edi­ţie a Salonului Internaţional de Carte
Bookfest, organizat de Asociația Edito­
ri­lor din România.
Editura CECCAR a luat parte cu
suc­ces la acest eveniment, fiind repre­
zentată de filiala CECCAR Timiş, al că­
rei stand a fost vizitat de reprezentanţi
ai organelor locale, membri şi stagiari
ai filialei, cadre didactice universitare
şi studenţi la facultățile cu pro­­fil eco­
nomic din Timişoara, precum şi de alte
persoane interesate de oferta de carte
prezentată.
Cu ocazia acestui eveniment, fi­
lia­la CECCAR Timiş a organizat o masă
rotundă cu tema „Cartea eco­nomică în
sprijinul profesiei contabile”, mode­ra­
tă de prof. univ. dr. Ovidiu-Constantin
Bunget, pre­ședintele filialei şi cadru di­­
dactic la Facultatea de Economie şi de
Administrare a Afacerilor a Universi­tă­
ţii de Vest din Ti­mişoara. În urma dez­
ba­terilor din ca­­drul aces­tei reuniuni
s-a ajuns la con­cluzia că, în con­di­ţiile
actuale, cu o le­gis­laţie în permanentă
schimbare, profe­sio­niştii contabili tre­
bu­ie să beneficie­ze de pre­gătire profe­
sio­nală continuă pen­tru a-şi putea înde­
­plini sarcinile şi a se menţine pe piaţă.

6 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

 CECCAR – 95 de ani de istorie
Premergătorii

Sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX reprezintă cristalizarea relaţiilor capitaliste în România.
Structurarea instituţiilor statului şi dezvoltarea societăţilor comerciale impuneau organizarea unui sistem de
contabilitate atât la nivel de întreprindere, cât şi la nivel de administraţie publică. Din cauza inexistenţei unui
cadru legal, cei care se ocupau cu ţinerea registrelor şi cu înregistrarea şi prelucrarea datelor contabile erau, de cele
mai multe ori, necalificaţi. Necesitatea numirii unor persoane competente care să efectueze în special exper­tize
judiciare a grăbit procesul de cristalizare şi de organizare a profesiei contabile.

 ÎNFIINŢAREA CORPULUI
În anul 1888, un grup de absolvenţi ai şcolilor comerciale, în majoritate funcţionari superiori ai Băncii
Naţionale a României, înfiinţează Cercul Absolvenţilor Şcoalelor Comerciale şi Financiare, al cărui preşedinte
este ales profesorul Theodor Ştefănescu. Scopul declarat al Cercului era de „organizare şi legiferare a unei aso­
ciaţii de experţi contabili”.
În anul 1898, Cercul absolvenţilor se transformă în Asociaţia Absolvenţilor Şcoalelor Superioare de Comerţ,
sub preşedinţia aceluiaşi Theodor Ştefănescu şi avându-l ca secretar pe Nicolae Butculescu.
După trei ani, la 22 aprilie 1901, cei mai reprezentativi absolvenţi ai şcolilor de comerţ din toată ţara se reu­nesc
în Capitală, unde, în saloanele societăţii Liedertafel, aniversează împlinirea a 30 de ani de activitate profe­sorală
a lui Theodor Ştefănescu şi retragerea acestuia la pensie. Aici se reiau discuţiile despre reglementarea profesiei
con­tabile şi despre paşii de întreprins în acest sens. Astfel, în acelaşi an este înaintat un memoriu preşe­dintelui
Camerei de Comerţ din Bucureşti în care se solicită reglementarea exerciţiului de expertiză în materie de conta­
bilitate de pe lângă tribunalele din ţară. Din păcate, Camera de Comerţ, analizând acest memoriu, nu a găsit cu
cale să facă niciun demers pentru satisfacerea solicitărilor.
În anul 1906, pe 29 octombrie, cu ocazia Expoziţiei naţionale din Parcul Carol I, profesorul Spiridon
Iacobescu organizează cel dintâi Congres al Asociaţiei Absolvenţilor Şcoalelor Superioare de Comerţ, unde ca
prim punct din program figura „necesitatea legiferării profesiei de contabil”, dar mai ales stăvilirea erorii grave
ce se comitea prin încredinţarea expertizelor de natură contabilă persoanelor cu totul străine de această profesie.
Din oarecare ambiţii personale se produce o dezbinare în sânul acestei asociaţii şi, în anul 1907, o parte
dintre membrii săi înfiinţează Uniunea Absolvenţilor Şcoalelor Comerciale, sub preşedinţia lui I.Şt. Rasidescu.
În aprilie 1910, cele două organizaţii se unesc, sub denumirea de Corpul Absolvenţilor Şcolilor Superioare
de Comerţ, avându-i ca preşedinte pe Nicolae Butculescu, subadministratorul Casei Regale, şi ca vicepreşedinţi
pe Vasile M. Ioachim, director la Societatea Gospodăriile Ţărăneşti, şi Nicolae Arghir, director la Ministerul Re­
fa­cerei şi Aprovizionărei. Dar va trebui să treacă şase ani până când Corpul absolvenţilor va căpăta personalitate
juridică, prin Legea din 17 februarie 1916.
Izbucnirea Primului Război Mondial a făcut ca din 1914 până în 1918 mişcarea absolvenţilor şcolilor de
comerţ să fie stânjenită, aceasta fiind reluată abia după terminarea războiului.
În anul 1918 se constituie Cercul de Studii Comerciale şi, în urma apelului lui Nicolae Butculescu, comer­ci­anţii
din toată ţara strâng rândurile, iar lupta pentru constituirea unui Corp al contabililor se reia cu şi mai mare
perseverenţă.
aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 7
 Pe 5 mai 1919, Cercul de Studii Comerciale îşi inaugurează activitatea, în Palatul Camerei de Comerţ, cu con­
ferinţa organizată de Petru Drăgănescu-Brateş având drept subiect „chestiunea experţilor contabili din România”.
Strădaniile înaintaşilor noştri de a înfiinţa Corpul contabililor continuă pe toată perioada anilor 1919-1921.
După mai multe discuţii contradictorii asupra acestei chestiuni şi pentru a i se da o formă practică şi mai
uşor realizabilă acestui deziderat, Vasile M. Ioachim şi Petru Drăgănescu-Brateş au redactat un proiect pentru
organizarea unui Corp de experţi contabili, care a fost prezentat Cercului de Studii Comerciale spre studiere. În
urma propunerii lui Nicolae Butculescu, proiectul a fost completat şi cu reglementarea profesiei de contabil în
general, nu numai a experţilor contabili.
În iulie 1920, proiectul cu modificările ce îi fuseseră aduse a fost înmânat personal lui Grigore Trancu-Iaşi,
ministrul muncii, cu rugămintea de a-l însuşi pe seama ministerului său. Aşa se face că pre­şedintele Comisiei
a 9-a, D.R. Ioaniţescu, şi-a luat sarcina de a fi raportorul legii în Cameră; a re­dac­tat raportul, a obţinut aprobarea
să fie luat în discuţie de urgenţă, fără să treacă prin secţiuni, şi astfel proiectul a fost adoptat de Camera Depu­
taţilor în şedinţa din 18 iunie 1921, iar în şedinţa din 1 iulie a aceluiaşi an a avut loc votarea sa şi la Senat.

LEGE PENTRU ORGANIZAREA CORPULUI

DE CONTABILI AUTORIZAŢI ŞI EXPERŢI CONTABILI ÎN ROMÂNIA
Art. I. – În baza acestei legi se înfiinţează un corp de contabili autorizaţi şi experţi-contabili
în România, cu caracter de persoană juridică.
Art. II. – Profesiunea de contabil autorizat la Stat şi în întreprinderile comerciale, industriale,
financiare cu un capital mai mare de 500.000 lei şi care întrebuinţează credit şi profesiunea de expert
contabil în faţa autorităţilor judiciare, administrative, financiare etc. nu va putea fi exercitată decât
de persoanele făcând parte din acest corp.
Prin contabil se înţelege persoana care înregistrează operaţiunile comerciale după principiile contabilităţii.
Contabilii din întreprinderile mai mici şi ţiitorii de registre nu sunt obligaţi de a face parte din acest corp.
Art. III. – Pentru a putea fi înscrişi în acest corp se cer următoarele condiţiuni:
a) A avea titlul unei academii de înalte studii comerciale din ţară sau din străinătate, sau titlul
unei şcoli superioare de comerţ, sau unei şcoli de comerţ (curs seral superior);
b) A avea drepturi civile;
c) Să nu fi suferit nici o condamnare de natură infamantă.
..........................................................................................................................................................................................
Art. XXI. – Printr’un regulament special se va stabili modul amănunţit de funcţionare a acestui corp.
Această lege s’a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 18 Iunie anul 1921 şi s’a adoptat
cu unanimitate de una sută douăzeci şi patru voturi.
Preşedinte – Duiliu Zamfirescu
Această lege s’a votat de Senat în şedinţa de la 1 Iulie anul 1921 şi s’a adoptat cu unanimitate
de optzeci şi trei voturi.
Vice-preşedinte – G.G. Mironescu
Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului şi publicată prin
Monitorul Oficial.
Dat în Bucureşti, la 13 Iulie 1921.
FERDINAND
Ministrul muncii şi ocrotirilor sociale – Grigore Trancu-Iaşi

8 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

 În sfârşit, la 13 iulie 1921, regele Ferdinand a aprobat legea, prin Decretul Regal nr. 3.036, textul fiind con­
trasemnat şi de Grigore Trancu-Iaşi, în calitate de ministru al muncii şi ocrotirilor sociale. Legea a fost publicată
apoi în Monitorul Oficial nr. 80 din 15 iulie 1921.
„O victorie a contabililor din România!” Sub acest titlu, revista Le Commerce din Paris scrie: „După mai bine
de 40 de ani de muncă covârşitoare, Camerele de Comerţ şi chiar câţiva parlamentari cer reglementarea pro­
fesiunei de expert-contabil. Până acum, nimic nu s-a făcut în Franţa; în celelalte ţări, ca Anglia, Italia, Germania,
există societăţi de contabili oficial recunoscute şi profesiunea de expert-contabil este reglementată. La rândul
său, România vine, printr-o lege din 13 iulie trecut, şi creează Corpul Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Con­
tabili”.
Astfel se încheie prima etapă a mişcării de emancipare a profesioniştilor contabili din România. Urmează
etapa a doua, de organizare şi consolidare a Corpului Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Contabili abia născut.

 ORGANIZAREA CORPULUI

Data de 29 octombrie 1921 constituie, pentru cea de-a doua etapă a mişcării profesioniştilor contabili din
România, cea mai însemnată zi, în care, în prezenţa a peste 400 de membri, s-a făcut primul pas pentru aplicarea
Legii Corpului, prin alegerea Comitetului celei dintâi secţiuni din ţară, Secţiunea Ilfov. Acesta era compus
din: C.D. Staicovici – preşedinte, şi V.M. Ioachim, N. Arghir, P. Drăgănescu-Brateş, Gh. Leonte, T.A. Teodoru şi
D. Constantinescu – membri. În acea perioadă, filialele de astăzi se numeau secţiuni, iar Secţiunea Ilfov includea
şi Bucureştii.
La scurt timp s-au constituit filiala din Prahova şi apoi altele, astfel încât la sfârşitul anului 1921 erau deja
formate 42 de secţiuni, cu un număr total de aproape 3.000 de membri.
În ziua de 6 noiembrie 1921 a avut loc solemnitatea constituirii primului Consiliu Superior al Corpului. Au
fost prezenţi G. Eremia – director la Banca Naţională, S. Cihoski – rectorul Academiei de Înalte Studii Comerciale,
E. Ionescu – vicepreşedinte al Camerei de Comerţ, N. Butculescu – preşedintele Corpului Absol­venţilor Şcolilor
Superioare de Comerţ, E. Paşcanu – director la Şcoala Superioară de Comerţ, C. D. Staicovici – preşedintele
Secţiunii Ilfov a Corpului Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Contabili, şi D. Contantinescu, P. Drăgănescu-Brateş
şi Gh. Leonte, ca delegaţi ai acestui organism. A asistat şi ministrul muncii, Grigore Trancu-Iaşi. Procedându-se
la vot, s-a ales în unanimitate Biroul permanent al Consiliului Superior.

PRIMUL BIROU PERMANENT

AL CONSILIULUI SUPERIOR DIN 1921
v Grigore Trancu-Iaşi – preşedinte de onoare

v Nicolae Butculescu – preşedinte, cu titlul de decan al Corpului

v Gheorghe Leonte, funcţionar superior la BNR – secretar general

v Vasile M. Ioachim, vicepreşedinte al Bursei de Valori Ploieşti –

director
v Petru Drăgănescu-Brateş, funcţionar superior la BNR,

delegatul Bucovinei – membru în delegaţia permanentă

v Dem Constantinescu – membru în delegaţia permanentă
Grigore Trancu-Iaşi Nicolae Butculescu

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 9

 Cu ocazia constituirii Consiliului Superior al Corpului, Grigore Trancu-Iaşi, cel fără de care apariţia legii ar fi fost
aproape imposibilă, spunea:
„Lupta pe care noi am dus’o în rândurile înaintate pentru a pregăti o soartă mai bună colegilor noştri, di­
ficultăţile de tot felul cu care am avut de luptat, piedicele puse la fiecare pas constituiau greutatea ridicărei
Calvarului; numai prin sforţări uriaşe făcute conştient am putut trece prin barajul ce ne sta împotrivă, pentru
a ocupa poziţia favorabilă de unde să putem domina vederea.
Drumul este făcut, colegii noştri n’au decât să păşească ferm, înălţarea lor din toate punctele de vedere le
este asigurată.
Lucraţi colegi cu toţii, ridicaţi-vă cu ori ce mari greutăţi aţi avea de luptat pe muntele Nebo, căci alte
orizonturi se ivesc. Veţi avea şi voi satisfacţia greutăţilor învinse şi orizonturilor văzute”.
În toamna aceluiaşi an, la 1 septembrie, într-o nouă şedinţă a Consiliului Superior au loc modificări în com­
po­nenţa Biroului permanent. Astfel, în locul lui D. Constantinescu sunt aleşi, ca membri în delegaţia permanentă,
N. Arghir şi I.C. Negrescu, restul Biroului rămânând neschimbat.
Alegerile, atât pentru consiliile secţiunilor teritoriale, cât şi pentru Consiliul Superior, aveau loc în cadrul
adunărilor generale ţinute din doi în doi ani – în anii cu soţ pentru consiliile secţiunilor şi în anii impari pentru
Consiliul Superior. Se căuta ca pe listele cu candidaţi să fie prezenţi atât persoane cu studii superioare, cât şi
per­soane cu studii medii, practicieni, dar şi profesori de contabilitate.
În anul 1923, cu ocazia alegerii noului Consiliu Superior al Corpului, structura Biroului permanent
a su­ferit o singură schimbare – Petru Drăgănescu-Brateş a fost ales secretar general în locul lui Gheorghe
Leonte.
Timp de 10 ani, această componenţă a Biroului permanent a rămas neschimbată, membrii săi fiind realeşi
de fiecare dată la alegerile din 1925, 1927, 1929 şi 1931.
Abia la alegerile din 1933 intervine o mică modificare în structura Biroului permanent, de fapt o completare,
prin înfiinţarea unei funcţii noi – cea de prodecan, care îi revine profesorului universitar Spiridon Iacobescu.
Acum, la 12 ani de la primele alegeri, Biroul permanent era alcătuit astfel:
v Grigore Trancu-Iaşi – preşedinte de onoare

v Nicolae Butculescu – preşedinte, cu titlul de decan al Corpului

v Spiridon Iacobescu – prodecan

v Petru Drăgănescu-Brateş – secretar general

v Vasile M. Ioachim – director.

În această componenţă Biroul permanent avea să îşi desfăşoare activitatea până în 1939, fiind reales şi în
anii 1935 şi 1937.
În toată această perioadă, numărul secţiunilor înfiinţate, precum şi cel al membrilor Corpului au crescut
constant. Anual, Consiliul Superior prezenta o situaţie privind numărul şi structura membrilor săi pe secţiuni.
Astfel, în anul 1926, Corpul avea constituite 56 de secţiuni şi era alcătuit din 6.565 de specialişti, dintre care
1.932 experţi contabili, 4.076 contabili autorizaţi şi 557 contabili stagiari. Patru ani mai târziu, în 1930, asistăm
la o creş­tere spectaculoasă, existând 62 de secţiuni judeţene şi 11.130 de membri, dintre care 2.302 experţi conta­bili,
10 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016
7.468 contabili autorizaţi şi 1.360 contabili stagiari. Perioada de vârf în ceea ce priveşte organizarea în teritoriu
şi numărul de membri s-a înregistrat în intervalul 1938-1939. Atunci, Corpul dispunea de 70 de secţiuni, iar
nu­mărul membrilor ajunsese la aproape 15.000.
Pe data de 5 noiembrie 1939, Nicolae Butculescu demisionează din funcţia de decan al Corpului, calitate pe
care a deţinut-o timp de 18 ani. La propunerea sa, în locul lui este ales Spiridon Iacobescu, care devine astfel al
doilea decan al acestui organism. Nicolae Butculescu este ales decan de onoare al Corpului, funcţie special creată
pentru a omagia activitatea şi rolul său în crearea şi dezvoltarea instituţiei.
Noul Birou permanent, care va funcţiona până în martie 1941, avea următoarea componenţă:

BIROUL PERMANENT AL
CONSILIULUI SUPERIOR DIN 1939
v Nicolae Butculescu – decan de
onoare
v Spiridon Iacobescu – decan

v Petru Drăgănescu-Brateş – secretar

general
v Vasile M. Ioachim – director
Spiridon Iacobescu Petru Drăgănescu-Brateş Vasile M. Ioachim

Al Doilea Război Mondial a avut consecinţe nefaste şi pentru ţara noastră, iar pentru Corpul contabililor
şi profesia contabilă în general a reprezentat începutul declinului.
Instaurarea regimului militar, îngrădirea unor drepturi cetăţeneşti, precum şi concentrările masive au făcut
aproape imposibilă ţinerea de alegeri, astfel încât consiliile secţiunilor, precum şi Consiliul Superior al Cor­pului
au fost înlocuite cu comisii de conducere interimare, numite prin decizii ministeriale.
Deoarece mandatele consiliilor secţiunilor Corpului au expirat la 31 decembrie 1939, iar majoritatea mem­
brilor Corpului au fost concentraţi şi nu au putut participa la alegeri, Ministerul Muncii, sub conducerea lui
Mihai Ralea, titularul postului de ministru, a emis Decizia nr. 70.988 din 16 ianuarie 1940, prin care sunt
numite comisiile de conducere interimare ale secţiunilor Corpului.
Dar numirile prin decizii ministeriale nu se opresc doar la nivelul secţiunilor teritoriale, ci se răsfrâng
şi asu­­pra conducerii Consiliului Superior al Corpului. Astfel, prin Decizia Ministerului Muncii nr. 95.080,
în data de 25 martie 1941, în prezenţa generalului Voiculescu, subsecretar de stat, are loc numirea unei
co­misii inte­rimare a Consiliului Superior al Corpului, care îşi va alege Biroul permanent în următoarea
com­ponenţă:
v Spiridon Iacobescu – decan

v Ion Evian – prodecan

v Ion Popescu-Severin – secretar general.

În data de 20 martie 1941, din iniţiativa ministrului N. Dragomir, s-a constituit un Corp special de experţi
contabili pe lângă Ministerul Coordonării, în vederea aplicării politicii de control şi de îndrumare a preţurilor.
În acest organism au fost numiţi 30 de experţi dintre cele mai distinse personalităţi ale Corpului.

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 11

 Din cauza pierderilor de teritorii, numărul membrilor Corpului pe care se putea conta s-a redus semnificativ
începând cu anul 1939, patrimoniile filialelor din teritoriile ocupate au fost puse sub sechestru, iar situaţia arhi­
velor era mai mult decât incertă. În teritoriile ocupate, situaţia secţiunilor Corpului era dramatică, despre multe
dintre ele neştiindu-se nimic. Periodic, conducerea Consiliului Superior dădea anunţuri, mai ales prin revista
Corpului.
După numai patru luni de la instalarea comisiei interimare a Consiliului Superior, pe data de 19 iulie 1941,
prin Decizia Ministerului Muncii nr. 59.316 a fost numită o nouă comisie interimară, care a decis următoarea
componenţă a Biroului permanent:
v Gheorghe Badea, director general al Direcţiei Alcoolului – decan

v Cezar Miron – prodecan

v Nicolae Tripcovici – secretar general

v Constantin Pristăvescu – director.

Deoarece comisiile interimare ale Consiliului Superior şi ale Secţiunii Ilfov numite în anul 1941 au demi­
sio­nat, prin Decizia Ministerului Muncii publicată în Monitorul Oficial nr. 205 din 2 septembrie 1943 a fost
nu­mită o altă comisie interimară a Secţiunii Ilfov, respectiv a Consiliului Superior. Biroul permanent astfel numit
avea următoarea structură:
v Ion Evian – decan

v Ion Popescu-Severin – secretar general

v Constantin Pristăvescu – director.

După instaurarea regimului comunist, libera iniţiativă este înlocuită de economia dirijată, lucru care se
răsfrânge inevitabil şi asupra profesiei contabile, o profesie liberală prin excelenţă.
În anul 1947 se înfiinţează Consiliul permanent al normării contabilităţii, iar Ministerul Finanţelor va
coor­­dona de acum înainte întreaga metodologie a normării contabile.
În anul 1948 are loc naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, astfel încât centralizarea tuturor
comenzilor economice devine operantă sută la sută. În aceste condiţii, existenţa unui Corp al contabililor inde­
pendenţi devine aproape imposibilă.
Într-adevăr, peste numai trei ani, în urma Hotărârii Consiliului de Miniştri (condus de dr. Petru Groza)
nr. 201 din 8 martie 1951, Marea Adunare Naţională (sub preşedinţia lui C.I. Parhon) emite Decretul nr. 40 din
10 martie 1951, prin care Corpul Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Contabili se desfiinţează.

Astfel se încheie prima parte a unei aventuri care a durat exact 30 de ani. 30 de ani în care bărbaţi ade­
văraţi au luptat şi au reuşit să construiască şi să dezvolte un edificiu cum nu erau multe în lume în acele
vremuri.

12 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor


aprilie 2016
Modificări aduse

Reglementări contabile
de OMFP nr. 4.160/2015
privind reglementările contabile
– partea I –
Corina Graziella BÂTCĂ-DUMITRU, prof. univ. dr.
ASE București

ABSTRACT

Amendments Introduced by the Order of the Minister of Public Finances no. 4160/2015
Regarding Accounting Regulations
This article intends to analyse and illustrate the provisions of the Order of the Minister
of Public Finances no. 4160/2015 on amending and supplementing certain accounting
regulations, which was published in the Official Journal no. 21 of 12 January 2016.

Key terms: changing the revaluation model with the cost model, subsequent commercial
discounts, government bonds recognised as financial fixed assets, green certificates, fiduciary
contract

Acest articol își propune să analizeze și să exemplifice prevederile Ordinului ministrului finanţelor pu­
blice nr. 4.160/2015 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul
Oficial nr. 21 din 12 ianuarie 2016.

Reglementările contabile privind situaţiile fi­
nan­ciare anuale individuale şi situaţiile financiare
anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului
finan­ţe­lor publice nr. 1.802/2014, publicat în Mo­ni­
torul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 30 de­
cembrie 2014, cu modificările ulterioare, se modifică
şi se com­pletează după cum urmează:
1. Imobilizările corporale –
schimbarea metodei reevaluării
cu metoda costului
După punctul 62 se introduce un nou punct,
punc­tul 621, cu următorul cuprins:
„621. – (1) Entităţile care, în baza prevederi­lor
de la pct. 62, decid ca în cazul imobilizărilor corpo­
rale să treacă de la metoda reevaluării la me­toda
costului procedează la ajustarea sumelor evidenţiate
în contul 105 «Rezerve din reevaluare» în funcţie de
modalitatea în care, pe perioada în care a fost efec­
tuată reevaluarea, au transferat sumele în rezultatul
reportat (contul 1175 «Rezultatul reportat reprezen­
tând surplusul realizat din rezerve din reevaluare»),
după cum urmează:
a) entităţile care au avut ca politică contabi­
lă transferul rezervei din reevaluare în contul de
rezul­tat reportat, pe măsura amortizării acti­vu­
lui, închid rezerva din reevaluare (soldul contului
105 «Rezerve din reevaluare») pe seama imobiliză­rii
căreia îi co­res­­punde rezerva respectivă (articol con­
tabil 105 «Rezer­ve din reevaluare» = 21x Imobili­zări
corpo­rale) (...)”

Exemplu

În luna octombrie anul N, Alfa achiziționează un utilaj la costul de 100.000 lei, care se amortizează
liniar în 10 ani. La sfârșitul anului N+1, societatea reevaluează utilajul la valoarea justă de 110.000 lei și

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 13

alege drept politică contabilă transferul rezervei din reevaluare la rezultatul reportat pe măsura amortizării
activului. La data de 01.01.N+3, Alfa decide să treacă de la modelul reevaluării la modelul cost.
a) Înregistrarea amortizării în lunile noiembrie și decembrie anul N: 100.000 lei/10 ani/12 luni =
833 lei/lună
833 lei 6811 = 2813 833 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea și mijloacelor de transport”
imobilizărilor”

b) Reevaluarea:
Valoare rămasă la 31.12.N+1 = 100.000 lei – 833 lei/lună x 14 luni = 88.338 lei
b1) Anularea amortizării cumulate:
11.662 lei 2813 = 2131 11.662 lei
„Amortizarea instalaţiilor „Echipamente tehnologice
și mijloacelor de transport” (mașini, utilaje și
instalaţii de lucru)”

b2) Înregistrarea plusului de valoare: 110.000 lei – 88.338 lei = 21.662 lei
21.662 lei 2131 = 105 21.662 lei
„Echipamente tehnologice „Rezerve din reevaluare”
(mașini, utilaje și
instalaţii de lucru)”

c1) Înregistrarea amortizării lunare la valoarea justă: 110.000 lei valoare justă/(10 ani x 12 luni – 14 luni
= 106 luni rămase) = 1.038 lei
1.038 lei 6811 = 2813 1.038 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea și mijloacelor de transport”
imobilizărilor”

c2) Transferul lui 105 la 1175:

l Amortizare calculată la valoarea justă 1.038 lei/lună
– Amortizare calculată la cost = 88.338 lei/106 luni 833 lei/lună
= Valoare de transferat 205 lei/lună
205 lei 105 = 1175 205 lei
„Rezerve din reevaluare” „Rezultatul reportat
reprezentând surplusul
realizat din rezerve
din reevaluare”

d) Situația activului la 31.12.N+2:

Sold cont 105 = 21.662 lei – 205 lei/lună x 12 luni = 19.202 lei
19.202 lei 105 = 2131 19.202 lei
„Rezerve din reevaluare” „Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”

e) Anul N+3:
Sold cont 213 = 110.000 lei valoare justă la 31.12.N+1 – 19.202 lei = 90.798 lei
Sold cont 281 = 1.038 lei/lună x 12 luni = 12.456 lei

14 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

 Valoare rămasă = 90.798 lei – 12.456 lei = 78.342 lei
Durată de amortizare rămasă = 106 luni – 12 luni = 94 luni
Amortizare lunară = 78.342 lei/94 luni = 833 lei (amortizarea înainte de reevaluare)
Deci opțiunea nu conduce la subevaluarea activului.

„b) entităţile care au avut ca politică conta­
bilă transferul rezervei din reevaluare în contul
de rezul­tat reportat, la scoaterea din evidenţă a
imobilizării pentru care s-a constituit rezerva res­
pec­tivă, proce­dea­ză astfel:
– transferă din contul 105 «Rezerve din reeva­
luare» în contul 1175 «Rezultatul reportat reprezen­
tând surplusul realizat din rezerve din reevaluare»
re­zerva corespunzătoare sumelor amortizate din va­
loarea imobilizării;
– reduc valoarea imobilizării cu rezerva din re­
e­ ­valuare aferentă valorii care nu a fost amortizată
(articol contabil 105 «Rezerve din reevaluare» = 21x
Imobilizări corporale).”

Exemplu

La sfârșitul anului N-1, Alfa achiziționează un utilaj la costul de 100.000 lei, care se amortizează liniar
în 10 ani. La sfârșitul anului N+1, societatea reevaluează utilajul la valoarea justă de 84.000 lei și alege drept
politică contabilă transferul rezervei din reevaluare la rezultatul reportat la scoaterea din evidenţă a imobili­
zării. La sfârșitul anului N+3, Alfa decide să treacă de la modelul reevaluării la modelul cost.
a) Înregistrarea amortizării aferente anului N: 100.000 lei/10 ani = 10.000 lei
10.000 lei 6811 = 2813 10.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea și mijloacelor de transport”
imobilizărilor”

b) Reevaluarea:
Valoare rămasă la 31.12.N+1 = 100.000 lei – 20.000 lei = 80.000 lei
b1) Anularea amortizării cumulate:
20.000 lei 2813 = 2131 20.000 lei
„Amortizarea instalaţiilor „Echipamente tehnologice
și mijloacelor de transport” (mașini, utilaje și
instalaţii de lucru)”

b2) Înregistrarea plusului de valoare: 84.000 lei – 80.000 lei = 4.000 lei
4.000 lei 2131 = 105 4.000 lei
„Echipamente tehnologice „Rezerve din reevaluare”
(mașini, utilaje și
instalaţii de lucru)”

c) Înregistrarea amortizării aferente anului N+2: 84.000 lei valoare justă/8 ani rămași = 10.500 lei
10.500 lei 6811 = 2813 10.500 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea și mijloacelor de transport”
imobilizărilor”

În urma reevaluării se înregistrează anual un plus de amortizare de 500 lei (10.500 lei – 10.000 lei).
d) Trecerea de la modelul valorii juste la modelul cost:
d1) Transferul rezervei din reevaluare la rezultatul reportat pentru rezerva corespunzătoare sumelor
amor­tizate din valoarea imobilizării: 500 lei anul N+2 + 500 lei anul N+3 = 1.000 lei

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 15

 1.000 lei 105 = 1175 1.000 lei
„Rezerve din reevaluare” „Rezultatul reportat
reprezentând surplusul
realizat din rezerve
din reevaluare”

d2) Reducerea valorii imobilizării cu rezerva din reevaluare aferentă valorii care nu a fost amortizată:
4.000 lei sold cont 105 – 1.000 lei sumă transferată în contul 1175 = 3.000 lei
3.000 lei 105 = 2131 3.000 lei
„Rezerve din reevaluare” „Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”

La sfârșitul anului N+3, activul va figura în bilanț cu valoarea de 60.000 lei (84.000 lei – 2 ani x
10.500 lei – 3.000 lei).
Valoare rămasă la 31.12.N+3 dacă utilajul nu era reevaluat = 100.000 lei – 4 ani x 10.000 lei =
60.000 lei
Deci opțiunea nu conduce la subevaluarea activului.

„(2) Entităţile care modifică politica contabilă
aplicabilă imobilizărilor corporale în sensul că decid
să treacă de la metoda reevaluării la metoda costului
aplică prevederile alin. (1), prin excepţie de la ce­
rin­­ţele pct. 63 alin. (1).
(3) Entităţile care, în baza prevederilor de la
pct. 62, decid ca în cazul imobilizărilor corporale să
treacă de la metoda reevaluării la metoda costului
vor urmări ca aplicarea acestei opţiuni să nu con­
­ducă la subevaluarea activelor respective faţă
de valoarea care ar fi fost recunoscută în bi­lanţ
dacă acele imobi­li­zări corporale nu ar fi fost re­
e­­valuate.
(4) Prevederile prezentului punct se aplică indi­
ferent dacă reevaluarea a fost efectuată prin apli­
carea unui indice sau prin recalcularea valorii nete
a imobilizării.”
Remarcă:
Pct. 63 alin. (1) din OMFP nr. 1.802/2014, cu
mo­dificările ulterioare, preve­de: Efectele modificării
politicilor contabile afe­ren­te exerciţiilor financiare
precedente se înregis­trea­ză pe seama re­zul­tatului
re­portat (contul 1173 „Re­zul­­ta­tul reportat provenit
din modificările politi­ci­lor conta­bile”), dacă efectele
modificării pot fi cu­an­tifi­ca­te.
Aşa cum am văzut, potrivit noilor reglementări,
entităţile care modifică politica contabilă apli­cabilă
imobilizărilor corporale în sensul că decid să treacă
de la metoda reevaluării la metoda costului aplică
pre­vederile de mai sus, prin excepţie de la cerinţe­
le pct. 63 alin. (1).
Concluzie:
Modificarea politicii contabile apli­cabile imo­
bi­li­zărilor corporale în sensul trecerii de la metoda
reevaluării la metoda costului nu se con­tabilizează
în contul 1173.
2. Reducerile comerciale primite
La punctul 76, după alineatul (1) se introduce
un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Dacă reducerile comerciale înscrise pe fac­
tura de achiziţie acoperă în totalitate contravaloarea
bunurilor achiziţionate, acestea se înregistrează în
con­tabilitate la valoarea justă, pe seama veniturilor
curente (contul 758 «Alte venituri din exploatare»)
în cazul stocurilor, respectiv a veniturilor în avans
(con­­tul 475 «Subvenţii pentru investiţii»), în cazul
imo­biliză­rilor corporale şi necorporale. Veniturile în
avans afe­rente acestor imobilizări se reiau în contul
de profit şi pierdere pe durata de viaţă a imobilizări­
lor respective.”

Exemplul 1

În luna februarie anul N, Alfa achiziționează un telefon mobil la costul de 1.000 lei, TVA 20%, și bene­
ficiază de o reducere de 100% din partea operatorului de telefonie.
Notă:
Conform art. 331 alin. (2) din Codul fiscal, operaţiunile pentru care se aplică taxarea inversă sunt: (...)

16 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

 i) furnizările de telefoane mobile, și anume dispozitive fabricate sau adaptate pentru utilizarea în cone­
xiune cu o reţea autorizată și care funcţionează pe anumite frecvenţe, fie că au sau nu vreo altă utilizare; (...)
k) furnizările de console de jocuri, tablete PC și laptopuri.
Art. 331 alin. (7) din acelaşi act normativ prevede: Pentru livrarea bunurilor prevăzute la alin. (2) lit. i)-k)
se aplică taxarea inversă numai dacă valoarea bunurilor livrate, exclusiv TVA, înscrise într-o factură, este mai
mare sau egală cu 22.500 lei.
a) Achiziţia pe baza facturii:
0 lei % = 401 0 lei
0 lei 303 „Furnizori”
„Materiale de natura
obiectelor de inventar”
0 lei 4426
„TVA deductibilă”

b) Recunoașterea activului la valoarea justă, considerată a fi prețul de vânzare afișat în magazin și în­scris
pe factură:
1.000 lei 303 = 7588 1.000 lei
„Materiale de natura „Alte venituri
obiectelor de inventar” din exploatare”

c) Darea în consum:
1.000 lei 603 = 303 1.000 lei
„Cheltuieli privind „Materiale de natura
materialele de natura obiectelor de inventar”
obiectelor de inventar”

Exemplul 2

În luna februarie anul N, Alfa achiziționează un televizor la costul de 10.000 lei și beneficiază de o re­du­­
cere de 100% din par­tea furnizorului (magazin). Presupunem că televizorul se amortizează liniar în 10 ani.
a) Achiziția pe baza facturii:
0 lei % = 404 0 lei
0 lei 214 „Furnizori de imobilizări”
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție
a valorilor umane și materiale
și alte active corporale”
0 lei 4426
„TVA deductibilă”

b) Recunoașterea activului la valoarea justă, considerată a fi prețul de vânzare afișat în magazin și înscris
pe factură:
10.000 lei 214 = 4758 10.000 lei
„Mobilier, aparatură birotică, „Alte sume primite
echipamente de protecție cu caracter de subvenții
a valorilor umane și materiale pentru investiții”
și alte active corporale”

c) Amortizarea lunară a televizorului: 10.000 lei/10 ani/12 luni = 83 lei

83 lei 6811 = 2814 83 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea altor
privind amortizarea imobilizări corporale”
imobilizărilor”

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 17

 d) Concomitent, transferul lunar al venitului în avans la venituri curente:
83 lei 4758 = 7584 83 lei
„Alte sume primite „Venituri din subvenții
cu caracter de subvenții pentru investiții”
pentru investiții”

La punctul 76, după alineatul (2) se introduc
trei noi alineate, alineatele (21)-(23), cu următorul
cuprins:
„(21) În cazul în care informaţiile deţinute nu
per­mit corectarea valorii stocurilor, potrivit alin. (2),
reducerile menţionate la acel alineat se reflectă,
de asemenea, pe seama contului 609 «Reduceri
co­mer­cia­le primite». (...)”
Pct. 76 alin. (2) din OMFP nr. 1.802/2014 pre­
ci­za: Reducerile comerciale primite ulterior facturării
corectează costul stocurilor la care se referă, dacă
aces­tea mai sunt în gestiune. Dacă stocurile pen­tru
care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt
în gestiune, acestea se evidenţiază distinct în conta­
bi­­litate (contul 609 „Reduceri comerciale primite”),
pe seama conturilor de terţi.

Exemplu

Alfa folosește metoda de gestiune global valorică pentru contabilitatea analitică a mărfurilor și amba­
lajelor din unitățile de desfacere cu amănuntul. Societatea achiziționează mărfuri în valoare de 20.000 lei
la data de 23.03.N. La 06.04.N, aceasta primește o reducere comercială de 5% aferentă facturii din 23.03.N.
La data primirii facturii de reducere mărfurile erau în stoc.
a) Achiziția:
24.000 lei % = 401 24.000 lei
20.000 lei 371 „Furnizori”
„Mărfuri”
4.000 lei 4426
„TVA deductibilă”

b) Reducerea ulterioară: 20.000 lei x 5% = 1.000 lei

(1.200 lei) % = 401 (1.200 lei)
(1.000 lei) 371 „Furnizori”
„Mărfuri”
(200 lei) 4426
„TVA deductibilă”

„(22) Reducerile comerciale primite ulterior (con­tul 475 «Subvenţii pentru investiţii»), fiind
fac­­turării unor imobilizări corporale şi necorpo­ reluate în con­tul de profit şi pierdere pe durata
ra­­le identificabile reprezintă venituri în avans de viaţă rămasă a imobilizărilor respective.”

Exemplu

Alfa achiziționează și pune în funcțiune în luna martie N un utilaj la costul de 100.000 lei, care se amor­
tizează liniar în 10 ani. La data de 1 iulie N, aceasta primește de la furnizor o reducere comercială în sumă
de 1.000 lei aferentă facturii din luna martie. Cota de TVA este de 20%.
a) Achiziția, în luna martie:
120.000 lei % = 404 120.000 lei
100.000 lei 2131 „Furnizori de imobilizări”
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
20.000 lei 4426
„TVA deductibilă”

18 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

 b) Înregistrarea amortizării în lunile aprilie, mai și iunie: 100.000 lei/10 ani/12 luni = 833 lei/lună
833 lei 6811 = 2813 833 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea și mijloacelor de transport”
imobilizărilor”

c) Înregistrarea în luna iulie a reducerii comerciale primite ulterior:

1.000 lei 404 = 4758 1.000 lei
„Furnizori de imobilizări” „Alte sume primite
cu caracter de subvenții
pentru investiții”

Și pentru TVA: 1.000 lei x 20% = 200 lei

(200 lei) 4426 = 404 (200 lei)
„TVA deductibilă” „Furnizori de imobilizări”

d) Amortizarea aferentă lunii iulie:

833 lei 6811 = 2813 833 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea și mijloacelor de transport”
imobilizărilor”

e) Reluarea subvenției la venituri pe durata de viață rămasă a utilajului: 1.000 lei/(120 luni – 3 luni) =
8,5 lei/lună
8,5 lei 4758 = 7584 8,5 lei
„Alte sume primite „Venituri din subvenții
cu caracter de subvenții pentru investiții”
pentru investiții”

Va urma...

BIBLIOGRAFIE

1. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale și situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările ulterioare.
2. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 4.160/2015 privind modificarea și completarea unor regle­
men­tări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 21/12.01.2016.

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 19

Practică contabilă Problematizări privind recunoașterea
şi evaluarea stocurilor
Andreea Gabriela PONORÂCĂ, lect. univ. dr.
ASE Bucureşti

ABSTRACT

Study on Inventory Recognition and Measurement

An input of inventories in the entity is a very important moment for accounting purposes.
The volume and diversity of economic transactions determined a careful analysis of the
items that arise and their adequate measurement. Measurement is the process through
which the amounts of the financial statements items to be included in the balance sheet
and profit and loss account are determined. Our objective is to discuss various rules on
the recognition and measurement of inventories in trading companies.

Key terms: inventories, recognition, measurement, cost of purchase, cost of production,

capital contribution value, fair value

Intrarea stocurilor în unitate reprezintă un mo­
ment foarte important privit prin prisma implica­
țiilor de natură contabilă. Amploarea şi diversitatea
tranzacţiilor economice au condus la o analiză aten­
tă a elementelor generate şi la o evaluare corespunză­
toare a acestora. Evaluarea este procesul prin care
se determină valorile la care structurile situaţiilor
financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul de
profit şi pierdere. Obiectivul nostru este de a adu­
ce în discuţie diverse reguli privind recunoașterea
şi eva­luarea stocurilor la nivelul societăților comer­
ciale.
l bunurile primite care urmează să fie înregis­
trate ca active ale cumpărătorului, dar pentru care
nu s-a primit factura aferentă;
l bunurile livrate și nefacturate, care vor fi
scoa­se din evidenţă deoarece transferul de proprie­
tate a avut loc deja;
l bunurile vândute şi nelivrate încă pentru
care a avut loc transferul de proprietate. De exem­plu,
în cazul vânzărilor cu condiţia de livrare „ex-work”,
bunurile vân­dute nu mai fac parte din stocul vânză­
torului din mo­mentul în care sunt puse la dis­poziția
cumpărăto­ru­lui.

Ü Recunoașterea stocurilor Atât deţinerea de bunuri materiale, indiferent

Intrarea stocurilor trebuie înregistrată în con­
ta­bilitate la data la care are loc transferul riscurilor
și al beneficiilor. De obicei, datele privind transfe­
rul controlului şi al proprietăţii și datele de livrare
co­­respund, însă pot surveni şi decalaje de timp, de
exem­­plu, pentru:
l bunurile vândute în consignație sau stocu­
ri­le la dispoziția clientului;
l stocurile gajate livrate creditorului benefi­
ciar, acestea fiind în evidenţa debitorului până la
momentul vânzării;
de titlu, cât și desfășurarea operaţiunilor economice
fără înregistrarea prealabilă a acestora în conta­bili­
tate sunt interzise.
Este obligatorie asigurarea ur­mă­toarelor si­
tua­ţii:
þ Recepționarea și înregistrarea tuturor bu­
nu­­rilor materiale care intră în entitate. Bu­nu­rile pri­
­mite pentru a fi prelucrate, în custodie sau în consig­
­nație trebuie recepționate și înre­gistrate separat ca
intrări în gestiune, în timp ce va­loarea lor va fi con­
­semnată în conturi aflate în afara bilanţului.

20 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

 þ Dacă există decalaje între aprovizionarea
și recepţia bunurilor, cu condiţia ca acestea să fie
în proprietatea entităţii, se va proceda astfel:
l bunurile neînsoțite de factură vor fi înregis­
trate ca intrări în gestiune atât în contabi­
litate, cât și la locul de depozitare, având la
bază recepţia și documen­tele aferente;
l bunurile sosite, dar nerecepționate vor fi
în­­registrate separat în contabilitate ca in­
trări în ges­tiune.
þ Dacă există decalaje între vânzarea și livra­
rea bunurilor, ele vor fi înregistrate ca ieșiri din
en­titate, deoarece nu mai sunt proprietatea aces­
te­ia, după cum urmează:
l bunurile vândute, dar nelivrate vor fi în­re­
gis­­trate separat în gestiune, în timp ce în
con­tabili­tate vor fi consemnate în conturi
în afara bilanţului;
l bunurile livrate, dar care nu au fost încă fac­
turate vor fi înregistrate ca ieșiri din gestiu­
ne atât în contabilitate, cât și la locurile de
depozitare, având la bază documentele care
confirmă ieșirea din ges­tiu­ne potrivit legii.
þ Bunurile ma­teriale vândute sau aprovizio­
nate având clauze re­feritoare la dreptul de proprie­
tate vor fi înregistrate în funcţie de caz, la intrări sau
la ieșiri, atât în gestiune, cât și în contabilitate, con­
form contractelor aferente.

Exemplul 1

Presupunem că stocurile se află la dispoziția clientului, furnizorul transferând periodic bunuri fie într-un
depozit propriu, fie în cel al clientului. Conform contractului, transferul proprietăţii va surveni în momentul
în care clientul va scoate bunurile din acest depozit, urmând a le utiliza pentru producţie, în timp ce factu­
rarea va fi efectuată atunci când clientul va consuma aceste bunuri.
Transferul bunurilor (produse finite) în depozitul clientului, având la bază avizul de însoțire, va fi înre­
gistrat după cum urmează:
354 = 345 Costul de producţie
„Produse aflate la terţi” „Produse finite”

Pe de altă parte, produsele finite vor fi menținute în bilanţul furnizorului, deoarece riscurile și avantajele
asociate acestora nu au fost transferate.

Exemplul 2

Societatea ABC încheie un contract de prelucrare în sistem lohn cu un partener străin, XYZ, acesta din
urmă fiind nevoit să facă accesibile executantului atât materiile prime și materialele destinate prelucrării, cât
și documentația tehnică aferentă. Executantul va factura serviciile prestate în funcţie de valorile presta­bilite
în contract, după obţinerea și recepţia unităţilor în discuţie.
În proprietatea societăţii XYZ vor rămâne stocurile trimise spre prelucrare, con­form contractului înche­iat,
astfel încât în contabilitatea societăţii producătoare (executantul în regim de lohn) acestea se reflectă prin
intermediul contului extrabilanţier 8032 „Valori materiale primite spre prelucra­re sau reparare”. Stocurile
de materiale primite în acest regim se vor descărca extracontabil din gestiune prin creditarea contului 8032
la momentul recepției și al livrării comenzilor către XYZ.

Exemplul 3

Societatea ABC din România (înregistrată în scopuri de TVA) primește o factură de mărfuri în valoare
de 35.000 euro de la societatea XYZ din Austria (înregistrată în scopuri de TVA în Austria), datată 22.02.2016,
data la care mărfurile părăsesc fabrica producătorului. Cursul de schimb al Băncii Naţionale a României la
data facturării este de 4,47 lei pentru un euro, iar intrarea mărfurilor în activul cumpărătorului va fi înre­gis­
trată de către acesta în momentul transferului riscurilor și beneficiilor, mai exact la data facturii (22.02.2016).

327 = 401 156.450 lei

„Mărfuri în curs „Furnizori”
de aprovizionare”

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 21

 Conform pct. 319 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglemen­
tărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu
modificările şi completările ulterioare, o tranzacţie în valută trebuie să fie înregistrată în prima fază la cursul
de schimb valutar al BNR de la data la care operaţiunea a fost efectuată.
Valoarea în lei a mărfurilor = 35.000 euro x 4,47 lei/euro = 156.450 lei
În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni
faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziţia, potrivit art. 284
din Codul fiscal. Pe de altă parte, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislaţia
altui stat membru la articolul care transpune prevederile art. 222 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului
din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată sau, după caz, la data emiterii
autofacturii prevăzute la art. 319 alin. (9) din Codul fiscal ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în
care a intervenit fap­tul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.
Ultimul curs de schimb comunicat de BNR se referă la cursul comunicat de bancă în ziua precedentă,
valabil pentru operaţiunile care urmează să aibă loc în următoarea zi.
Baza de impozitare a TVA = 35.000 euro x 4,47 lei/euro = 156.450 lei
TVA = 156.450 lei x 20% = 31.290 lei
4426 = 4427 31.290 lei
„TVA deductibilă” „TVA colectată”

Transferul din contul de mărfuri aflate în curs de aprovizionare în cel de mărfuri va fi înregistrat la mo­
mentul recepției bunurilor.

Exemplul 4

La data de 25.01.2016, societatea ABC se angajează într-o livrare de mărfuri pe baza unui aviz de înso­
țire a mărfii, însă emiterea facturii are loc abia în 17.02.2016. Ca urmare, societatea va în­registra vânzarea
și ieșirea mărfurilor în aceeași dată – 25.01.2016, data livrării.

418 = %
„Clienţi – facturi 707
de întocmit” „Venituri din
vânzarea mărfurilor”
4427
„TVA colectată”*
* Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată are loc la data faptului generator, în acest caz data livrării mărfurilor.

607 = 371
„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri”

Exemplul 5

Societatea ABC primește în custodie bunuri în valoare de 3.500 lei.

D 8033 3.500 lei

„Valori materiale primite
în păstrare sau custodie”

Exemplul 6

La data de 08.02.2016, societatea ABC cumpără mărfuri în valoare de 200.000 lei, TVA 20%, pe baza
unei facturi, mărfurile urmând a fi livrate în 10 zile.

22 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

 – Cumpărarea mărfurilor pe baza facturii, la data de 08.02.2016:
% = 401 240.000 lei
327 „Furnizori” 200.000 lei
„Mărfuri în curs
de aprovizionare”
4426 40.000 lei
„TVA deductibilă”

– Odată cu recepţia mărfurilor, cumpărătorul trebuie să facă următoarea înregistrare:

371 = 327 200.000 lei
„Mărfuri” „Mărfuri în curs
de aprovizionare”

Ü Evaluarea stocurilor corespunzător. Dacă achiziţia bunurilor și primirea

Evaluarea stocurilor trebuie realizată atât la
data intrării, respectiv a ieșirii din entitate, cât și
cu ocazia inventarului și în scopul întocmirii situa­
ţiilor fi­nan­ciare.
î Evaluarea stocurilor la data intrării
în entitate
Valoarea de intrare a bunurilor care trebuie
eva­luate și înregistrate în contabilitate se stabilește
astfel:
1. la cost de achiziţie, în cazul bunurilor procu­
rate cu titlu oneros;
2. la cost de producţie, pentru bunurile produ­
se în cadrul entităţii;
3. la valoarea de aport, determinată în urma
eva­luării, în cazul bunurilor care reprezintă aport
la capitalul social;
4. la valoarea justă, pentru bunurile primite cu
titlu gratuit sau constatate plus la in­ven­tar.
1. Costul de achiziţie
Acest cost reflectă preţul și posibilele cheltuieli
conexe minus eventualele reduceri ale costului de
achiziţie. Astfel, costul de achiziţie va reflecta preţul
de cumpărare, taxele de import și alte taxe aferente
(cu excepţia celor care pot fi recuperate ulterior de
la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport (chiar
și atunci când funcția de aprovizionare este exter­
nalizată), manipulare și alte cheltuieli adiacen­te.
De asemenea, comisioanele, taxele notariale și chel­
tuielile aferente obţinerii autorizațiilor vor fi in­
cluse în costul de achiziţie, alături de orice alte chel­
tuieli nerecuperabile atribuite bunurilor în cau­ză.
În eventualitatea în care furnizorul va acorda
o reducere comercială, înscrisă pe factura de achi­
ziţie, costul de achiziţie al mărfurilor va fi ajustat
reducerii sunt tratate împreună, reducerile comer­
cia­le primite ulterior facturării vor modifica de ase­
me­nea costul de achiziţie al produselor. Aceste re­
du­ceri vor corecta costul stocurilor la care se referă,
în cazul în care ele mai sunt în gestiune. În caz con­
trar, reducerile comerciale primite trebuie evi­den­
ţiate distinct în contabilitate, în contul 609 „Redu­
ceri comerciale primite”, cu ajutorul con­turi­lor de
terţi.
Mai mult decât atât, dacă vânzarea bunurilor
și acordarea reducerii sunt tratate împreună, redu­
cerile comerciale oferite ulterior vor corecta venitu­
rile din vânzare. Oricare ar fi perioada în care sunt
acor­date reducerile ulterioare, acestea trebuie înre­
gis­­trate separat în contabilitate, în contul 709 „Re­
duceri comerciale acordate”, cu ajutorul conturi­lor
de terţi.
Reducerile comerciale pentru prestările de ser­
vicii primite, respectiv oferite după facturare, orica­
re ar fi perioada la care acestea fac referire, vor fi
înregistrate în contabilitate în conturile 609 și 709,
pe seama conturilor de terţi.
Dacă reducerile au loc ul­te­rior datei bilan­ţului
și astfel ar necesita corecta­rea situaţiei finan­ciare
anuale, acestea trebuie înre­gistrate la data bi­lanţu­lui
prin intermediul contului 408 „Furni­zori – fac­turi
nesosite”, respectiv al con­tului 418 „Clienţi – facturi
de întocmit”. Reducerile vor fi re­flectate în situaţiile
financiare ale exerciţiului pen­tru care se întocmește
raportarea, pe baza do­cumen­telor justificative. Re­
ducerile înregistrate în con­tul 408 la data bilanţului,
care urmează să fie pri­mite, vor corecta costul sto­
curilor, în cazul în care acestea sunt încă în gestiune.
Printre tipurile de reduceri comerciale se nu­
mără următoarele:
l rabaturile, întâlnite în cazul defectelor de ca­
litate, care modifică preţul de vânzare al bunurilor;

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 23

 l remizele, întâlnite în cazul vânzărilor supe­
rioare cantității stabilite sau atunci când cumpără­
torul are un statut preferenţial;
l risturnele, care constituie reduceri ale pre­
ţului calculate în funcţie de ansamblul tranzacţiilor
cu același terţ de-a lungul unui perioade de timp
determinate.
Reducerile financiare reprezintă sconturi de
decontare acordate pentru achitarea datoriilor îna­
inte de termen. Cele primite de la fur­nizor reflectă
venituri ale perioadei la care se referă – contul 767
„Venituri din sconturi obţinute”. Pe de altă parte,
reducerile financiare reprezintă cheltuieli ale peri­
oa­dei pentru furnizor, oricare ar fi perioada la care
se referă – contul 667 „Cheltuieli privind sconturile
acordate”.
În cazul bunurilor cumpărate însoţite de fac­
tură sau de aviz de însoțire a mărfii, urmând ca fac­
tu­ra să sosească ulterior, pentru înregistrarea în
contabilitate va fi folosit cursul valutar de la data
re­cepției produselor.
2. Costul de producţie
Acest cost se referă la preţul de achiziţie al ma­
teriilor prime și al materialelor consumabile, dar și
la alte cheltuieli legate direct de bunul respectiv.
Costul de producţie, respectiv de prelucrare
al stocurilor și cel de producţie al imobilizărilor re­
flectă cheltuielile directe aferente producţiei, mai
exact: materiale, manoperă și alte cheltuieli directe,
energie consumată în acest scop, costul aferen­t pro­
iectării produselor, dar și cota cheltuielilor in­direc­
te de producţie care va fi alocată rațional ca fiind
legată de fabricația lor.
Cheltuielile de prelucrare (conversie) a sto­cu­
rilor înglobează cheltuielile direct legate de uni­tă­
ţile pro­duse, spre exemplu, costurile cu manopera
di­rectă, dar și alocarea sistematică a regiei fixe și
variabile de producţie generată de transformarea
materiale­lor în produse finite. Regia fixă de produc­
ţie se re­feră la acele costuri indirecte de producţie
care rămân relativ con­stante, oricare ar fi volumul
fi­nal, precum amor­tizarea, întreținerea utilajelor,
con­­du­cerea și admi­nis­trarea secțiilor. Pe de altă
par­te, re­gia variabilă de producţie se referă la cos­
turile in­directe care va­riază în funcţie de volumul
producţiei, cum ar fi materialele și forţa de muncă
indirectă.
Regia fixă de producţie este alocată cos­turilor
de conversie, raportându-se la capacitatea norma­
lă a instalaţiilor utilizate pentru producţie. Astfel,
24 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016
nive­lul real va putea fi folosit în cazul în care se apre­
ciază că acesta aproximează capacitatea nor­mală.
În even­tualitatea în care se va obţine o pro­duc­ţie mai
scă­zută sau anumite echipamente nu vor fi folosite,
va­loarea cheltuielilor cu regia fixă va ră­mâne con­
stantă, fără a suferi majorări, în timp ce chel­tuielile
de regie nealocate vor fi consi­derate cheltuieli în pe­
­rioada în care au avut loc. În contrast, dacă se în­­re­
gistrează o producţie mai mare decât de obicei, valoa­
rea cheltuielilor cu regia fixă alocate pentru fiecare
unitate în parte va fi diminua­tă. În acest fel, stocurile
nu vor fi evaluate la o valoa­re su­perioară costului
lor. Regia variabilă de producţie este atri­bui­tă fie­
cărei unităţi în funcţie de folosirea insta­la­ţiilor de
producţie.
În cadrul unui proces de producţie pot fi obţi­
nu­te simultan mai multe bunuri, ca în cazul pro­du­
selor cuplate sau atunci când unul dintre produse
este principal, iar celălalt secundar. Când costurile
de con­versie nu pot fi separate pentru fiecare pro­
dus, acestea vor fi atribuite cu ajutorul unei meto­
de ra­ționale, care trebuie aplicată consecvent. Spre
exem­­plu, alocarea poate fi bazată pe valoarea de
vânzare a fiecărui produs în momentul producţiei,
în stadiul în care bunurile pot fi identificate sepa­
rat, sau ulterior finalizării procesului de producţie.
Adesea, produsele secundare au o valoare nesemni­
fi­ca­tivă în compa­ra­ţie cu cele principale, așa că sunt
evaluate la valoa­rea realizabilă netă, urmând ca
aceasta să fie dedusă din costul celuilalt produs.
Astfel, valoarea contabi­lă este aproximativ egală cu
costul în cazul bunului prin­cipal.
Atunci când costurile generale, respectiv de
proiec­tare ale unor bunuri se află în legătură cu anu­
­mi­te sto­curi, acestea vor fi incluse în costul stocu­
rilor în cauză. De asemenea, dacă furnizorii sau cei
care pres­tează servicii deţin stocuri, ele vor fi eva­
lua­te la costurile lor de producţie. De obicei, acestea
includ manopera, cheltuielile cu personalul direct
angajat pentru furnizarea și supravegherea servicii­
lor și cheltuielile de regie de atribuit. Celelalte cos­
turi, legate de vânzare sau de personalul angajat în
administrația generală, vor fi considerate cheltuieli
în perioada în care au avut loc. Marjele de profit sau
cheltuielile de regie neatribuibile nu vor face parte
din costul stocurilor celui care prestează serviciile
respecti­ve­, chiar dacă se întâmplă ca acestea să fie
încorporate în preţurile facturate.
În măsura în care se referă la perioada de pro­
ducţie, o parte din cheltuielile de regie fixe sau varia­
bile care pot fi atribuite indirect unui produs vor fi
incluse în costul său de producţie. Regiile generale
pot fi incluse în costul stocurilor atâta timp cât re­
flectă aducerea stocurilor în locul și la forma dorite.
Costurile de distribuţie nu vor fi însă incluse în cos­
tul de producţie.
Printre costurile recunoscute drept cheltuieli
ale perioadei în care au avut loc și care, prin urmare,
nu vor fi incluse în costul stocurilor se numără:
l pierderile de materiale, manopera sau alte
costuri de producţie superioare normelor admise
în mod uzual, inclusiv pierderile din cauza risipei;
l cheltuielile de depozitare, însă nu și dacă
aces­­tea sunt necesare pe perioada producţiei, înain­
tea trecerii într-o nouă fază de fabricaţie. Cheltu­
ielile de depozitare necesare pentru aducerea sto­
cu­rilor în locul şi în starea dorite vor fi incluse în
costul de producție;
l regiile generale de administraţie care nu au
un rol în aducerea stocurilor în forma şi locul finale;
l regia fixă care nu este alocată costului de
pro­ducţie, fiind înregistrată drept cheltuială în pe­
rioada în care a survenit. Alocarea regiei fixe asupra
costurilor va fi efectuată în funcţie de capacitatea
normală de producţie (activitate).
Prin capacitate normală de producţie se în­
ţelege producţia estimată a fi obținută, în medie, pe
parcursul unui anumit număr de perioade, în con­
diţii normale, luând în considerare și pierderea de
capacitate rezultată din întreținerea planificată a
echipamentului.
Costurile îndatorării atribuibile activelor cu ci­
clu lung de fabricaţie sunt incluse în costurile de pro­
ducţie ale acestora în cazul în care sunt le­gate de
perioada de producţie. Dobânda la capi­talul îm­pru­
mutat pentru finanţarea cumpărării, con­struc­ției
sau producţiei de active cu ciclu lung de fabri­aţie va
fi cuprinsă în costurile îndatorării. Activele cu ci­clu
lung de fabricaţie reprezintă active care so­li­cită în
mod obligatoriu o perioadă substan­ţială de timp, res­
pectiv mai mare de un an, pentru a fi gata în ve­derea
utilizării prestabilite sau pentru vânzare. Nu sunt
considerate active cu ciclu lung stocu­ri­le fabricate
repetitiv pe o perioadă scur­tă de timp și activele care
sunt gata pen­tru utilizarea lor presta­bilită sau pentru
vânzare în momentul achiziţiei.
Atunci când majoritatea activităţilor necesare
pentru pregătirea activului cu ciclu lung de fabrica­
ţie în vederea utilizării sau a vânzării au fost reali­
zate, capitalizarea costurilor îndatorării trebuie să
înceteze.
În cazul în care în valoarea acestor active sunt
incluse și costuri ale îndatorării, entităţile prezintă
informaţii corespunzătoare în notele explicative la
situaţiile fi­nanciare.
Pentru determinarea valorii produselor şi ser­
viciilor care se află în curs de execuţie, producţia
ne­terminată va fi inventariată la sfârșitul perioadei,
prin anumite metode tehnice de identificare a gra­
dului de finalizare sau a stadiului de executa­re a
ope­rațiilor tehnologice, și evaluată la costu­rile de
pro­ducţie.

Exemplul 7

Societatea ABC are o fabrică de mobilă. În cursul lunii februarie anul curent au fost implicate următoarele
costuri pentru producția a 200 de mese: cheltuieli cu materiile prime – 160.000 lei, manoperă – 90.000 lei,
amortizarea utilajelor implicate în procesul de producție – 6.000 lei, utilități (energie electrică) – 10.000 lei.
Costul standard pentru o masă este de 1.500 lei. La sfârșitul lunii februarie se constată că din cele 200 de
bucăți 10% sunt în curs de execuție, gradul de finalizare a acestora fiind de 50%. Produsele finisate se vând
la data de 2 martie cu prețul de 1.600 lei bucata.
Să se contabilizeze producţia lunii februarie, producţia în curs, diferenţele de cost şi vânzarea din luna
martie.
1. Cheltuielile ocazionate de procesul de producție:
601 = 301 160.000 lei
„Cheltuieli cu „Materii prime”
materiile prime”

641 = 421 90.000 lei

„Cheltuieli cu salariile „Personal – salarii
personalului” datorate”

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 25

 6811 = 2813 6.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea şi mijloacelor de transport”
imobilizărilor”

% = 401 12.000 lei

605 „Furnizori” 10.000 lei
„Cheltuieli privind
energia şi apa”
4426 2.000 lei
„TVA deductibilă”

Costul efectiv de producție = 160.000 lei + 90.000 lei + 6.000 lei + 10.000 lei = 266.000 lei
Această valoare este aferentă celor 200 de produse, dintre care 180 de bucăți sunt finisate şi 20, adică
10%, au un grad de finalizare de 50%.
Cantitatea de producție echivalentă = 180 buc. + 20 buc. x 50% = 190 buc. (mese finisate)
Costul efectiv unitar aferent unei mese finisate = 266.000 lei/190 buc. = 1.400 lei
Costul efectiv total aferent meselor finisate = 1.400 lei x 180 buc. = 252.000 lei
Valoarea unei unități de producție în curs de execuție = 1.400 lei x 50% = 700 lei
Valoarea producției în curs de execuție = 700 lei x 20 buc. = 14.000 lei
Valoarea standard a producției curente = 1.500 lei x 180 buc. + 1.500 lei x 50% x 20 buc. = 285.000 lei

Costul efectiv este mai mic decât costul standard, deci vom înregistra diferențe de preț favorabile în
sumă de:
l 18.000 lei pentru mesele finisate (270.000 lei – 252.000 lei);
l 1.000 lei pentru producția în curs de execuție (15.000 lei – 14.000 lei).

2. Înregistrarea obținerii produselor finite la cost standard şi a diferențelor faţă de costul efectiv:
345 = 711 270.000 lei
„Produse finite” „Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse”

348 = 711 (18.000 lei)

„Diferențe de preț „Venituri aferente
la produse” costurilor stocurilor
de produse”

3. Înregistrarea obținerii produselor în curs de execuție la cost standard şi a diferențelor faţă de costul
efectiv:
331 = 711 15.000 lei
„Produse în curs „Venituri aferente
de execuție” costurilor stocurilor
de produse”

348 = 711 (1.000 lei)

„Diferenţe de preţ „Venituri aferente
la produse” costurilor stocurilor
de produse”

26 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

 4. Vânzarea produselor finite în luna martie:
4111 = % 345.600 lei
„Clienți” 7015 288.000 lei
„Venituri din vânzarea
produselor finite”
4427 57.600 lei
„TVA colectată”

5. Descărcarea din gestiune:

711 = 345 270.000 lei
„Venituri aferente „Produse finite”
costurilor stocurilor
de produse”

711 = 348 (18.000 lei)

„Venituri aferente „Diferențe de preț
costurilor stocurilor la produse”
de produse”

3. Valoarea de aport mi­nată în funcţie de preţul de piaţă, starea și ampla­

sa­rea acestora.
Valoarea de aport este utilizată în cazul stocu­ Înregistrarea aportului în mărfuri adus de aso­
rilor aduse ca aport la capitalul social și este deter­ ciați se face astfel:

371 = 456
„Mărfuri” „Decontări cu acţionarii/
asociații privind capitalul”

4. Valoarea justă sio­niști în domeniu, în func­ţie de datele de evi­den­

Valoarea justă este utilizată în cazul bunuri­ ţă aflate pe piaţă. În situaţia în care aceste date nu
lor obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la exis­tă, valoarea justă va fi de­terminată prin alte
in­ventariere. De obicei, valoarea justă a activelor metode folosite de evaluatori autorizaţi, potrivit
se determină printr-o eva­luare realizată de profe­ legii.

Exemplul 8

Compania M obține din producție proprie bunuri la cost standard în sumă de 10.000 lei, care se recep­
ționează ca produse finite, dar sunt utilizate ca ambalaje. Peste trei săptămâni, societatea casează am­balaje
în valoare de 7.000 lei.

– Obţinerea produselor finite (conform bonului de predare):

345 = 711 10.000 lei
„Produse finite” „Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse”

– Produsele finite sunt utilizate ca ambalaje (pe baza notei de recepţie şi a avizului de însoțire):
381 = 345 10.000 lei
„Ambalaje” „Produse finite”

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 27

 – Ambalajele sunt casate (conform procesului-verbal):
608 = 381 7.000 lei
„Cheltuieli „Ambalaje”
privind ambalajele”

Valoarea bilanțieră a stocurilor de natura ambalajelor este de 3.000 lei, iar a produselor finite este zero.

Exemplul 9

În ipoteza precedentă, se constată că la inventar, după numărarea fizică, valoarea ambalajelor este de
2.800 lei. Acest minus îi este imputat gestionarului şi este reținut din salariul acestuia.
– Constatarea minusului la inventar:
608 = 381 200 lei
„Cheltuieli „Ambalaje”
privind ambalajele”

– Imputarea minusului gestionarului:

4282 = 7581 240 lei
„Alte creanțe în legătură „Venituri din despăgubiri,
cu personalul” amenzi şi penalități”

– Ajustarea taxei:
635 = 4426 40 lei
„Cheltuieli cu alte „TVA deductibilă”
impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”

– Reţinerea din salariu:

421 = 4282 240 lei
„Personal – salarii „Alte creanțe în legătură
datorate” cu personalul”

BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi­
ficările şi completările ulterioare.
2 Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările şi completările ulterioare.

28 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

Constituirea şi majorarea capitalului

Practică contabilă
social
Claudia GRIGORE, dr., expert contabil
Bucureşti

ABSTRACT

Setting Up and Increasing the Share Capital

Considering that the financial statements prepared by economic entities now include,
as fundamental items, information regarding the nature, structure and set up of equity
and financial results, in accordance with the financial position and their economic
performance, this article describes and illustrates the provisions of the Companies Law
no. 31/1990, republished, with its subsequent amendments and supplements, on setting
up and increasing share capital.

Key terms: share capital, set up, increase, cash contribution, in kind contribution

Capitalul social reprezintă sursa de finanţare
a activelor şi activităţii unei entităţi economice, sur­
să care provine de la acţionarii sau asocia­ţii socie­
tăţii. În funcţie de tipul entităţii, constituite conform
Le­gii societăţilor nr. 31/1990, republi­cată, cu modifi­
cările şi completările ulterioare, ca­pitalul social este
alcătuit din hârtii de valoare care au o valoare nomi­
nală egală şi poate lua următoarele forme:
l părţi sociale, în cazul societăţilor cu răspun­
dere limitată;
l acţiuni, în cazul societăţilor pe acţiuni.
re­gis­trul comerţului în a cărui rază teritorială aceasta
îşi va avea sediul. În vederea eliberării certificatu­
lui de înmatriculare a societăţii se depun următoa­
rele documente:
l cerere de înmatriculare;
l actul constitutiv al societăţii;
l dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile
actului constitutiv;
l dovada sediului declarat şi a disponibilităţii
firmei;
l în cazul aporturilor în natură subscrise şi

Ü Constituirea capitalului social văr­sate la constituire, actele privind proprietatea, iar

Conform art. 5 din Legea nr. 31/1990, societa­
tea în nume colectiv sau în comandită simplă se con­
stituie prin contract de societate, iar societatea pe
acţiuni, în comandită pe acţiuni sau cu răspun­dere
limitată se constituie prin contract de societate şi
statut. Societatea cu răspundere limitată se poate
con­stitui şi prin actul de voinţă al unei sin­gure per­
soa­ne. În acest caz se întocmeşte numai sta­tu­tul.
Ac­tul constitutiv dobândește dată certă şi prin de­
punerea la oficiul registrului comerţului.
În termen de 15 zile de la întocmirea actu­
în cazul în care printre ele figurează şi imobile, certi­
ficatul constatator al sarcinilor de care sunt gre­vate;
l actele constatatoare ale operaţiunilor înche­
iate în contul societăţii şi aprobate de asociaţi;
l declaraţia pe propria răspundere a fondato­
rilor, a primilor administratori şi, după caz, a primi­
lor directori, respectiv a primilor membri ai directo­
ratului şi ai consiliului de supraveghere şi, dacă este
cazul, a primilor cenzori, că îndeplinesc condiţiile
pre­văzute de Legea nr. 31/1990;
l alte acte sau avize prevăzute de legi speciale

lui constitutiv, societatea trebuie înmatriculată la în vederea constituirii.

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 29

 Din punct de vedere contabil, taxele de la re­
gis­­trul comerţului, onorariile şi comisioanele plătite
către notar sau avocat reprezintă cheltuieli de con­
stituire, înregistrate în contabilitate prin intermediul
contului 201 „Cheltuieli de constituire”. Cheltu­ielile
de constituire se amortizează pe o perioadă de ma­
xi­mum cinci ani.
După eliberarea certificatului de înmatriculare,
fiecare societate comercială este obligată ca în ter­
men de 30 de zile să se înscrie în evidenţa adminis­
tra­ţiei fiscale din raza teritorială de unde aparţine
aceasta. Înscrierea se realizează pe baza Declara­
ţiei 010 privind vectorul fiscal, în care se vor men­
ționa impozitele şi taxele pe care întreprinderea va
fi obligată să le achite în perioada următoare.
Aportul acţionarilor la capitalul social astfel
con­stituit poate fi de două tipuri: în numerar şi în
na­tură. Aporturile în numerar sunt obligatorii la
con­­stituirea oricărei forme de societate. Aporturile
în natură trebuie să fie evaluate din punct de vedere
economic de către un expert evaluator.
Observaţie:
Aporturile în creanţe sunt întâlnite mai rar şi au
regimul juridic al aporturilor în na­tură, acestea nefi­
ind per­mise la societăţile pe acţiuni care se consti­tuie
prin subscripție publică şi nici la societă­ţile în co­
mandită pe acţiuni sau la cele cu răspundere limitată.
Conform art. 84 din Legea nr. 31/1990, asocia­
tul care a depus ca aport una sau mai multe creanţe
nu este liberat cât timp societatea nu a obținut plata
sumei pentru care au fost aduse. Dacă plata nu s-a
putut obţine prin urmărirea debitoru­lui cedat, aso­
ciatul, în afară de daune, răspunde de suma datora­
tă, cu dobânda legală din ziua scadenței creanţelor.
De reţinut!
În cazul societăţilor pe acţiuni, capitalul social
vărsat la subscriere nu poate fi mai mic de 30% din
cel subscris. Restul de capital subscris trebuie văr­
sat în:
l cel mult 12 luni de la înmatricularea societă­
ţii, pentru aporturile în numerar;
l doi ani de la înmatricularea societă­ţii, pen­
tru aporturile în natură.
La societăţile în nume colectiv, în co­man­­dită
simplă sau cu răspundere limitată, capita­lul social
trebuie vărsat integral la constituire.
Ca­­pitalul social al societăţilor cu răspundere
limitată nu poate fi mai mic de 200 lei, iar numărul
asociaţilor nu poate fi mai mare de 50. Valoa­rea unei
părţi sociale nu poate fi mai mică de 10 lei.
La societăţile pe acţiuni şi la cele în comandită
pe acţiuni, capitalul social trebuie să fie de minimum
90.000 lei, echivalentul în lei a 25.000 euro, iar nu­
mărul de acţionari, de cel puţin doi.

Exemplu

Constituirea capitalului social

Se constituie o societate comercială cu un capital de 120.000 lei, divizat în 6.000 de acţiuni cu valoa­­rea
nominală de 20 lei, din care 90.000 lei reprezintă aport în natură şi 30.000 lei, aport în numerar. Aportul în
natură constă într-un utilaj în valoare de 40.000 lei şi un autoturism de 50.000 lei. Aportul se varsă integral.
Înregistrările contabile aferente sunt următoarele:
– Subscrierea capitalului social:
456 = 1011 120.000 lei
„Decontări cu acţionarii/ „Capital subscris
asociaţii privind capitalul” nevărsat”

– Vărsarea aportului:
% = 456 120.000 lei
2131 „Decontări cu acţionarii/ 40.000 lei
„Echipamente tehnologice asociaţii privind capitalul”
(maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)”
2133 50.000 lei
„Mijloace de transport”
5121 30.000 lei
„Conturi la bănci
în lei”

30 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

 – Transferul capitalului social subscris nevărsat la capital social subscris vărsat:
1011 = 1012 120.000 lei
„Capital subscris „Capital subscris
nevărsat” vărsat”
Ü Majorarea capitalului social
Majorarea capitalului social se poate realiza
prin următoarele modalități:
l aporturi în bani şi/sau în natură constând
în emisiunea de acţiuni noi sau creşterea valorii no­
­minale a acţiunilor existente;
l operaţii interne (încorporarea rezerve­lor, cu
excepţia rezervelor legale, precum şi a bene­ficii­lor
sau a primelor de emisiune);
l transformarea obligaţiunilor în acţiuni;
l compensarea unor creanţe lichide şi exigi­
bile asupra societăţii cu acţiuni ale acesteia.
Majo­rarea capitalului social presupune o mo­
di­fi­­care a ac­tului constitutiv şi se face numai prin
ho­tărârea adunării generale extraordinare a acţio­
na­­rilor. Ho­tărârea va fi depusă în termen de 15 zile
la oficiul registrului comerţului, urmând să se elibe­
­reze un certificat de înscriere de menţiuni, şi toto­
­dată va fi publicată în Monitorul Oficial, Par­tea a IV-a.
Dreptul de preferință este de cel puţin o lună,
cu începere din ziua publicării.
Documentele necesare eliberării certificatu­
lui de înscriere de menţiuni sunt:
l copie după foaia de vărsământ;
l în cazul aporturilor în natură subscrise şi
văr­sate la constituire, actele privind proprietatea, iar
în cazul în care printre ele figurează şi imobile, certi­
ficatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
l actul constitutiv actualizat;
l hotărârea adunării generale a acţionarilor
sau decizia asociatului unic.
Atenţie!
Oficiul Naţional al Registrului Comer­ţu­lui poa­
te solicita dizolvarea societăţilor care nu şi-au înde­
plinit obligaţia de majorare a capitalului so­cial în
limita prevăzută de lege. Totodată, menținerea la mai
puţin de doi acţio­nari pe o perioadă mai mare de
nouă luni poate duce la dizolvarea societăţii, prin
ce­rerea oricărei persoa­ne interesate.
O societate are obligaţia constituirii de rezerve
legale la nivelul a 20% din capitalul social. Acestea
se constituie treptat, anual, în limita unui procent de
5% aplicat asupra profitului contabil, stabilit înainte
de calculul impozitului pe profit.
Din punct de vedere fiscal, aşa cum rezultă din
art. 26 alin. (1) lit. a) din noul Cod fiscal, aprobat prin
Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările
ulterioare, rezerva legală este deductibilă dacă se
încadrează în limitele menţionate anterior. Sumele
care depăşesc aceste valori sunt nedeductibile din
punct de vedere fiscal.
î Majorarea capitalului social
prin emisiunea de acţiuni noi
Aceasta presupune stabilirea valorii de emisiu­
ne între valoarea nominală şi cea contabilă mate­
ma­tică a acţiunilor existente. Pentru a nu prejudicia
in­­teresele vechilor acţionari, în această situaţie se
practică prima de emisiune, ca diferenţă între va­
loarea nominală şi cea de emisiune, şi dreptul pre­
fe­ren­ţial de subscripţie, ca diferenţă între valoarea
contabilă matematică a unei acţiuni înainte şi după
emisiunea noilor acţiuni.
Acţiunile emise pentru majorarea capitalului
social vor fi oferite spre sub­scri­e­re în primul rând
acţionarilor în perioada stabilită de adunarea gene­
rală, care nu poate fi mai mică de o lună de la data
pu­blicării hotă­rârii în Monitorul Oficial. După expi­
rarea aces­tui ter­men, acţiunile vor putea fi ofe­rite
spre sub­scriere pu­blicului sau vor fi anu­late potrivit
hotă­rârii adu­nării generale.
Documentele necesare în vederea subscri­erii
sunt următoarele:
l formular de subscriere completat şi semnat
(ștampilat, dacă este cazul persoanelor juridice);
l copie după ordinul de plată;
l copie după buletin sau cartea de identitate
(copie după certificatul de înregistrare la registrul
comerţului, dacă este cazul persoanelor juridice),
precum şi procură specială (din partea acţionarului
cu drept de subscriere, dacă împuternicește o altă
persoană).
Deținătorul drepturilor de preferință este orice
persoană înregistrată ca atare în registrul ac­ţio­na­
ri­lor societăţii la data hotărârii adunării ge­­ne­rale
pri­­vind majorarea capitalului social.
Numărul drep­turilor de preferință este egal cu
cel al ac­ţiu­nilor deţinute la data aprobării majo­ră­­rii
capitalului soci­al. Fiecare acționar va primi ac­ţiuni
aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 31
noi în func­ţie de numărul drepturilor de pre­ferință
pe care le de­ține şi de raportul de paritate (nu­mărul
de acţiuni vechi/numărul de acţiuni noi).
Potrivit art. 220 din Legea nr. 31/1990, dacă s-a
prevăzut o primă de emisiune, a­ceas­ta trebuie plătită
integral la data subscrierii. De asemenea, acţiu­nile
emise în schimbul aporturilor în numerar vor trebui
plătite la data subscrierii în proporție de cel puţin
30% din valoarea lor nominală, diferen­ţa ur­mând
a fi achitată în termen de cel mult trei ani de la data
publi­cării în Monitorul Oficial a hotă­rârii adu­­nării
generale.

Exemplu

Majorarea capitalului social prin operaţii externe (aport în numerar)

O societate comercială decide să îşi majoreze capitalul social cu 100.000 lei prin emisiunea a 1.000 de
acţiuni cu valoarea nominală de 100 lei, preţul de emisiune fiind de 110 lei.

Înregistrările contabile aferente sunt următoarele:

– Subscrierea capitalului social:

456 = % 110.000 lei
„Decontări cu acţionarii/ 1011 100.000 lei
asociaţii privind capitalul” „Capital subscris
nevărsat”
1041 10.000 lei
„Prime de emisiune”

– Vărsarea aportului:
5121 = 456 110.000 lei
„Conturi la bănci „Decontări cu acţionarii/
în lei” asociaţii privind capitalul”

– Transferul capitalului social subscris nevărsat la capital social subscris vărsat:

1011 = 1012 100.000 lei
„Capital subscris „Capital subscris
nevărsat” vărsat”

Exemplu

Majorarea capitalului social prin operaţii externe (aport în natură)

O societate comercială îşi majorează capitalul social printr-un aport în natură constând într-un un mijloc
de transport în valoare de 110.000 lei în schimbul a 1.100 acţiuni cu valoarea nominală de 100 lei.

Înregistrările contabile aferente sunt următoarele:

– Subscrierea capitalului social:

456 = 1012 110.000 lei
„Decontări cu acţionarii/ „Capital subscris
asociaţii privind capitalul” vărsat”

– Vărsarea aportului:
2133 = 456 110.000 lei
„Mijloace de transport” „Decontări cu acţionarii/
asociaţii privind capitalul”

32 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

 î Majorarea capitalului social
prin creşterea valorii nominale
a acţiunilor existente
În acest caz, numărul iniţial al acţiunilor emise
rămâne nemodificat, la fel şi echilibrul dintre poseso­
rii de acţiuni. Conform prevederilor art. 210 alin. (4)
din Legea nr. 31/1990, majorarea poate fi hotărâtă
numai cu votul tuturor acţionarilor, în afară de cazul
în care se realizează prin încorporarea benefi­ciilor,
rezervelor sau primelor de emisiune.
Dacă majorarea capitalului are loc prin aport
în natură nu se mai pune problema protecției ve­
chi­lor acţionari pe calea drepturilor de subscripţie,
ci numai prin intermediul primelor de capital. Aces­
tea pot sa apară ca prime de aport dacă valoarea
justă a bunurilor aportate depășește valoarea nomi­
nală, respectiv cea de emisiune a acţiunilor subscrise.
Potrivit art. 215 din Legea nr. 31/1990, aportu­
rile în natură trebuie evaluate de unul sau mai mulţi
experţi evaluatori în domeniu. După depunerea ra­
por­tului de expertiză, adunarea generală extraordina­
ră se întrunește din nou pentru aprobarea majo­rării
capitalului. Hotărârea adunării generale trebu­ie să
cuprindă descrierea aporturilor în natură, numele
persoanelor care le efectuează şi numărul acţiunilor
care se vor emite în schimb.
Atenţie!
Aporturile în creanţe nu se admit la majorarea
capitalului.
î Majorarea capitalului social
prin încorporarea elementelor
de capital propriu
Capitalul propriu cuprinde: capitalul social, re­
zervele, rezultatul exerciţiului şi rezultatul reportat.
Teoretic, toate elementele de capital propriu
se pot include în capitalul social, dar din punctul de
vedere al cadrului conceptual şi le­gislativ, rezultatul
exerciţiului nu se poate încorpora direct, ci mai întâi
trebuie să fie transferat în rezul­tatul reportat sau
în alte elemente de capital propriu.
Încorporarea de elemente de capital propriu în
capitalul social presupune ca societatea să emită ac­
ţiuni noi pe care să le distribuie gratuit acţiona­rilor.
În cazul în care majorarea capitalului social
se face din profitul net şi nu reprezintă o distribu­
ţie în bani şi/sau în natură ca urmare a deţinerii unor
titluri de participare, cu excepțiile exprese prevăzu­
te de lege, nu se plătește impozit pe dividende. La
art. 7 pct. 11 din Codul fiscal, dividendul este definit
ca o distribuire în bani sau în natură, efec­tuată de o
persoană juridică unui participant, drept conse­cinţă
a deţinerii unor titluri de participare la acea persoa­
nă juridică. Titlurile de participare re­prezintă ac­ţi­
uni sau părţi sociale, aşa cum sunt definite de Legea
nr. 31/1990. De aceea, majorarea capitalului social
din profitul net nu are ca efect o dis­tribuire de ti­tluri
suplimentare care modifică pro­centul de deținere,
prin urmare nu este considerată distribuţie de divi­
dende şi nu se impozitează.

Exemplu

Majorarea capitalului social prin operaţii interne (încorporarea rezervelor)

O societate comercială decide încorporarea rezervelor în valoare de 200.000 lei în capitalul social,
pen­tru care emite 2.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 100 lei, pe care le distribuie gratuit acţionarilor.
Înregistrarea contabilă aferentă este următoarea:
1068 = 1012 200.000 lei
„Alte rezerve” „Capital subscris
vărsat”

î Majorarea capitalului social a obli­ga­ţiunilor con­vertite şi valoarea totală a acţiu­

prin transformarea obligaţiunilor
în acţiuni
Aceasta se face prin aprobarea adunării gene­
rale extraordinare, conform prevederilor art. 113
din Legea nr. 31/1990. Obligațiunile convertibile pot
fi preschimbate în acţiuni numai cu acordul poseso­
rilor de obligațiuni. Diferenţa dintre valoarea totală
nilor emi­se şi acor­date în schimbul lor reprezintă
prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni.
Precizare:
Conform art. 200 din Legea nr. 31/1990, socie­
ta­tea cu răspundere limitată nu poate emite obliga­
țiuni.

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 33

 Exemplu

Majorarea capitalului social prin transformarea obligaţiunilor în acţiuni

Se transformă 8.000 de obligațiuni în 5.000 de acţiuni, în condiţiile în care valoarea nominală a unei
obligațiuni este de 10 lei, iar valoarea nominală a unei acțiuni este de 13 lei.

Înregistrarea contabilă aferentă este următoarea:

161 = % 80.000 lei
„Împrumuturi din 1012 65.000 lei
emisiuni de obligațiuni” „Capital subscris
vărsat”
1044 15.000 lei
„Prime de conversie a
obligaţiunilor în acţiuni”

î Majorarea capitalului social
prin conversia altor datorii
în participaţie la capital
Majorarea capitalului social prin conversia al­
tor datorii în participaţie la capital se întâlnește la
societăţile care au datorii foarte mari şi nu au resurse
financiare pentru achitarea acestora. În special este
cazul societăţilor care se află în pericolul de a in­tra
în insolvenţă. Procedura presupune transfor­marea
creanţelor certe, lichide şi exigibile ale unui creditor,
cu acordul acestuia, dar şi al acţionarilor societăţii
debitoare, în participaţie la capital.
Important!
Conform art. 219 din Legea nr. 31/1990, majo­
rarea capitalului social trebuie să se producă în ter­
men de un an de la data aprobării hotărârii adunării
generale.

Exemplu

Majorarea capitalului social prin conversia unei datorii în acţiuni

O societate comercială are o datorie în valoare de 15.000 lei faţă de un furnizor. La solicitarea acestuia,
datoria se convertește în acţiuni.

Înregistrarea contabilă aferentă este următoarea:

404 = 1012 15.000 lei

„Furnizori de imobilizări” „Capital subscris
vărsat”

BIBLIOGRAFIE

1. Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial nr. 1.066/17.11.2004, cu modificările
şi completările ulterioare.
2. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi­
ficările şi completările ulterioare.
3. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.

34 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

Lucrările contabile preliminare

Practică contabilă
întocmirii situaţiilor financiare anuale
– partea a III-a –
Ioan MOROŞAN, expert contabil
Suceava

ABSTRACT

Preliminary Accounting Activities for Preparing Annual Financial Statements

Preparing financial statements is a complex data aggregation process involving the deve­
lopment of financial and economic indicators describing the state of the assets and
the results obtained. This process consists of a series of activities, some of which have a
preliminary nature, while others relate to drawing up or filling in the balance sheet.

Key terms: balance of accounts, taking stock, settlement operations, financial result for
the period, distribution of profits, funding losses, financial statements

În articolul de faţă continuăm descrierea pașilor nece­sari realizării lucrărilor de închidere a exerciţiului
financiar, începută într-un număr precedent al revistei.

4. Stabilirea balanţei conturilor suportului informaţional pentru redactarea situaţii­

după inventariere lor financiare.
După efectuarea inventarierii şi contabilizarea
5. Determinarea rezultatului
regularizărilor de inventar se întocmeşte o nouă ba­
exerciţiului
lanţă a conturilor. Funcţia acesteia se manifestă cu
precădere pentru pregătirea informaţiei necesare Principial, formula generală de calcul al rezul­
determinării rezultatului exerciţiului şi asigurarea ta­tului contabil înainte de impozitare este:

Veniturile obţinute din livrarea bunurilor mobile, Cheltuielile efectuate

Rezultatul contabil = servicii prestate şi lucrări executate, din vânzarea – pentru realizarea
bunurilor imobile, inclusiv din câştiguri din orice sursă veniturilor

Din punct de vedere contabil, pentru a stabili conturilor de cheltuieli şi de venituri. Relaţiile din­
rezultatul exerciţiului se procedează la închiderea tre conturi intervenite cu această ocazie sunt:

– Închiderea conturilor de cheltuieli, pentru soldurile debitoare:

121 = Clasa 6
„Profit sau pierdere” Conturi de cheltuieli

– Închiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare:

Clasa 7 = 121
Conturi de venituri „Profit sau pierdere”

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 35

 Conform Codului fiscal, rezultatul fiscal se cal­
cu­lează trimestrial/anual, cumulat de la începutul
anu­lui fiscal.
Rezultatul contabil Veniturile Cheltuielile corespondente
= –
înainte de impozitare realizate veniturilor realizate
Pierderea contabilă reportată se acoperă din
profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din re­
zer­ve, prime de capital şi capital social, potrivit hotă­
rârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţi­lor
(art. 19 alin. (4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare).
Pierderea fiscală anuală, stabilită prin decla­
raţia de impozit pe profit, se recuperează din profitu­
­rile impozabile obţinute în următorii şapte ani conse­
cutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordi­
nea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată
a impozitului pe profit, potrivit prevederilor lega­
le în vigoare din anul înregistrării acestora (art. 31
alin. (1) din Codul fiscal).
Impozitarea profitului
î anuale în contul 117 „Rezultatul reportat”, de unde
Trebuie să se facă distincţie între rezultatul con­
­ta­bil şi cel fiscal.
Rezultatul contabil repre­zin­tă suma globală
a profitului sau pierderii exerci­ţiului financiar care
figurează în contul 121 „Profit sau pier­dere” înainte
de impozitare.
Rezultatul fiscal este profitul impozabil sau
pier­derea fiscală a exer­ciţiului, stabilit(ă) potrivit re­
gulilor fis­cale şi în func­ţie de care se calculează vo­
lu­mul impozitelor exi­gibile.
Potrivit Codului fiscal, rezultatul fiscal se cal­
cu­­lează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile
înre­­gistrate conform reglementărilor contabile apli­
cabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi
de­ducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile
ne­deductibile. La stabilirea rezultatului fiscal se iau
în calcul şi ele­mente similare veniturilor şi cheltu­
ielilor, potrivit nor­melor metodologice, precum şi
pierderile fiscale care se recuperează în conformi­
tate cu prevederile art. 31 din Cod. Rezultatul fiscal
pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal ne­
gativ este pierdere fiscală.
Distribuirea rezultatului exerciţiului
î
Rezultatul exerciţiului financiar poate fi profit
sau pierdere. În contabilitate, profitul sau pierderea
36 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016
În componenţa cheltuielilor corespondente ve­
niturilor realizate se includ şi cheltuielile cu impozi­
tul pe profit calculat şi evidenţiat în cursul exerciţiului.
Cheltuielile cu impozitul
+ pe profit calculat şi evidenţiat
în cursul exerciţiului
se determină cumulat de la începutul exerciţiului
fi­nanciar. Rezultatul definitiv al exerci­ţiu­lui finan­
ciar se stabileşte la închiderea acestuia şi reprezintă
soldul final al contului de profit şi pier­de­re.
Repartizarea profitului se înregistrează în con­
ta­bilitate pe destinaţii, după aprobarea situaţiilor
fi­nanciare anuale, şi se efectu­ea­ză în conformitate
cu prevederile legale în vigoare.
Sumele reprezentând rezerve constituite din
profitul exerciţiului financiar curent, în baza unor
prevederi legale, se înregistrează prin articolul con­
tabil 129 „Repartizarea profitului” = 106 „Rezerve”.
Profitul contabil rămas după această repartizare se
preia la începutul exerciţiului financiar următor
celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare
urmează a fi repartizat pe celelalte destinaţii legale.
Evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor
pro­fitu­lui contabil se efectuează după adunarea ge­
nerală a acţionarilor sau asociaţilor care a aprobat
repartiza­­rea profitului, prin înregistrarea sumelor
repre­zen­tând dividende cuvenite acţionarilor sau
asocia­ţilor, rezerve şi alte destinaţii, potrivit legii.
Aşa cum am mai spus, pierderea contabilă re­
portată se acoperă din profitul exerciţiului financiar
curent, după aprobarea situaţiilor financiare anuale
con­form legii, şi cel reportat aferent exerciţiilor fi­
nan­ciare precedente, din re­zerve, prime de capital
şi ca­pital social, potrivit ho­tărârii adunării generale
a acţionarilor sau asociaţi­lor, cu respectarea preve­
de­­ri­lor legale. În lipsa unor prevederi legale expre­
se, ordinea surselor din care se acoperă pierderea
contabilă este la latitudinea adu­nării generale a ac­
ţionarilor sau asociaţilor, res­pectiv a consiliului de
administraţie.
Închiderea conturilor 121 „Profit sau pierdere”
şi 129 „Repartizarea profitului” se efectuează la în­
ceputul exerciţiului financiar următor celui pentru
care se întocmesc situaţiile financiare anuale. Ca ur­
­mare, cele două conturi apar cu soldurile corespun­
ză­toare în bilanţul întocmit pentru exerciţiul finan­
ciar la care se referă situaţiile financiare anua­le.
 Corectarea erorilor contabile
î ma­ţiilor comparative prezentate în situa­ţiile finan­
ciare. Informaţii comparative referitoare la poziţia
Conform Reglementărilor contabile privind
financiară şi performanţa financiară, res­pectiv modi­
situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile
­ficarea poziţiei financiare sunt prezen­tate în no­tele
financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordi­
explicative.
nul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014,
În notele explicative la situaţiile financiare tre­
cu modificările şi completările ulterioare, erorile
buie prezentate informaţii cu privire la natura ero­
con­sta­tate în con­ta­­bilitate se pot referi fie la exerci­
ri­lor constatate şi perioadele afectate de acestea.
ţiul financiar cu­rent, fie la exerciţiile financiare pre­
Înregistrarea stornării unei operaţiuni conta­
ce­den­te. Corec­tarea erorilor se efectuează la data
bi­le aferente exerciţiului financiar curent se efectuea­
con­statării lor.
­ză fie prin corectarea cu semnul minus a operaţiunii
Erorile din perioadele anterioare sunt omisiu­
iniţiale (stornare în roşu), fie prin înregistrarea in­
ni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile finan­
versă a acesteia (stornare în negru), în funcţie de po­
ciare ale entităţii pentru una sau mai multe perioade
liti­ca contabilă şi programele informatice utiliza­te.
anterioare rezultând din greşeala de a utiliza sau nu
informaţii credibile care erau disponibile la momen­
tul la care situaţiile financiare pentru acele perioade
6. Redactarea situaţiilor financiare
au fost aprobate spre a fi emise sau care ar fi putut Lucrările de completare a situaţiilor financiare
fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare reprezintă, prin conţinutul lor, în cea mai mare par­
la întocmirea şi prezentarea acelor situaţii financia­ te, operaţii de prelucrare şi transcriere a datelor din
re anuale. Astfel de erori includ efectele greşelilor situaţiile financiare precedente şi din balanţa con­
ma­tematice, greşelilor de aplicare a politicilor con­ turilor.
tabile, ignorării sau interpretării greşite a evenimen­
telor şi fraudelor. Erorile din perioadele anterioare 7. Auditarea sau verificarea
se referă inclusiv la prezentarea eronată a informa­ situaţiilor financiare
ţii­lor în situaţiile financiare anuale.
Situaţiile financiare anuale ale persoanelor ju­
Corectarea erorilor aferente exerciţiului finan­
ridice de interes public sunt supuse auditului statu­
ciar curent se efectuează pe seama contului de profit
tar, care se efectuează de către auditori statutari,
şi pierdere. Corectarea erorilor semnificative aferen­
persoane fizice sau juridice autorizate, în condiţiile
te exerciţiilor financiare precedente se efectuează pe
legii.
seama rezultatului reportat (contul 1174 „Rezul­tatul
Sunt auditate şi situaţiile financiare întocmite
reportat provenit din corectarea erorilor con­ta­bile”).
de entităţile care au această obligaţie conform legis­
Erorile nesemnificative aferente exerciţiilor
la­ţiei specifice acestora.
fi­nanciare precedente se corectează, de asemenea,
Sunt supuse, de asemenea, auditului statutar
pe seama rezultatului reportat. Totuşi, potrivit po­
si­tuaţiile financiare anuale întocmite în vederea efec­
liticilor contabile aprobate, erorile nesemnificative
­tuării operaţiunilor de fuziune, divizare sau lichida­
pot fi corectate pe seama contului de profit şi pier­
re, dacă persoanele respective au obligaţia auditării
dere. Erorile nesemnificative sunt cele de natură să
situaţiilor financiare anuale.
nu influenţeze informaţiile financiar-contabile. Se
consideră că o eroare este semnificativă dacă aceas­
8. Aprobarea, semnarea şi publicarea
ta ar putea influenţa deciziile economice ale utiliza­
situaţiilor financiare anuale
torilor, luate pe baza situaţiilor financiare anuale.
Analizarea dacă o eroare este semnificativă sau nu Situaţiile financiare anuale şi raportările con­
se efectuează în context, având în vedere natura sau ta­­bile se semnează de directorul economic, con­ta­
valoarea individuală ori cumulată a elementelor. bilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndepli­
Corectarea erorilor aferente exerciţiilor finan­ nească această funcţie. Acestea pot fi întoc­mite şi
cia­re precedente nu determină modificarea situaţii­ semnate de persoane fizice sau juridice, auto­rizate
lor financiare ale acelor exerciţii. În cazul acestor potrivit legii, membre ale Corpului Exper­ţilor Con­
erori, corectarea lor nu presupune ajus­tarea infor­ ta­bili şi Contabililor Autorizaţi din România.

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 37

 Situaţiile financiare anuale şi raportările conta­
bile se semnează şi de administratorul sau persoana
care are obligaţia gestionării entităţii.
Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale
instituţiilor publice se semnează de ordonatorul de
credite şi de conducătorul compartimentului finan­
ciar-contabil sau de altă persoană împuternicită să
îndeplinească această funcţie.
Situaţiile financiare anuale vor fi însoţite de ra­
­portul administratorilor, raportul de audit sau rapor­
­tul comisiei de cenzori, după caz, şi de propune­r­ ea
de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii
contabile.
Situaţiile financiare anuale se depun la unităţi­
le teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.

BIBLIOGRAFIE

1. Moroşan, Ioan (2013), Contabilitate financiară şi de gestiune. Studii de caz şi sinteze de reglementări,
ediţia a II-a, Editura CECCAR, Bucureşti.
2. IASB (2015), Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ia­
nuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, Bucureşti.
3. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008, cu modificările
şi completările ulterioare.
4. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi­
ficările şi completările ulterioare.
5. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea
şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, publicat
în Monitorul Oficial nr. 704/20.10.2009.
6. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările şi completările ulterioare.

Abonamente pentru anul 2016

Pentru anul 2016, puteţi face abonamente la revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR
la următoarele preţuri:
v abonament anual . .............................................................................................................................................. 180 lei
v abonament semestrial......................................................................................................................................... 90 lei
v abonament trimestrial......................................................................................................................................... 45 lei

Contravaloarea abonamentelor se achită fie direct la casierie (Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4),
fie cu ordin de plată sau mandat poştal, în contul Fundaţiei „CECCAR – Centrul de excelenţă în business
şi economie”: RO15 RZBR 0000 0600 1830 1598, Raiffeisen Bank – Agenţia Brătianu.
Copia după documentul de plată îm­preu­nă cu nu­mele dvs. şi adresa unde doriţi să primiţi revista
expediaţi-le prin fax, la 021 330 88 88, sau prin e-mail, la adresa edituraceccar@yahoo.com
Numere diverse ale revistei din 2015 se pot procura la preţul de 15 lei/exemplar.

38 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

Exemple ilustrative privind IFRS.

IFRS
IAS 36 Deprecierea activelor
– partea I –

Alina Mihaela IRIMESCU, conf. univ. dr.

ASE Bucureşti

ABSTRACT

Illustrative Examples on International Financial Reporting Standards.

IAS 36 Impairment of Assets

This article intends to present through illustrative examples, as a serial over several issues
of the magazine, the provisions of the International Financial Reporting Standards, this
issue considering the regulations in IAS 36 Impairment of Assets.

Key terms: assets, impairment loss, revaluation, depreciation, reversal of impairment loss

În cadrul acestui articol ne propunem să prezentăm prin exemple ilustrative, în serial, pe parcursul
mai multor numere ale revistei, prevederile Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, în acest
număr având în vedere reglementările IAS 36 Deprecierea activelor.

Exemplul 1

O întreprindere achiziționează la data de 31.12.N-2 o instalație la costul de 100.000 lei, care se amor­
tizează liniar în 10 ani. La sfârşitul anului N există indicii că instalația este de­pre­­ciată şi se stabileşte valoarea
recuperabilă, cunoscând: valoarea justă – 90.000 lei, costu­rile cedării – 15.000 lei şi valoarea de utilizare –
70.000 lei.

Calculaţi şi contabilizaţi pierderea din depreciere.

Rezolvare:

„Dacă şi numai dacă valoarea recuperabilă a unui activ este mai mică decât valoarea sa contabilă, va­
loarea contabilă a activului trebuie redusă pentru a fi egală cu valoarea sa recuperabilă. O astfel de re­du­cere
reprezintă o pierdere din depreciere.” (pct. 59 din IAS 36)

Valoare recuperabilă = max (90.000 lei – 15.000 lei; 70.000 lei) = 75.000 lei

Situaţia activului la sfârşitul anului N:

l Cost 100.000 lei
Amortizare anuală = 100.000 lei/10 ani 10.000 lei
Amortizare cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 10.000 lei/an 20.000 lei
Valoare contabilă netă la 31.12.N = 100.000 lei – 20.000 lei 80.000 lei

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 39

 – Înregistrarea amortizării cumulate:
20.000 lei 6811 = 2813 20.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea şi mijloacelor de transport”
imobilizărilor, a investiţiilor
imobiliare şi a activelor
biologice evaluate la cost”

Valoarea recuperabilă, de 75.000 lei, este mai mică decât valoarea contabilă, de 80.000 lei, deci activul
este depreciat.
Pierdere din depreciere = 80.000 lei – 75.000 lei = 5.000 lei
Valoarea contabilă a activului va fi redusă pentru a fi egală cu valoarea sa recuperabilă:
5.000 lei 6813 = 291 5.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Ajustări pentru deprecierea
privind ajustările pentru imobilizărilor corporale
deprecierea imobilizărilor, şi a investiţiilor imobiliare
a investiţiilor imobiliare evaluate la cost”
şi a activelor biologice
evaluate la cost”

La sfârșitul anului N, instalaţia va figura în bilanț cu valoarea de 100.000 lei (cost) – 20.000 lei (amortizare
cumulată) – 5.000 lei (ajustări pentru depreciere) = 75.000 lei (valoare recuperabilă).

Exemplul 2

O întreprindere achiziționează la data de 31.12.N-2 o instalație la costul de 100.000 lei, care se amor­
tizează liniar în 10 ani. La sfârşitul anului N, instalația este reevaluată, valoarea justă stabilită de un evaluator
autorizat fiind de 84.000 lei.
Cazul 1. La sfârşitul anului N+1 există indicii că instalația este depreciată şi se stabileşte valoarea recu­
pe­rabilă, cunoscând: valoarea justă – 90.000 lei, costurile cedării – 30.000 lei şi valoarea de utilizare –
70.000 lei.
Cazul 2. Se consideră că valoarea recuperabilă este de 65.000 lei.
ü Contabilizaţi conform IAS 16 Imobilizări corporale reevaluarea activului.
ü Calculaţi şi contabilizaţi în cele două cazuri pierderea din depreciere.
Rezolvare:
„O pierdere din depreciere trebuie recunoscută imediat în profit sau pierdere, cu excepţia situaţiilor în
care activul este contabilizat la valoarea reevaluată, în conformitate cu un alt standard (de exemplu, în con­
formitate cu modelul de reevaluare din IAS 16). Orice pierdere din deprecierea unui activ reevaluat trebuie
tratată drept o scădere din reevaluare, în conformitate cu celălalt standard.” (pct. 60 din IAS 36)
„O pierdere din deprecierea unui activ care nu a fost reevaluat este recunoscută în profit sau pierdere.
Totuşi, o pierdere din deprecierea unui activ reevaluat este recunoscută în alte elemente ale rezultatului
glo­­bal în măsura în care pierderea din depreciere nu depășește valoarea surplusului din reevaluarea aceluiaşi
activ. O astfel de pierdere din deprecierea unui activ reevaluat reduce surplusul din reevaluarea acelui
ac­tiv.” (pct. 61 din IAS 36)
ð Cazul 1
Situaţia activului la sfârşitul anului N:
l Cost 100.000 lei
Amortizare anuală = 100.000 lei/10 ani 10.000 lei
Amortizare cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 10.000 lei/an 20.000 lei

40 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

 Valoare contabilă netă la 31.12.N = 100.000 lei – 20.000 lei 80.000 lei
Valoare justă 84.000 lei
Diferenţă pozitivă din reevaluare = 84.000 lei – 80.000 lei 4.000 lei
– Eliminarea amortizării cumulate din valoarea brută:
20.000 lei 2813 = 2131 20.000 lei
„Amortizarea instalaţiilor „Echipamente tehnologice
şi mijloacelor de transport” (maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)”

– Înregistrarea diferenţei pozitive din reevaluare:

4.000 lei 2131 = 1052 4.000 lei
„Echipamente tehnologice „Rezerve din reevaluarea
(maşini, utilaje şi imobilizărilor corporale”
instalaţii de lucru)”

La sfârşitul anului N, instalația va fi înregistrată în bilanţ cu valoarea de 84.000 lei.

Situaţia activului la sfârşitul anului N+1:
l Valoare justă la 31.12.N 84.000 lei
Durată de viaţă utilă rămasă = 10 ani – 2 ani 8 ani
Amortizare anuală = 84.000 lei/8 ani 10.500 lei
Valoare contabilă netă la 31.12.N+1 = 84.000 lei – 10.500 lei 73.500 lei
– Înregistrarea amortizării:
10.500 lei 6811 = 2813 10.500 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea şi mijloacelor de transport”
imobilizărilor, a investiţiilor
imobiliare şi a activelor
biologice evaluate la cost”

Valoare recuperabilă = max (90.000 lei – 30.000 lei; 70.000 lei) = 70.000 lei
Valoarea recuperabilă, de 70.000 lei, este mai mică decât valoarea contabilă, de 73.500 lei, deci acti­vul
este depreciat.
Pierdere din depreciere = 73.500 lei – 70.000 lei = 3.500 lei
Soldul contului 1052 este de 4.000 lei.
Valoarea contabilă a activului va fi redusă pentru a fi egală cu valoarea sa recuperabilă:
3.500 lei 1052 = 291 3.500 lei
„Rezerve din reevaluarea „Ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor corporale” imobilizărilor corporale
şi a investiţiilor imobiliare
evaluate la cost”

La sfârșitul anului N+1, instalaţia va figura în bilanț cu valoarea de 84.000 lei (valoare justă la 31.12.N) –
10.500 lei (amortizare) – 3.500 lei (ajustări pentru depreciere) = 70.000 lei (valoare recuperabilă).

ð Cazul 2
Valoarea recuperabilă, de 65.000 lei, este mai mică decât valoarea contabilă, de 73.500 lei, deci activul
este depreciat.
Pierdere din depreciere = 73.500 lei – 65.000 lei = 8.500 lei
Soldul contului 1052 este de 4.000 lei.

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 41

 Valoarea contabilă a activului va fi redusă pentru a fi egală cu valoarea sa recuperabilă:
8.500 lei % = 291 8.500 lei
4.000 lei 1052 „Ajustări pentru deprecierea
„Rezerve din reevaluarea imobilizărilor corporale
imobilizărilor corporale” şi a investiţiilor imobiliare
4.500 lei 6813 evaluate la cost”
„Cheltuieli de exploatare
privind ajustările pentru
deprecierea imobilizărilor,
a investiţiilor imobiliare
şi a activelor biologice
evaluate la cost”

La sfârșitul anului N+1, instalaţia va figura în bilanț cu valoarea de 84.000 lei (valoare justă la 31.12.N) –
10.500 lei (amortizare) – 8.500 lei (ajustări pentru depreciere) = 65.000 lei (valoare recuperabilă).

Exemplul 3

Pe baza datelor de la exemplul anterior, calculaţi amortizarea aferentă anului N+2.

Rezolvare:
„După recunoaşterea unei pierderi din depreciere, cheltuiala cu deprecierea (amortizarea) aferentă ac­ti­
vu­lui trebuie ajustată în perioadele viitoare, în vederea alocării valorii contabile revizuite a activului, mi­nus
valoarea sa reziduală (dacă există), în mod sistematic, pe toată durata de viaţă utilă rămasă.” (pct. 63 din IAS 36)
ð Cazul 1
l Valoare recuperabilă la 31.12.N+1 70.000 lei
Durată de viaţă utilă rămasă = 8 ani – 1 an 7 ani
Amortizare anuală = 70.000 lei/7 ani 10.000 lei
Aşadar, amortizarea aferentă anului N+2 este de 10.000 lei.
ð Cazul 2
l Valoare recuperabilă la 31.12.N+1 65.000 lei
Durată de viaţă utilă rămasă = 8 ani – 1 an 7 ani
Amortizare anuală = 65.000 lei/7 ani 9.285,7 lei
Aşadar, amortizarea aferentă anului N+2 este de 9.285,7 lei.

Exemplul 4

O întreprindere deține un utilaj specializat pentru producţia de ambalaje din sticlă, cu valoarea con­
tabilă de intrare de 800.000 lei şi durata de viaţă utilă de 10 ani. Nu se poate estima valoarea reziduală a
ac­tivului. Utilajul a fost achiziționat şi pus în funcţiune la data de 31.12.N-1.
La sfârşitul anului N+1, o firmă concurentă lansează pe piaţă o gamă de produse din plastic ce înde­
plinesc aceleași funcţii, cu rezistență sporită şi la un preţ mai mic. La această dată, valoarea recuperabilă a
utilajului se estimează la 600.000 lei.
La începutul anului N+2, durata de viață utilă rămasă se reestimează la 5 ani.
La sfârşitul anului N+3, firma concurentă este implicată într-un litigiu şi îşi pierde credibilitatea şi poziţia
pe piaţă. Vânzările societăţii cresc şi valoarea recuperabilă a utilajului este estimată la 680.000 lei.
a) Calculaţi şi contabilizaţi pierderea din depreciere la sfârşitul anului N+1.
b) Calculaţi şi contabilizaţi reluarea pierderii din depreciere la sfârşitul anului N+3.
Rezolvare:
„Valoarea contabilă majorată a unui activ, altul decât fondul comercial, atribuibilă reluării unei pierderi
din depreciere nu trebuie să depăşească valoarea contabilă (netă de amortizare) care ar fi fost determinată

42 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

în cazul în care în exerciţiile anterioare nu ar fi fost recunoscută o pierdere din depreciere pentru activul în
cauză.” (pct. 117 din IAS 36)

a) Situaţia activului la sfârşitul anului N+1:

l Cost 800.000 lei
Amortizare anuală = 800.000 lei/10 ani 80.000 lei
Amortizare cumulată pe 2 ani (N şi N+1) = 2 ani x 80.000 lei/an 160.000 lei
Valoare contabilă netă la 31.12.N+1 = 800.000 lei – 160.000 lei 640.000 lei
Valoare recuperabilă 600.000 lei
Pierdere din depreciere = 640.000 lei – 600.000 lei 40.000 lei
– Înregistrarea amortizării cumulate:
160.000 lei 6811 = 2813 160.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea şi mijloacelor de transport”
imobilizărilor, a investiţiilor
imobiliare şi a activelor
biologice evaluate la cost”

– Înregistrarea pierderii din depreciere:

40.000 lei 6813 = 291 40.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Ajustări pentru deprecierea
privind ajustările pentru imobilizărilor corporale
deprecierea imobilizărilor, şi a investiţiilor imobiliare
a investiţiilor imobiliare evaluate la cost”
şi a activelor biologice
evaluate la cost”

La sfârșitul anului N+1, activul va figura în bilanț cu valoarea de 800.000 lei (cost) – 160.000 lei (amor­
tizare cumulată) – 40.000 lei (ajustări pentru depreciere) = 600.000 lei (valoare recuperabilă).

b) Situaţia activului la sfârşitul anului N+3:

Conform IAS 36, activul se amortizează plecând de la valoarea sa recuperabilă, care în cazul nostru este
de 600.000 lei.
l Valoare recuperabilă la 31.12.N+1 600.000 lei
Durată de viaţă utilă rămasă (reestimată) 5 ani
Amortizare anuală = 600.000 lei/5 ani 120.000 lei
Amortizare cumulată pe 2 ani (N+2 şi N+3) = 2 ani x 120.000 lei/an 240.000 lei
Valoare contabilă netă la 31.12.N+3 = 600.000 lei – 240.000 lei 360.000 lei
– Înregistrarea amortizării cumulate:
240.000 lei 6811 = 2813 240.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea şi mijloacelor de transport”
imobilizărilor, a investiţiilor
imobiliare şi a activelor
biologice evaluate la cost”

Valoarea recuperabilă, de 680.000 lei, este mai mare decât valoarea rămasă, de 360.000 lei, deci pier­
de­rea trebuie reluată.
Situaţia activului la sfârşitul anului N+3 dacă acesta nu ar fi fost depreciat:
l Valoare rămasă la 31.12.N+1 dacă activul nu era depreciat 640.000 lei
Durată de viaţă utilă rămasă (reestimată) 5 ani

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 43

 Amortizare anuală = 640.000 lei/5 ani 128.000 lei
Amortizare cumulată pe 2 ani (N+2 şi N+3) = 2 ani x 128.000 lei/an 256.000 lei
Valoare contabilă netă la 31.12.N+3
dacă activul nu era depreciat = 640.000 lei – 256.000 lei 384.000 lei

Dacă se va relua toată pierderea, soldul contului 291 va fi zero. Valoarea activului va deveni: 800.000 lei
(cost) – 160.000 lei (amortizare) – 240.000 lei (amortizare) = 400.000 lei, sumă care depășește 384.000 lei.

Prin urmare, la venituri se reia doar suma de 24.000 lei (384.000 lei – 360.000 lei):
24.000 lei 291 = 7813 24.000 lei
„Ajustări pentru deprecierea „Venituri din ajustări pentru
imobilizărilor corporale deprecierea imobilizărilor,
şi a investiţiilor imobiliare a investiţiilor imobiliare
evaluate la cost” şi a activelor biologice
evaluate la cost”

În acest caz, soldul contului 291 este de 40.000 lei – 24.000 lei = 16.000 lei, iar activul va figura în bi­lanț
cu valoarea de 800.000 lei (cost) – 160.000 lei (amortizare) – 240.000 lei (amortizare) – 16.000 lei (sold
ajustări pentru depreciere) = 384.000 lei (valoare contabilă netă la 31.12.N+3 dacă activul nu era depreciat,
care nu trebuie depășită).

Exemplul 5

Pe baza datelor de la exemplul precedent, calculaţi amortizarea aferentă anului N+4.

Rezolvare:

„După recunoaşterea reluării unei pierderi din depreciere, cheltuiala cu amortizarea aferentă acelui
ac­tiv trebuie ajustată ulterior pentru a aloca, pe o bază sistematică pe parcursul perioadei rămase din durata
de viaţă utilă a activului, valoarea contabilă revizuită a activului minus valoarea sa reziduală (dacă există).”
(pct. 121 din IAS 36)

În continuare, activul se va amortiza liniar pe durata rămasă:

l Valoare contabilă la 31.12.N+3, după reluarea pierderii din depreciere 384.000 lei
Durată de viaţă utilă rămasă = 5 ani – 2 ani 3 ani
Amortizare anuală = 384.000 lei/3 ani 128.000 lei

Aşadar, amortizarea aferentă anului N+4 este de 128.000 lei.

Va urma…

BIBLIOGRAFIE

1. CECCAR (2013), Ghid de ţinere a contabilităţii și de elaborare a situaţiilor financiare individuale în

conformitate cu IFRS-urile la societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzac­
ţionare pe o piaţă reglementată, vol. I, Editura CECCAR, București.
2. IASB (2015), Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ia­
nuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, Bucureşti.

44 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

Elemente privind prevenirea

Fonduri europene
și detectarea fraudei în cadrul
fondurilor nerambursabile
Claudia FLOREA, expert contabil
Cornelia Mariana OPREA, expert contabil
Bucureşti

ABSTRACT

Issues Regarding the Prevention and Detection of Fraud in Relation

to Non-Reimbursable Funds
Every organization should take actions to create an adequate structure and culture and to
discourage potentially fraudulent behaviour. The most effective preventive measure against
fraud is the use of a strong internal control system, which should be designed and operated
as a proportional response to the risks identified during a risk assessment exercise. Considering
that fraudulent behaviour is difficult to prove and that reputation damage is fairly difficult
to remedy, prevention of fraudulent activity is preferable rather than approaching it after
it has taken place.
This article presents the main issues related to the prevention and detection of fraud in
connection to non-reimbursable funds, and tries to explain questions on how fraud can
be discovered and the ways to prevent it.

Key terms: fraud, corruption, irregularity, opportunity, justification, financial pressure

Frauda la lege reprezintă o mane­vră ilegitimă
făcută cu scopul de a eluda aplicarea normelor juri­
di­ce pentru a promova în mod ilegal unele interese,
a ocoli anumite consecinţe care nu convin sau a pro­
fita de reglementări juridice mai favorabile, prin di­
verse artificii nepermise de lege.
Conform Convenției întocmite în temeiul arti­
colului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,
pentru protecția intereselor financiare ale Comuni­
tă­ților Europene, frauda se definește, din punctul
de vedere al cheltuielilor, ca orice act sau omisiune
intenționat(ă) legat(ă) de:
„– utilizarea sau prezentarea de declaraţii ori
documente false, incorecte sau incomplete, care are
ca efect deturnarea sau reţinerea necuvenită de fon­
duri din bugetul general al Comunităţilor Europene
sau din bugetele gestionate de Comunităţile Europene
sau în numele acestora;
– nedivulgarea de informaţii, încălcându-se o
obligaţie specifică, cu același efect;
– deturnarea unor astfel de fonduri în alte sco­
puri decât cele pentru care au fost acordate iniţial”.
„Uniunea Europeană și statele membre combat
frauda și orice altă activitate ilegală care aduce atin­
gere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri
luate în conformitate cu prezentul articol, măsuri care
descurajează fraudele și oferă o protecţie efectivă în
statele membre, precum și în instituţiile, organele, ofi­
­ciile și agenţiile Uniunii.” (art. 325 alin. (1) al cap. 6 –
Com­baterea fraudei din Versiunea consolidată a Tra­
ta­tului privind Uniunea Europeană și a Tratatului
pri­vind funcționarea Uniunii Europene (ex-artico­
lul 280 TCE)).
Între fraudă și corup­ţie există diferențe. Ast­
fel, „o definiţie largă a corupţiei utilizată de Comisie
este abuzul de o poziţie (publică) în sco­puri private.
Darea de mită facilitează multe alte ti­puri de fraudă,
cum ar fi falsificarea de facturi, în­registra­rea de chel­
tuieli fictive sau neîndeplinirea specifica­ţiilor con­
trac­tuale. Cea mai comună formă de corup­ţie este

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 45

darea de mită sau alte avantaje; un receptor (corup­
ţie pasivă) acceptă o mită de la un donator (corupţie
activă) în schimbul unei favori” (documen­tul de lu­cru
al Comisiei Europene „Evaluarea riscului de frau­dă
şi măsuri antifraudă eficace şi proporţionale”).
Neregula, frauda şi corupţia
î Presiunea financiară, stimulent sau motivație
Neregula reprezintă orice încălcare a prevede­
rilor legale ale Uniunii Europene de către un operator
economic care a avut sau care ar putea avea ca im­
pact prejudicierea intereselor financiare ale acesteia.
Frauda este o neregulă comisă intenționat cu
scopul de a obține un avantaj ilicit, fapt care consti­
tu­ie infracțiune.
Corupţia. Nu există o prevedere legală distinctă
la nivelul Uniunii Europene pentru corupție. Aceasta
este considerată ca fiind o subcategorie a fraudei.
Pe baza Notei informative a Comisiei Euro­pene
privind indicatorii de fraudă, The Association of Cer­
tified Fraud Examiners distinge trei tipuri de frau­dă:
l manipularea intenţionată a situaţiilor finan­
ciare;
l însușirea necuvenită a bunurilor tangibile
şi intangibile;
l corupția (precum darea și luarea de mită,
fal­sifica­rea licitațiilor, conflictele de interese nede­
cla­ra­te și delapidarea).
Cum apare frauda?
î de bază – beneficiul global al oricăror măsuri anti­
Principalele motive care stau la baza apariției
fraudei sunt oportunitatea, justificarea şi presiunea
financiară. Aceste trei elemente pot fi rezumate sub
forma unui „triunghi al fraudei”, așa cum este el de­
finit în Hotărârea Guvernului nr. 875/2011 pentru
aproba­rea Normelor metodologice de aplicare a
pre­vederi­lor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sanc­
ţionarea ne­regulilor apărute în obţinerea şi utiliza­
rea fonduri­lor europene şi/sau a fondurilor publice
naţionale aferente acestora, cu modificările şi com­
ple­tările ul­terioare.
Oportunitatea. Chiar dacă o persoană are un
motiv, trebuie să existe şi o oportunitate. Sistemele
deficiente de control intern pot genera o oportu­ni­
tate (presupusa probabilitate ca frauda să nu fie
de­tectată reprezintă un considerent esenţial pentru
autorul fraudei).
Exemple de puncte slabe ale sistemelor de con­
trol intern sunt deficiențe referitoare la:
l supraveghere şi revizuire;
l separarea funcțiilor;
l aprobarea de către organele de conducere;
l controlul sistemelor.
46 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016
Justificarea. O persoană poate formula o justi­
ficare prin explicarea rezonabilă a actelor sale, de
exem­plu, „este corect să procedez astfel – merit aceşti
bani” sau „au o datorie faţă de mine”, „iau banii doar
cu împrumut – îi voi restitui”.
(intervine factorul „nevoie sau aviditate”). Simpla
lăcomie poate reprezenta de multe ori un motiv pu­
ternic. Alte presiuni pot apărea din cauza problemelor
financiare personale sau a unor vicii personale pre­
cum jocurile de noroc, dependența de droguri etc.
Cum poate fi depistată frauda?
î
Potențialul de fraudă este foarte mare, fapt care
nu poate fi ignorat. Prin urmare, el ar trebui conside­
rat un set de riscuri care să fie gestionate cores­pun­
­ză­tor alături de alte riscuri comerciale sau eve­ni­
mente potențial negative. Astfel, evaluarea riscurilor
de fraudă se poate face utilizând instrumente și prin­
ci­pii de gestionare a riscurilor existente.
Sistemele de control riguroase puse în aplicare
în mod eficace pot reduce riscul ca frauda să se pro­
ducă sau să rămână nedetecta­tă, dar nu pot elimina
probabilitatea apariției acesteia.
Obiectivul general ar trebui să fie abordarea
principalelor riscuri de fraudă, în mod bine direc­
ționat, ținând cont de faptul că – în afară de cerințele
fraudă suplimentare ar trebui să depășească costu­
rile lor totale (principiul proporționalității), luând
în considerare, de asemenea, costul reputațional
ri­dicat asociat fraudei și corupției.
În studiul Oficiului European de Luptă Antifrau­
­ ă (OLAF) din iunie 2013, „Identificarea și reduce­rea
d
corupţiei în achiziţiile publice în Uniunea Europea­
nă”, s-au enumerat 27 de stegulețe roșii care ridică
indicii cu privire la apariția fenomenelor de fraudă
în cazul achizițiilor:
l inerție puternică referitoare la componența
echipei de evaluare;
l conflict de interese al membrilor din echipa
de evaluare;
l puncte de contact multiple;
l biroul de contact nu este subordonat furni­
zo­rului de ofertă;
l persoana de contact nu este angajată de fur­
nizorul ofertei;
l preferințe pentru furnizorul preferat;
l timp redus pentru procesul de licitație;
l licitație accelerată;
l licitație cu valoare deosebit de mare;
l durata licitației nu corespunde legii;
 l oferte acceptate după termenul-limită;
l numărul de oferte;
l oferte fictive;
l reclamații ale ofertanților necâștigători;
l contractul de atribuire are noi specificații;
l modificări substanțiale în mărimea şi costu­
rile proiectului după atribuire;
l conexiunile dintre licitanți subminează com­
petiţia;
l toate ofertele sunt mai mari decât costurile
totale estimate;
l nu toţi ofertanții sunt informați de atribuire
și motivele acesteia;
l contractul de atribuire și documentele de
selecție sunt publice (de exemplu, online);
l neconcordanțe privind cifra de afaceri ra­
portată/numărul-limită de angajați;
l compania câștigătoare nu este înregistrată
în registrul comerțului;
l lipsa finanţării din fonduri UE;
l lipsa finanțării din partea statelor membre;
l necompletarea tuturor câmpurilor de text
în TED (Tenders Electronic Daily) de către au­torita­
tea de acordare;
l certificate de audit de la auditor fără acre­
ditări;
l presă negativă.
Cum poate fi prevenită frauda?
î l responsabilul pentru contractare refuză pro­
„Spargerea triunghiului fraudei” reprezintă
cheia prevenirii fraudelor. Dintre cele trei elemente,
oportunitatea este cel mai direct afectată de sis­
temele solide de control intern şi, prin urmare, este
mult mai ușor de gestionat.
Cea mai eficientă măsură preventivă împotri­va
fraudei o reprezintă utilizarea unui sistem so­lid de
control intern, care ar trebui să fie proiectat și ex­
plo­a­tat ca o reacție proporțională la riscurile identi­
­ficate în timpul unui exercițiu de evaluare a riscurilor.
Având în vedere că este dificil de dovedit com­
portamentul fraudulos și că prejudiciile aduse repu­
tației sunt destul de greu de reparat, ar fi de preferat
ca activitatea frauduloasă să fie prevenită, mai degra­
bă decât să fie abordată după producerea acesteia.
De cele mai multe ori, tehnicile de prevenire
vizează reducerea ocaziilor de a comite fraude, prin
punerea în aplicare a unui sistem solid de control
intern, combinat cu o evaluare proactivă, structurată
și direcționată a riscului de fraudă, dar pot fi utilizate,
de asemenea, activități cuprinzătoare de for­mare și
de sensibilizare, precum și dezvoltarea unei cul­turi
„etice” pentru a combate orice potențială „raționali­
za­re” a comportamentului fraudulos.
î Exemple de indicatori de fraude în
cazul contractelor de achiziţii publice
Corupţie – mita şi comisioanele ilegale
Orice beneficiu tangibil oferit sau primit în ve­
derea coruperii primitorului poate constitui mită.
Obiectele de valoare specifice care pot fi date sau
pri­mite ca mită includ, printre altele: cadouri a că­
ror valoare depășește pragurile stabilite de organi­
za­ții/societăţi, „împrumuturi” (indiferent dacă au
fost sau nu rambursate), utilizarea unor carduri de
credit, plata în exces a achiziţiilor (de exemplu, o
plată de 500.000 euro pentru un apartament în va­
loare de 200.000 euro), utilizarea gratuită sau în
schimbul unei chirii preferențiale a unui aparta­
ment, utilizarea gratuită a unui autoturism închiriat,
plăţile în numerar, plata prin cecuri sau transfer
bancar a unor taxe sau onorarii fictive, reprezentând
adesea un procent stabilit în prealabil din contractul
obținut, şi plătite printr-un intermediar etc.
Nedeclararea conflictelor de interese
l favorizarea inexplicabilă sau în mod excep­
țional a unui anumit contractant sau vânzător;
l acceptarea continuă a unor lucrări la preţuri
ridicate şi de calitate scăzută etc.;
l responsabilul pentru contractare nu depune
sau nu completează declaraţia privind conflictele
de interese;
movarea într-un post din afara domeniului achiziţii­
lor publice;
l există indicii potrivit cărora responsabilul
pentru contractare efectuează o activitate paralelă.
Practici de cooperare secretă
l oferta câștigătoare are un preţ prea mare în
raport cu estimările de costuri, listele de preţuri pu­
blicate, lucrările sau serviciile similare ori mediile
la nivel de industrie şi preţurile de piaţă corecte;
l toţi ofertanții menţin preţuri ridicate;
l preţul ofertelor scade atunci când la licitaţie
se alătură un ofertant nou;
l rotaţia ofertanților câștigători în funcţie de
regiune, tip de activitate, categorie de lucrări;
l ofertanţii respinși sunt angajaţi ca subcon­
trac­tanți;
l configurație anormală a ofertelor (de exem­
plu, ofertele sunt separate de procentaje exacte,
oferta câștigătoare este cu puţin sub pragul de preţ
acceptat, se încadrează exact în bugetul alocat etc.).
Fragmentarea achiziţiilor
l două sau mai multe achiziţii consecutive şi
asemănătoare de la acelaşi contractant, situate imediat
aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 47
sub plafoanele de acordare concurenţială sau sub l subcontracte în cascadă;
limita de la care se efectuează investigații de către l plăţi în numerar;
cadrele de conducere; l plăţi către societăţi offshore.
l separarea nejustificată a achiziţiilor, de exem­
plu, contracte separate pentru manoperă şi materia­ Furnizori de servicii fictivi
le, fiecare având o valoare inferioară plafoanelor de l furnizorul de servicii nu poate fi găsit în no­

ofertare; menclatoarele de societăţi, pe internet, cu ajutorul

l achiziţii consecutive la valori situate imediat
sub plafon.
Stabilirea incorectă a costurilor
l sume excesive sau neobișnuite percepute
pen­tru forţa de muncă;
l sumele percepute pentru forţa de muncă nu
sunt reflectate de evoluţia lucrărilor prevăzute în
contract;
l modificări evidente ale fișelor de pontaj;
l nu se găsesc fișele de pontaj;
l pentru aceleași costuri ale materialelor se
percep sume în cadrul mai multor contracte;
l costurile indirecte sunt facturate drept cos­
turi directe.
Facturi false, duble sau cu preţuri excesive
l mărfurile sau serviciile facturate nu se află
în inventar ori nu pot fi localizate;
l nu există confirmări de primire a unor bu­
nuri sau servicii facturate;
l comenzile de achiziţie pentru unele bunuri
motorului de căutare Google sau al altor motoare
de căutare etc.;
l adresa furnizorului de servicii nu poate fi
aflată;
l adresa sau numărul de telefon a (al) furnizo­
rului de servicii este incorect(ă);
l este folosită o societate offshore.
Substituţia produsului
l ambalaje neobișnuite ori generice: ambala­
jul, culorile sau forma diferă de norme;
l discrepanțe între aspectul așteptat şi cel real;
l numerele de identificare a produsului diferă
de cele publicate sau de cele de catalog ori de siste­
mul de numerotare;
l defecțiuni înregistrate în cadrul tes­telor sau
în utilizare peste medie, înlocuiri antici­pate sau cos­
turi ridicate de întreţinere şi reparație;
l certificatele de conformitate sunt semnate
de persoane necalificate sau neautorizate;
l diferenţe semnificative între costurile esti­

sau servicii facturate sunt inexistente ori suspecte; mate şi cele reale ale materialelor;
l registrele contractantului nu indică fi­na­liza­ l contractantul nu a respectat graficul lucrări­

rea lucrărilor sau efectuarea cheltuielilor nece­­sare; lor, dar recuperează întârzierile cu rapiditate;
l preţurile de facturare, sumele sau datele pri­ l numere de serie atipice ori șterse sau care

vind articolele depăşesc sau nu cores­pund cu preve­
de­rile contractuale, comanda de achi­ziţie, fișele de
magazie, inventarul ori rapoartele de pro­ducţie;
l facturi multiple cu sumă, număr, dată etc.
identice;
nu corespund sistemului de numerotare al producă­
torului autentic;
l numerele sau descrierile facturii ori ale obiec­
telor de inventar nu se potrivesc cu datele din ordi­
nul de achiziţie.

BIBLIOGRAFIE

1. Hotărârea Guvernului nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevede­
rilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea
neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale
aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial nr. 659/15.09.2011, cu modificările şi completările
ulterioare.
2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea ne­regu­
lilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente
acestora, publicată în Monitorul Oficial nr. 461/30.06.2011, cu modificările şi completările ulterioare.
3. http://ec.europa.eu/anti_fraud/documents/anti-fraud-policy/research-and-studies/pwc_olaf_study_
ro.pdf
4. http://europa.eu/pol/pdf/consolidated-treaties_ro.pdf
5. https://ec.europa.eu/sfc/sites/sfc2014/files/sfc-files/guidance_fraud_risk_assessment_ro.pdf

48 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

Deductibilitatea cheltuielilor

Fiscalitate
conform noului Cod fiscal
Nicu POPA, drd., expert contabil
Bucureşti

ABSTRACT

Expense Deductibility According to the New Fiscal Code

The new Fiscal Code brought numerous changes to Romanian fiscal legislation, with every
title being affected. Of these, we chose to analyse title II – Income Tax, placing a particular
importance on the changes regarding expense deductibility, an issue that forms the object
of this paper.
The Fiscal Code approved by Law no. 227/2015 maintains, as normal, the expense categories
(deductible, with limited deductibility and non-deductible), but brings numerous changes
to each. We shall focus hereinafter on deductible and limited deductibility expenses, while
the next issue will approach the non-deductible expenses category.

Key terms: the new Fiscal Code, deductible expenses, limited deductibility

Noul Cod fiscal a adus numeroase modificări legislaţiei fiscale din România, toate titlurile fiind afectate.
Dintre acestea, supunem analizei titlul II – Impozitul pe profit, o importanţă deosebită în cadrul acestuia
acor­dând-o modificărilor aduse în ceea ce privește deductibilitatea cheltuielilor, aspect care face obiectul
prezentului material.
Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015 păs­trează, aşa cum era şi normal, categoriile de chel­tuieli
(deductibile, cu deductibilitate limitată şi ne­­de­ductibile), dar a adus numeroase modificări fiecă­reia dintre ele.
În cele ce urmează ne vom opri atenţia asupra cheltuielilor deductibile şi a celor deductibile limitat, urmând
ca în numărul viitor al revistei să tratăm şi categoria cheltuielilor nede­ductibile.

Ü Cheltuieli deductibile bile chiar dacă respectivele cheltuieli erau fă­cute în

Modificările se fac simțite încă de la începutul
art. 25 – Cheltuieli, în care sunt considerate ca fiind
deductibile cheltuielile efectuate în scopul des­fășu­
rării activităţii economice, inclusiv cele regle­men­tate
prin acte normative în vigoare, precum şi ta­xele de
înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către
ca­merele de comerţ şi industrie, organizaţiile patro­
na­le şi organizaţiile sindicale. Impactul noii de­finiţii
este semnificativ având în vedere că pentru recu­
noaş­te­rea generală a cheltuielilor ca fiind deducti­
bile scopul s-a modificat din acela de a realiza ve­
nituri impozabile în cel de a desfăşura activita­te
economică. Pe de o parte, aria s-a extins (uneori era
dificil de demonstrat realizarea de venituri impoza­
scopul desfășurării activităţii), iar pe de altă parte,
a fost eliminată posibilitatea de interpretare a unor
situaţii precum cea exemplificată.
Normele de aplicare vin în întâmpinarea aces­
tei noi prevederi cu exemplificări ale costu­rilor care
pot fi considerate implicit deductibile (anterior
exem­pli­fi­cările erau făcute chiar în Codul fiscal),
respectiv:
l cheltuielile de reclamă şi publicitate efec­
tuate în scopul popularizării firmei, produselor sau
ser­­viciilor, precum şi costurile asociate producerii
materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor
pu­­blicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de
reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 49

cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru
încercarea produselor şi demonstrații la punctele
de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acor­
date cu scopul stimulării vânzărilor;
l cheltuielile de transport şi de cazare în ţară
şi în străinătate şi pentru alte persoane fizice în
con­diţiile în care cheltuielile respective sunt efec­
tua­te în legătură cu lucrări executate sau servicii
prestate de acestea în scopul desfășurării activităţii
economice a contribuabilului;
l cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei,
promovarea pe piețele existente sau noi, participa­
rea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, edi­
ta­rea de materiale informative proprii;
l cheltuielile de cercetare, precum şi cheltu­
ielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile
de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din
punct de vedere contabil;
l cheltuielile pentru perfecționarea manage­
men­tului, a sistemelor informatice, introducerea,
întreținerea şi perfecționarea sistemelor de mana­
ge­ment al calității, obținerea atestării conform cu
stan­dardele de calitate;
l cheltuielile pentru protejarea mediului şi
con­servarea resurselor;
l cheltuielile efectuate cu editarea publica­ții­
lor care sunt înregistrate ca retururi în perioada de
determinare a profitului impozabil pe baza docu­
men­telor justificative şi în limita cotelor prevăzute
în contractele de distribuție;
l cheltuielile generate de TVA în situația în
care taxa pe valoarea adău­gată este aferentă unor
bu­nuri sau servicii achiziționate în scopul desfășu­
rării activității economice, cum ar fi aplicarea pro
ra­tei, efectuarea de ajustări, taxa pe valoarea adău­
gată plătită într-un stat membru al UE;
l cheltuielile reprezentând valoarea creanțe­
lor înstrăinate;
l cheltuielile reprezentând dobânzi penaliza­
toa­re, penalități şi daune-interese, stabilite în ca­
drul contractelor încheiate, în derularea activității
economice, cu persoane rezidente/nerezidente, pe
măsura înregistrării lor;
l cheltuielile privind serviciile care vizează efi­
cientizarea, optimizarea, restructurarea operațio­
nală şi/sau financiară a activității contribuabilului;
l cheltuielile generate de evaluarea ulterioară
şi executarea instrumentelor financiare derivate, în­
registrate potrivit reglementărilor contabile.
Profitul contabil + Cheltuielile cu impozitul pe profit + Cheltuielile de protocol +
Cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată
pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei
50 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016
De asemenea, sunt considerate deductibile şi
următoarele:
l cheltuielile efectuate pentru securitate şi să­
­nătate în muncă, potrivit legii;
l cheltuielile cu primele de asigurare pentru
asigurarea de riscuri profesionale efectuate potrivit
legislației specifice;
l cheltuielile înregistrate ca urmare a restitui­
rii subvențiilor primite, potrivit legii, de la Guvern,
agenții guvernamentale şi alte instituții naționale şi
internaționale.
Tot la capitolul cheltuieli integral deductibile
sunt menționate şi cheltuielile cu salariile şi cele
asi­milate salariilor, indiferent de regimul fiscal apli­
cabil acestora la nivelul persoanei fizice.
În plus, se fac precizări cu privire la deductibili­
tatea integrală a următoarelor tipuri de cheltuieli:
l cheltuielile efectuate de operatorii econo­mici
cu evaluarea/reevaluarea activelor fixe corporale
care aparțin domeniului public al statului sau al uni­
tăților administrativ-teritoriale, primite în adminis­
trare/concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la
so­licitarea conducătorului instituției titulare a drep­
tului de proprietate;
l cheltuielile efectuate de operatorii economici
cu înscrierea în cărțile funciare sau cărțile de publici­
tate imobiliară, după caz, a dreptului de proprie­tate
a statului sau a unităților administrativ-terito­riale
asu­pra bunurilor publice primite în administrare/
concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la solicita­
rea conducătorului instituției titulare a dreptului de
proprietate.
Lista este exemplificativă, fără a avea pretenția
că acoperă integral tipurile de cheltuieli deductibile,
dar oferă un plus de siguranță în ceea ce privește
tra­tamentul fiscal aplicabil la calculul impozitului
pe profit.
Ü Cheltuieli cu deductibilitate limitată
Cea de-a doua categorie de cheltuieli (în funcţie
de deductibilitate) este reprezentată de cheltuielile
cu deductibilitate limitată.
î Codul fiscal începe cu cheltuielile de pro­
to­col, a căror deductibilitate este admisă în limita
unei cote de 2% aplicate asupra bazei determinate
astfel:
 Baza de calcul a fost modificată faţă de preve­
de­rile din vechiul Cod fiscal, devenind mai clară şi
mai ușor de determinat (anterior aceasta era definită
ca diferenţa rezultată dintre totalul venitu­rilor im­
pozabile şi totalul cheltuielilor aferente ve­niturilor
impozabile, altele decât cheltuielile de pro­­tocol şi
cele cu impozitul pe profit).
Mai mult, având în vedere limitările în ceea ce
privește deductibilitatea TVA pentru cadourile ofe­
rite de contribuabil, cu valoarea mai mare de 100 lei
(a se vedea titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată,
art. 270 alin. (8) lit. c) şi normele de aplicare aferen­
te), noul Cod fiscal prevede că în cadrul cheltuielilor
de protocol se includ şi cheltuielile înregistrate cu
taxa pe valoarea adăugată colectată pentru cadou­
rile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de
100 lei.
î Cheltuielile sociale şi-au păstrat caracte­
rul fiscal – parțial deductibile, însă limita pentru de­
ductibilitate a fost majorată de la 2% la 5%. Astfel,
începând cu anul 2016, acestea sunt deductibile în
limita unei cote de până la 5% aplicate asupra va­
lorii cheltuielilor cu sala­riile personalului, potrivit
Co­dului muncii.
Contribuabilii vor considera ca fiind cheltuieli
sociale următoarele:
l ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pen­
tru bolile grave şi incurabile, pentru naș­tere, pentru
proteze, cele pentru pier­deri produse în gospodării­
le proprii, ajutorarea copiilor din școli şi centre de
plasament;
l cheltuielile pentru funcționarea corespunză­
toare a unor unități aflate în administrarea contri­
bua­bililor, precum: creșe, grădinițe, școli, muzee, bi­
b­lioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de
nefamiliști şi altele asemenea;
l cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau
în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților
şi copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate
acor­date în cazul bolilor profesionale şi al acciden­
telor de muncă până la internarea într-o unitate
sa­nitară, tichete de creșă acordate de angajator în
con­­formitate cu legislația în vigoare, contravaloarea
serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv
trans­portul, acordate de angajator pentru salariații
pro­prii şi membrii lor de familie, precum şi contri­
bu­ția la fondurile de intervenție ale asociațiilor pro­
fesionale ale minerilor;
l alte cheltuieli cu caracter social efectuate în
baza contractului colectiv de muncă sau a unui regu­
lament intern, altele decât cele menționate în mod
expres.
În noul Cod fiscal, pe lângă cadourile în bani sau
în natură, în enumerare au fost introduse şi tichetele
cadou. Modificarea asigură corelarea cu noile preve­
deri ale titlului IV – Impozitul pe venit.
î Cheltuielile reprezentând tichetele de
ma­să şi vouchere de vacanţă acordate de anga­
jatori sunt deductibile limitat, în funcție de natura
acestora, astfel:
þ În ceea ce privește tichetele de masă, sala­
ria­­ţilor li se oferă un număr de tichete de masă co­
res­pun­zător numărului de zile lucrătoare din luna
pen­tru care se face distribuirea (tichetele de masă
se distribuie lunar, în ultima decadă a fiecărei luni
pentru luna următoare), iar valoarea aferentă aces­
tora este considerată cheltuială deductibilă la cal­
culul impozitului pe profit.
þ În ceea ce privește voucherele de vacanţă,
ni­velul maxim al sumelor care pot fi acordate sala­
riaţilor reprezintă contravaloarea a şase salarii de
bază minime brute pe ţară garantate în plată, pen­
tru un salariat, în decursul unui an fiscal. Cadrul le­gal
este reprezentat de Ordonanţa de urgenţă a Guver­
nu­lui nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de
vacanţă, cu modi­ficările şi completările ulterioare,
precum şi de Hotărârea Guvernului nr. 215/2009
pentru aprobarea Normelor metodo­lo­gice privind
acordarea voucherelor de vacanţă, cu modi­ficările
şi completările ulterioare.
Voucherele de vacanţă au fost introduse prin
noul Cod fiscal, vechiul Cod făcând referire numai
la tichetele de masă.
î Scăzămintele, perisabilităţile, pierderile
rezultate din manipulare/depozitare, potrivit
legii, sunt considerate cheltuieli cu deductibilitate
limitată la calculul impozitului pe profit. Faţă de
ve­chiul Cod fiscal, în prezent în această categorie
au fost incluse şi scăzămintele şi pierderile rezultate
din manipulare/depozitare.
î De asemenea, nou-introduse sunt şi limită­
rile impuse contribuabililor din domeniul distri­
buției energiei electrice referitoare la cheltuielile
re­­pre­zentând cantităţile de energie electrică con­
su­mate la nivelul normei proprii de consum teh­
nologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei
aprobate de Autoritatea Naţională de Reglemen­
tare în Domeniul Energiei, care include şi consu­
mul propriu comer­cial.
î O categorie nou-introdusă de cheltuieli cu
de­ductibilitate limitată o reprezintă pierderile teh­
nologice care sunt cuprinse în norma de consum
aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 51
proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau
prestarea unui serviciu.
î Cheltuielile cu provizioane/ajustări pen­
tru depreciere şi rezerve cuprind o arie mai largă
şi tre­buie analizate separat. De menționat că ajustă­
rile pen­tru depreciere au fost incluse prin noul Cod
fiscal.
î Cheltuielile cu provizioanele pentru ga­
ran­ţii de bună execuţie acordate clienţilor sunt
deductibile la calculul impozitului pe profit. Noul Cod
fiscal vine însă cu mențiuni suplimentare, pre­cizând
că acestea se deduc trimestrial/anual numai pentru
bunurile livrate, lucrările executate şi servi­cii­le pres­
­tate în cursul trimestrului/anului respectiv pentru
care se acordă garanție în perioadele urmă­toare, la
nivelul cotelor prevăzute în convențiile în­cheiate
sau la nivelul procentelor de garantare pre­văzut în
tari­ful lucrărilor executate ori serviciilor prestate.
î Cheltuielile cu ajustările pentru depre­
cie­rea creanţelor, înregistrate potrivit reglementă­
rilor contabile aplicabile (denumite provizioane în
vechiul Cod fiscal; noul Cod s-a adaptat modificărilor
din legislația con­tabilă, numindu-le ajustări), sunt de­
ductibile la calculul im­po­zi­tului pe profit, în limi­ta
unui procent de 30% din valoarea acestora, altele
decât cele care sunt reglementate separat, dacă cre­
anțele în­de­plinesc cumulativ următoarele condiții:
1. sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește
270 de zile de la data scadenței;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este afi­
liată contribuabilului.
De asemenea, sunt deductibile la calculul im­
po­zi­tului pe profit, în limita unui procent de 100%
din valoarea acestora, ajustările pentru deprecie­
rea creanțelor (în vechiul Cod, ajustări) înregistrate
potrivit reglementărilor contabile aplicabile, altele
decât cele reglementate separat, dacă creanțele în­
­deplinesc cumulativ următoarele condiții:
1. sunt deținute la o persoană juridică asupra
că­reia este declarată procedura de deschidere a fali­
mentului, pe baza hotărârii judecătorești prin care
se atestă această situaţie, sau la o persoană fizică
asupra căreia este deschisă procedura de insolvenţă
pe bază de:
l plan de rambursare a datoriilor;
l lichidare de active;
l procedură simplificată;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este afi­
liată contribuabilului.
52 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016
Se poate observa introducerea situaţiei de in­
sol­venţă a persoanei fizice, deși legislația aplicabilă
(Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței
per­soanelor fizice) in­tră­în vigoare la data de 31 de­
cembrie 2016.
Pentru ambele categorii de deducere s-a re­nun­
țat la două dintre condiţiile anterioare, respectiv:
l perioada de înregistrare (ulterior datei de
1 ianuarie 2006/1 ianuarie 2007);
l includerea în veniturile impozabile ale con­
tri­buabilului.
î Nou-introduse în Codul fiscal sunt ajus­tă­
rile pentru deprecierea mijloacelor fixe amorti­
­zabile, deductibile în cazurile în care:
1. sunt distruse ca urmare a unor calamități na­
turale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile
stabilite prin norme;
2. au fost încheiate contracte de asigurare.
î Rezerva legală este deductibilă în limita
unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil,
la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit.
Pentru deductibilitate se ţine cont să nu se de­­pă­șeas­
că a cincea parte din capitalul social subscris și văr­
sat sau din patrimoniu, după caz.
Noul Cod fiscal a simplificat baza de calcul pen­
tru determinarea rezervei legale deductibile.
Notă:
Codul fiscal mai prevede o serie de provizioane
şi deprecieri, care, fiind destul de specifice, nu vor
face obiectul prezentului articol.
î Cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de
curs valutar. Tratamentul amplu al acestor cheltu­
ieli impune ana­lize separate, având în vedere:
1. sursa de proveniență a împrumuturilor;
2. deductibilitatea limitată a cheltuielilor cu
dobânda în funcție de rata dobânzii;
3. deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda şi
a diferențelor de curs valutar în funcție de gradul de
îndatorare a capitalului.
1. Sursa de provenienţă a împrumuturilor
Aceasta este ex­trem de importantă având în ve­
dere că limitarea de orice fel a deductibilității chel­
­tuielilor cu dobân­zi­le şi a pierderii nete din di­feren­
țe de curs valutar se aplică pentru împrumutu­rile
contractate, alte­le decât cele obținute de la bănci
in­­ternaționale de dez­voltare şi organizații similare
și cele care sunt garantate de stat, cele aferente îm­
pru­muturilor ob­ținute de la instituțiile de credit ro­
­mâ­ne sau străi­ne, instituțiile financiare nebancare,
pre­cum şi cele obținute în baza obligațiunilor admi­
se la tranzacțio­­nare pe o piață reglementată.
2. Deductibilitatea limitată a cheltuielilor
cu dobânda în funcţie de rata dobânzii
Cheltuielile cu dobânzile sunt analizate în pri­
mul rând în funcție de nivelul ratei dobânzii plătite
pentru împrumuturi. Deductibilitatea cheltuielii cu
dobânda este tratată diferențiat, în funcție de mone­
da în care a fost contractat creditul, astfel:
l pentru împrumuturile în lei, sunt deducti­
bile cheltuielile cu dobânda în limita ratei dobânzii
de politică monetară a Băncii Naționale a României,
corespunzătoare ultimei luni din trimestru;
l pentru împrumuturile în valută, sunt deduc­
tibile cheltuielile cu dobânda în limita ratei de 4%
(suma se actualizează prin hotărâre a Guvernu­lui).
Atâta timp cât ratele dobânzilor se situează cel
mult la nivelurile menţionate mai sus, cheltuiala cu
dobânzile este integral deductibilă la calculul impo­
zitului pe profit. Aceasta urmează să fie analizată,
împreună cu cheltuielile nete din diferen­țe de curs
va­lutar, în funcție de gradul de îndato­rare. Partea de
cheltuieli cu dobânzile care exced suma deducti­bilă
va fi considerată cheltuială nede­duc­tibilă şi nu va
mai face obiectul niciunei analize ulterioare.
3. Deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda
şi a diferenţelor de curs valutar în funcţie de gra­
dul de îndatorare a capitalului
Partea deductibilă din cheltuielile cu dobânzi­
le (aşa cum a fost prezentată mai sus) va fi su­pu­să
unei noi analize, iar deductibilitatea aces­tora se va
stabili în funcție de gradul de îndatorare al societăţii,
astfel:
l în cazul în care gradul de îndatorare este mai
mic sau egal cu 3, cheltuielile cu dobânzile sunt in­
tegral de­ductibile;
l în cazul în care gradul de îndatorare este mai
mare decât 3 sau capitalul propriu are o valoare ne­
­gativă, cheltuielile cu dobânzile sunt ne­deduc­tibile.
Condiția referitoare la valoarea negativă a ca­
pitalului propriu a fost inclusă prin noul Cod fiscal.
Pierderea netă din diferenţe de curs va­lu­
tar. În cazul în care cheltuielile din diferențe de curs
valutar depășesc veniturile din diferențe de curs
va­lutar, pierderea netă va fi tratată ca o chel­tuială
cu dobânzile şi va respecta regulile privind deduc­
ti­bilitatea prezentate mai sus. Cheltuielile/venitu­
rile din diferențe de curs valutar care fac obiec­tul
limită­rii sunt cele aferente împrumuturilor luate
în cal­cul la determinarea gradului de îndatorare a
capitalului.
Începând cu anul 2016, pentru determinarea
gradului de îndatorare sunt luate în considerare
în capitalul împrumutat şi creditele/împrumuturile
cu termen de rambursare peste un an pentru care
în convențiile încheiate nu s-a stabilit obligația de a
plăti dobânzi.
Atenţie!
Impozitul pe profit se recalculează şi pentru pe­
rioada de rambursare anterioară prelungirii terme­
nului de rambursare mai mic de un an.
Limita de deductibilitate se aplică separat pen­
tru fiecare împrumut.
Reportarea cheltuielilor cu dobânzile şi pier­
derile nete din diferenţe de curs valutar. Cheltu­
ie­lile cu dobânzile şi pierderea netă din diferențe
de curs valutar care sunt nedeductibile ca urmare
a depășirii gradului de îndatorare sau din cauza va­
lorii negative a capitalului propriu se reportează în
perioada următoare, până ce condițiile (grad de în­
da­­torare sub 3 şi capital propriu pozitiv) permit de­
duc­tibilitatea lor integrală.
Important!
Cheltuielile cu dobânzile care sunt incluse în
cos­tul de achiziție sau în costul de producție al unui
activ cu ciclu lung de fabricație, potrivit reglementă­
rilor contabile aplicabile, nu fac obiectul limitărilor
enunțate mai sus.
î Amortizarea. În cuprinsul declarației anu­
a­le de impozit pe profit, amortizarea contabilă este
cheltuială nedeductibilă, iar amortiza­rea fiscală este
considerată deducere la calculul im­po­zitului pe pro­
fit. Amortizarea contabilă reprezin­tă totalul cheltuie­
lilor înregistrate în contabilitate pen­tru deprecierea,
pe calea amortizării, a mijloace­lor fixe amortizabi­le,
iar amortizarea fiscală este cea calculată res­pec­tând
condițiile pentru deducti­bi­li­tate impuse de Codul fiscal.
Printre modificările aduse de noul Cod fiscal
se numără următoarele:
þ Cheltuielile aferente achiziţionării con­
trac­telor de clienţi, recunoscute ca imobilizări ne­
cor­porale, se amortizează pe durata contractelor.
þ Cheltuielile ulterioare recunoscute în va­
loa­rea contabilă a unei imobilizări necorporale se
amortizează liniar pe perioada din contract/durata
de utilizare rămasă. În cazul cheltuielilor ulterioa­
re recunos­u­te după expirarea duratei de utilizare,
amor­ti­za­­rea fis­cală se determină pe baza duratei
nor­male de uti­­lizare stabilite de o comisie tehnică
in­ternă sau de un expert tehnic independent.
þ Au fost aduse completări în ceea ce privește
calculul amortizării fiscale a cheltuielilor cu investiţiile
aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 53
efectuate la mijloacele fixe închiriate, concesio­nate
sau în locație de gestiune, astfel:
l investiţii efectuate în cadrul perioadei iniţia­
le a contractului – pe baza perioadei iniţiale/duratei
rămase din perioada iniţială a contractului, indife­
rent dacă acesta se prelungește ulterior;
l investiţii efectuate în cadrul perioadei pre­
lun­­gite a contractului – pe baza perioadei prelun­
gite/duratei rămase din perioada prelungită a con­
tractului;
l investiţii ce pot fi identificate potrivit Cata­
lo­gului privind clasificarea şi duratele normale de
funcţionare a mijloacelor fixe – pe durata normală
de funcţionare, potrivit opțiunii contribuabilului, în­
cepând cu luna următoare finalizării investiţiei.
î În ceea ce priveşte cheltuielile pentru func­
ţionarea, între­ţine­­rea şi repararea locuinţelor
de serviciu, noul Cod fiscal vine cu o modificare, în
sensul în care se elimină condiția ca locuințele de
serviciu să fie situate în localitatea unde se află sedi­
ul social sau unde societatea are sedii secundare.
Aceste cheltuieli sunt deductibile în limita co­
respunzătoare suprafețelor construite prevăzute de
Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modi­
fi­că­rile şi com­pletările ulterioare, care se majorează
din punct de vedere fiscal cu 10%.
În aplicarea art. 25 alin. (3) lit. j) din Codul fis­
cal, în cazul locuinței de serviciu date în folosința
unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru
funcționarea, întreținerea şi repararea acesteia sunt
deductibile în limita corespunzătoare raportului
din­tre suprafața construită prevăzută de Legea locu­
­inței nr. 114/1996, majorată cu 10%, şi tota­lul supra­
feței construite a locuinței de serviciu res­pec­­tive.
î Cheltuielile de funcţionare, întreţinere
şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa
proprietate personală a unei persoane fizice, fo­
losită şi în scop personal, sunt deductibile în limi­
ta corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția
societății în baza contractelor încheiate între părţi,
în acest scop. Contribuabilul va justifica cheltuielile
de func­ționare, întreținere şi reparații aferente se­
diului cu acte legale, cum sunt contractele în­cheiate
cu furnizorii de utilități şi alte documente.
BIBLIOGRAFIE
1. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 22/13.01.2016, cu modi­ficările
ulterioare.
2. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi­
ficările şi completările ulterioare.
54 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016
Diferenţa nedeductibilă trebuie recuperată de
la beneficiari, respectiv chiriași/locatari.
î 50% din cheltuielile aferente vehicu­le­
lor rutiere motorizate care nu sunt utilizate ex­
clusiv în scopul activităţii economice, cu o masă
totală maximă autorizată care să nu depășească
3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de nouă scaune
de pasa­geri, in­cluzând şi scaunul șoferului, aflate
în proprietatea sau în folosința contribuabilului.
Aces­te cheltuieli sunt integral deductibile pentru
si­tuații­le în care ve­hiculele respective se înscriu în
oricare dintre ur­mătoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii
de urgenţă, servicii de pază şi protecție şi servicii de
curierat;
2. vehiculele utilizate de agenții de vânzări şi
de achiziții;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de
per­soane cu plată, inclusiv pentru serviciile de ta­
ximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servi­
cii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte per­
soane sau pentru instruire de către școlile de șoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop co­mer­
­cial.
Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor pre­
vederi nu le includ pe cele privind amortizarea.
În cazul cheltuielilor aferente vehiculelor ru­
tiere motorizate reprezentând diferențe de curs va­
lutar înregistrate ca urmare a derulării unui con­tract
de leasing, noul Cod precizează că limita de 50% se
aplică asupra diferenței nefavorabile dintre venitu­
rile din diferențe de curs valutar/veniturile financia­
­re aferente creanțelor şi datoriilor cu decontare în
funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea
sau decontarea acestora, şi cheltuielile din diferen­țe
de curs valutar/cheltuielile financiare aferente.
î Cheltuielile de funcţionare, întreţinere
şi reparaţii aferente autoturismelor folosite de
per­soanele cu funcţii de conducere şi de admi­
nis­trare ale persoanei juridice sunt deductibile
li­mitat la un singur autoturism pentru fiecare per­
soa­nă cu astfel de atribuții.
Promovarea examenului de acces la stagiul pentru obţinerea calităţii de expert contabil şi de con­

Examene
tabil autorizat este o provocare pentru orice candidat deoarece domeniile de compe­tenţă supuse
evaluării sunt vaste şi se află sub impactul modificărilor frecvente ale ca­drului legislativ. Pregătirea
candidaţilor în domeniile de competenţă cerute creează premisele promo­vării cu suc­ces a acestui
examen. Astfel, Editura CECCAR vine în întâmpinarea acestora cu modele de subiecte de examen la
disciplinele Contabilitate, Fiscalitate şi Drept.

1 CONTABILITATE
Subiectul 1
Un magazin acordă 10 puncte cadou pentru orice achiziție de 100 lei. Pentru fiecare
1.000 de puncte, un client poate cumpăra bunuri în valoare de 60 lei (preț de vânzare).
Magazinul a acordat în anul N 10.000 de puncte pentru vânzări de 100.000 lei și se așteaptă
ca 80% din punctele cadou să fie utilizate. Clienții pot folosi punctele cadou timp de un an.
Stabiliți dacă magazinul are o datorie la sfârșitul exercițiului N.

Răspuns:
Magazinul are obligația de a livra clienților bunuri în schimbul punctelor cadou. Satisfacerea obligației implică o
ieșire de resurse. Prin urmare, magazinul trebuie să recunoască în bilanțul anului N datoria generată de acordarea
punctelor cadou.

Subiectul 2
O întreprindere achiziționează la data de 31.12.N-2 o instalație la costul de 100.000 lei,
care se amortizează liniar în 10 ani. La sfârşitul anului N, instalația este reevaluată,
valoarea justă stabilită de un evaluator autorizat fiind de 84.000 lei.
Să se recunoască operaţiunea de reevaluare în condiţiile în care amortizarea cumulată
la data reevaluării este ajustată astfel încât să fie egală cu diferența dintre valoarea
contabilă brută și valoarea contabilă a activului.

Rezolvare:
Pentru rezolvare trebuie să cunoaștem:
1. definirea modelului reevaluării;
2. tratamentul amortizării cumulate la data reevaluării;
3. tratamentul contabil al majorării valorii contabile a unui activ ca rezultat al reevaluării.

Astfel:
„După recunoaşterea ca activ, un element de imobilizări corporale a cărui valoare justă poate fi evaluată în mod
fiabil trebuie contabilizat la o valoare reevaluată, aceasta fiind valoarea sa justă la data reevaluării minus orice
amor­tizare cumulată ulterior şi orice pierderi cumulate din depreciere. (...)“ (pct. 31 din IAS 16 Imobilizări corporale)
„Atunci când un element de imobilizări corporale este reevaluat, valoarea contabilă a acelui activ este ajustată la va­
loarea reevaluată. La data reevaluării, activul este tratat în unul dintre următoarele moduri:
(a) valoarea contabilă brută este ajustată într-o manieră care este consecventă cu reevaluarea valorii contabile a
activului. De exemplu, valoarea contabilă brută ar putea fi retratată în funcție de datele de pe o piață observabilă
sau ar putea fi retratată proporțional cu modificarea valorii contabile. Amortizarea cumulată la data reevaluării
este ajustată astfel încât să fie egală cu diferența dintre valoarea contabilă brută și valoarea contabilă a activului
după ce au fost luate în considerare pierderile din depreciere cumulate (...)

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 55

Valoarea ajustării amortizării cumulate face parte din creșterea sau reducerea valorii contabile, care este contabili­
zată în conformitate cu punctele 39 și 40.” (pct. 35 din IAS 16)
„Dacă valoarea contabilă a unui activ este majorată ca rezultat al reevaluării, atunci creşterea trebuie recunoscută în
alte elemente ale rezultatului global şi cumulată în capitalurile proprii cu titlu de surplus din reevaluare. Cu toate
acestea, majorarea trebuie recunoscută în profit sau pierdere în măsura în care aceasta compensează o reducere din
reevaluarea aceluiaşi activ, recunoscută anterior în profit sau pierdere.” (pct. 39 din IAS 16)

Prin urmare:
Situaţia activului la sfârşitul anului N:
l Cost 100.000 lei
Amortizare anuală = 100.000 lei/10 ani 10.000 lei
Amortizare cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 10.000 lei/an 20.000 lei
Valoare contabilă netă = 100.000 lei – 20.000 lei 80.000 lei
Valoare justă 84.000 lei
Indice de actualizare = 84.000 lei/80.000 lei 1,05
l Valoare brută actualizată = 100.000 lei x 1,05 105.000 lei
– Valoare brută iniţială 100.000 lei
= Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă valorii brute 5.000 lei
l Amortizare cumulată actualizată = 20.000 lei x 1,05 21.000 lei
– Amortizare cumulată iniţială 20.000 lei
= Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă amortizării cumulate 1.000 lei
5.000 lei 2131 = % 5.000 lei
„Echipamente tehnologice 2813 1.000 lei
(maşini, utilaje şi „Amortizarea instalaţiilor
instalaţii de lucru)” şi mijloacelor de transport”
1052 4.000 lei
„Rezerve din reevaluarea
imobilizărilor corporale”
La sfârşitul anului N, instalația va fi înregistrată în bilanţ la valoarea de 84.000 lei (105.000 lei – 21.000 lei).

Subiectul 3
Societatea Alfa organizează excursii cu miniaeronave între două staţiuni turistice.
Ea achiziționează o aeronavă la preţul de 500.000 lei, aceasta având durata de viaţă
de 50 de ani. Un specialist în domeniul aviaţiei estimează că la fiecare 15 ani are loc
o reparație capitală care presupune înlocuirea motorului principal. Preţul unui motor
este de 150.000 lei.
a) Contabilizaţi recunoaşterea achiziţiei.
b) Contabilizaţi recunoaşterea amortizării în condiţiile utilizării metodei liniare.

Rezolvare:
Pentru rezolvare trebuie să cunoaștem tratamentul contabil al părţilor componente ale unui element de imobi­
lizări corporale.
„Fiecare parte a unui element de imobilizări corporale cu un cost semnificativ faţă de costul total al elementului tre­
buie amortizată separat.” (pct. 43 din IAS 16)
a) Aeronava va fi recunoscută la costul de achiziţie mai puţin costul motorului, care va fi recunoscut separat,
respectiv 500.000 lei – 150.000 lei = 350.000 lei:

56 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

 350.000 lei 2133 = 404 350.000 lei
„Mijloace de transport” / „Furnizori de imobilizări”
aeronavă
150.000 lei 2133 = 404 150.000 lei
„Mijloace de transport” / „Furnizori de imobilizări”
motor aeronavă
b) Amortizarea aeronavei şi cea a motorului se vor calcula pe perioade diferite, respectiv 50 şi 15 ani, adică
350.000 lei/50 ani = 7.000 lei/an pentru aeronavă şi 150.000 lei/15 ani = 10.000 lei/an pentru motor:
7.000 lei 6811 = 2813 7.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea imobilizărilor, şi mijloacelor de transport” /
a investiţiilor imobiliare şi aeronavă
a activelor biologice evaluate
la cost” / aeronavă
10.000 lei 6811 = 2813 10.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea imobilizărilor, şi mijloacelor de transport” /
a investiţiilor imobiliare şi motor aeronavă
a activelor biologice evaluate
la cost” / motor aeronavă

Subiectul 4
Situaţia stocurilor de mărfuri Rochii damă pentru un magazin specializat în vânzarea
acestora se prezintă după cum urmează:
Cantitate Cost VRN
Specificare
(buc.) (lei/buc.) (lei/buc.)
Rochii damă mătase
- Măsura 40 600 30 34
- Măsura 42 300 40 36
- Măsura 44 300 50 52
Rochii damă stofă
- Măsura 46 900 100 90
- Măsura 48 600 80 82

Calculaţi valoarea la care va fi evaluat în bilanţ stocul de mărfuri pentru magazinul

specializat. Argumentați.

Rezolvare:
În cazul de faţă, mărfurile aparţin aceleiași linii de produse şi au scopuri sau utilizări similare. De aceea, este adecvat
ca ele să fie grupate pe elemente similare sau conexe, astfel: categoria Rochii damă mătase, cu articolele Mă­
su­ra 40, Măsura 42 şi Măsura 44; categoria Rochii damă stofă, cu articolele Măsura 46 şi Măsura 48. În această
situaţie, com­pa­­rația cost – valoare realizabilă netă se face la nivel de categorie, astfel:

Cantitate Cost VRN Cost total VRN totală Valoarea cea mai mică
Specificare
(buc.) (lei/buc.) (lei/buc.) (lei) (lei) min (cost; VRN) (lei)
(1) (2) (3) (4) = (1) x (2) (5) = (1) x (3) (6)
Măsura 40 600 30 34 18.000 20.400 x
Măsura 42 300 40 36 12.000 10.800 x
Măsura 44 300 50 52 15.000 15.600 x
Total categorie Rochii damă mătase 45.000 46.800 45.000

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 57

 Cantitate Cost VRN Cost total VRN totală Valoarea cea mai mică
Specificare
(buc.) (lei/buc.) (lei/buc.) (lei) (lei) min (cost; VRN) (lei)
(1) (2) (3) (4) = (1) x (2) (5) = (1) x (3) (6)
Măsura 46 900 100 90 90.000 81.000 x
Măsura 48 600 80 82 48.000 49.200 x
Total categorie Rochii damă stofă 138.000 130.200 130.200
Total 175.200

În bilanţ, stocul de mărfuri va fi evaluat la 175.200 lei.

Subiectul 5
O entitate intenționează să cumpere o clădire cu scopul de a fi închiriată terților în baza
unui contract de leasing operaţional. În vederea căutării unui vânzător, ea face apel la
serviciile unei agenții imobiliare, care va percepe un comision de 2% din costul de achiziţie.
Clădirea a fost achiziționată la preţul de 1.000.000 lei.
La data achiziţiei, entitatea a plătit notarului următoarele taxe:
l solicitarea extrasului de carte funciară pentru autentificare, în regim de urgenţă – 200 lei;

l taxa de intabulare – 5.000 lei;

l onorariul notarului – 20.000 lei.

Conform IAS 40 Investiţii imobiliare:

a) Calculaţi costul investiţiei imobiliare.
b) Contabilizaţi recunoaşterea iniţială.

Rezolvare:
„O investiţie imobiliară trebuie evaluată iniţial la cost. Costurile de tranzacţionare trebuie incluse în evaluarea iniţială.”
(pct. 20 din IAS 40)
„Costul unei investiţii imobiliare cumpărate include preţul său de cumpărare şi orice cheltuieli direct atribuibile. Chel­
tuielile direct atribuibile includ, de exemplu, onorariile profesionale pentru serviciile juridice, taxele pentru transferul
dreptului de proprietate şi alte costuri de tranzacţionare.” (pct. 21 din IAS 40)
a) Formula costului este următoarea:
l Preţ de cumpărare 1.000.000 lei
+ Comision agenție imobiliară = 1.000.000 lei x 2% 20.000 lei
+ Taxe notariale = 200 lei + 5.000 lei + 20.000 lei 25.200 lei
= Cost investiţie imobiliară 1.045.200 lei

b) Recunoaşterea iniţială:
1.045.200 lei 2152 = 404 1.045.200 lei
„Investiţii imobiliare „Furnizori de imobilizări”
evaluate la cost”

Subiectul 6
O societate a semnat un contract de leaseback pentru o clădire în următoarele condiţii:
cost – 100.000 lei; amortizare cumulată până în momentul vânzării – 30.000 lei; valoarea
contabilă, de 70.000 lei, este mai mare decât valoarea justă, de 60.000 lei, aceasta din urmă
fiind egală cu preţul de vânzare. Contractul de leasing a fost operaţional.
Conform IAS 17 Contracte de leasing, contabilizaţi tranzacţia de leaseback la locatarul
vânzător.

58 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

Rezolvare:
„În cazul unui leasing operaţional, dacă valoarea justă în momentul tranzacţiei de vânzare şi de leaseback este mai
mică decât valoarea contabilă a activului, diferenţa dintre valoarea contabilă şi valoarea justă trebuie recunoscută
imediat ca pierdere.” (pct. 63 din IAS 17)
În plus, Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.286/2012, cu modificările şi completările ulterioare, prevede:
„În situaţia în care valoarea justă a activului este mai mică decât valoarea sa contabilă, diminuarea valorii contabile
până la nivelul valorii juste se înregistrează sub forma ajustărilor pentru depreciere” (pct. 51 alin. (2) lit. a)).
Prin urmare:
a) Valoarea justă, de 60.000 lei, este mai mică decât valoarea contabilă, de 70.000 lei, deci diferenţa de 10.000 lei
este recunoscută ca pierdere din depreciere:
10.000 lei 6813 = 291 10.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Ajustări pentru deprecierea
privind ajustările pentru imobilizărilor corporale
deprecierea imobilizărilor, şi a investiţiilor imobiliare
a investiţiilor imobiliare evaluate la cost”
şi a activelor biologice
evaluate la cost”
b) Înregistrarea prețului de vânzare:
60.000 lei 461 = 7583 60.000 lei
„Debitori diverşi” „Venituri din vânzarea
imobilizărilor necorporale
şi corporale şi alte
operaţiuni de capital”
c) Scoaterea din evidență a activului:
100.000 lei % = 212 100.000 lei
30.000 lei 2812 „Construcţii”
„Amortizarea construcţiilor”
70.000 lei 6583
„Cheltuieli privind imobilizările
necorporale şi corporale
cedate şi alte operaţiuni
de capital”
Și anularea ajustării pentru depreciere:
10.000 lei 291 = 7813 10.000 lei
„Ajustări pentru deprecierea „Venituri din ajustări
imobilizărilor corporale pentru deprecierea
şi a investiţiilor imobiliare imobilizărilor, a investiţiilor
evaluate la cost” imobiliare şi a activelor
biologice evaluate la cost”

Subiectul 7
La data de 04.12.N, entitatea Alfa îi acordă unui furnizor extern un avans de 20.000 USD
pentru achiziţionarea unui echipament tehnologic. Cursul valutar la momentul acordării
avansului este de 3,55 lei/USD. Instalația nu este livrată de furnizor până la 31.12.N, dată la
care cursul valutar este de 3,75 lei/USD. La 20.01.N+1, Alfa recepționează instalația livrată
de furnizor. Preţul de cumpărare al activului este de 120.000 USD, cursul valutar la această
dată fiind de 3,80 lei/USD. De asemenea, pentru achiziţionarea instalației, Alfa plătește la
data de 20.01.N+1 taxe vamale în valoare de 50.000 lei şi TVA în sumă de 121.440 lei.
Știind că entitatea Alfa aplică OMFP nr. 1.802/2014, arătați ce înregistrări contabile
trebuie să efectueze aceasta în anii N şi N+1.

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 59

Rezolvare:
a) Înregistrări contabile în anul N:
a1) La data de 04.12.N, acordarea avansului furnizorului extern: 20.000 USD x 3,55 lei/USD = 71.000 lei
71.000 lei 4093 = 404 71.000 lei
„Avansuri acordate pentru „Furnizori de imobilizări”
imobilizări corporale”

a2) Plata avansului:

71.000 lei 404 = 5124 71.000 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în valută”

a3) La data de 31.12.N, cursul valutar este de 3,75 lei/USD.

Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările şi completările ulteri­oare, prevede: „Înce­pând
cu data de 1 ianuarie 2015, sumele înregistrate în conturile menţionate la alin. (1), precum și cele reflectate în conturile
409 «Furnizori – debitori» și 419 «Clienţi – creditori», nu mai fac obiectul evaluării în funcţie de cursul valutar, la finele
lunii, respectiv la finele exerciţiului financiar.” (pct. 316 alin. (2)).
Prin urmare, suma înregistrată în contul 4093 nu va fi actualizată în funcţie de noul curs valutar, deci la această
dată nu se efectuează nicio înregistrare contabilă.

b) Înregistrări contabile în anul N+1:

b1) La data de 20.01.N+1 se înregistrează achiziţia echipamentului tehnologic.
Cost de achiziţie = Preţ de cumpărare + Taxe vamale
Preţ de cumpărare = 120.000 USD x 3,80 lei/USD = 456.000 lei
Cost de achiziţie = 456.000 lei + 50.000 lei = 506.000 lei
506.000 lei 2131 = % 506.000 lei
„Echipamente tehnologice 404 456.000 lei
(mașini, utilaje și „Furnizori de imobilizări”
instalaţii de lucru)” 446 50.000 lei
„Alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate”

b2) Plata TVA în vamă:

121.440 lei 4426 = 5121 121.440 lei
„TVA deductibilă” „Conturi la bănci
în lei”

b3) Plata taxelor vamale:

50.000 lei 446 = 5121 50.000 lei
„Alte impozite, taxe și „Conturi la bănci
vărsăminte asimilate” în lei”

b4) Reţinerea avansului acordat furnizorului:

(71.000 lei) 4093 = 404 (71.000 lei)
„Avansuri acordate pentru „Furnizori de imobilizări”
imobilizări corporale”

b5) Plata diferenţei către furnizorul extern: 456.000 lei – 71.000 lei = 385.000 lei
385.000 lei 404 = 5124 385.000 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în valută”

60 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

 2 FISCALITATE
Subiectul 1
O organizație nonprofit realizează următoarele venituri în cursul anului:
l venituri din cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor – 14.000 lei;

l venituri din donații și sponsorizări – 20.000 lei;

l venituri din fonduri europene nerambursabile – 26.000 lei;

l venituri din activități comerciale – 15.000 lei.

Cheltuielile aferente acestor venituri sunt:

l cheltuieli aferente activității nonprofit – 45.000 lei;

l cheltuieli aferente activității comerciale – 8.000 lei.

Cursul de schimb este de 4,4 lei/euro.

Determinați impozitul pe profit.

Rezolvare:
Total venituri scutite = 14.000 lei + 20.000 lei + 26.000 lei = 60.000 lei
Condiții de scutire a veniturilor comerciale:
15.000 euro x 4,4 lei/euro = 66.000 lei
Venituri neimpozabile = 66.000 lei x 10% = 6.600 lei
Rezultă că din totalul veniturilor comerciale doar suma de 6.600 lei este neimpozabilă, restul de 8.400 lei fiind
supuşi impozitului pe profit.
Cheltuieli comerciale aferente veniturilor impozabile = 8.000 lei x (8.400 lei/15.000 lei) = 4.480 lei
Impozit pe profit = (8.400 lei – 4.480 lei) x 16% = 627 lei

Subiectul 2
O persoană fizică obţine venituri din exercitarea profesiei liberale de evaluator imobiliar.
Aceasta efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe venit în sumă de 1.200 lei
(300 lei plată trimestrială). La sfârşitul anului constată realizarea următoarelor venituri
şi cheltuieli:
Indicatori Sume (lei)
Venituri din prestarea activităţii de evaluator 95.000
Venituri din sponsorizări 10.000
Cheltuieli:
l cu materialele 20.000
l cu chiria 12.000
l cu personalul angajat 10.000
l cu energia electrică, telefonul, apa şi gazele 25.000
l de sponsorizare 3.000
l de protocol 2.500
l alte cheltuieli deductibile 4.000

Separat de cheltuielile de mai sus se înregistrează o cheltuială de 2.200 lei cu amenzi

pentru nerespectarea unor reglementări legale.
Determinaţi impozitul pe veniturile din activităţi independente.

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 61

Rezolvare:
Pentru determinarea impozitului pe venit va trebui să determinăm mai întâi venitul net.
Venit net = Venit brut – Cheltuieli deductibile
Venit brut = Veniturile din prestarea activităţii de evaluator = 95.000 lei
Nu vom include veniturile obţinute din sponsorizare.
Cheltuieli deductibile = Cheltuieli cu materialele, chiria, personalul, energia electrică, alte cheltuieli deductibile
= 20.000 lei + 12.000 lei + 10.000 lei + 25.000 lei + 4.000 lei = 71.000 lei
Cheltuiala cu amenzile este considerată nedeductibilă.
Cheltuielile de sponsorizare şi cele de protocol sunt deductibile limitat.
Cheltuielile de sponsorizare sunt deductibile în limita unei cote de 5% aplicate diferenţei dintre venitul brut şi
cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare şi cele de protocol în acest caz.
Cheltuieli de sponsorizare deductibile = (95.000 lei – 71.000 lei) x 5% = 1.200 lei
Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicate diferenţei dintre venitul brut şi cheltu­
ielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare şi cele de protocol.
Cheltuieli de protocol = (95.000 lei – 71.000 lei) x 2% = 480 lei
Venit net = 95.000 lei – 71.000 lei – 1.200 lei – 480 lei = 22.320 lei
Impozit calculat = 22.320 lei x 16% = 3.571 lei
Impozit anual = 3.571 lei – 1.200 lei = 2.371 lei

Subiectul 3
SC Alfa SRL, stabilită în România şi înregistrată în scopuri de TVA în ţara noastră, îi vinde
societăţii Beta, stabilită în Ungaria şi înregistrată în scopuri de TVA în Ungaria, fructe,
care sunt transportate din România în Franţa. Beta îi comunică societăţii Alfa un cod
valabil de TVA emis de autorităţile din Ungaria, Alfa deținând şi documente de transport
care atestă transportul bunurilor din România în Franţa. Alfa facturează această
operațiune cu TVA 9%, conform cotei din România, argumentând că nu poate aplica
scutirea de TVA pentru livrările intracomunitare deoarece Beta nu i-a furnizat un cod
valabil de TVA emis de autorităţile din Franţa, locul unde ajung bunurile.

Este corect? Argumentați.

Răspuns:
Soluţia aleasă de SC Alfa SRL nu este corectă, deoarece ambele societăţi sunt înregistrate în scopuri de TVA, iar
transportul bunurilor se face între două state membre, aşa încât operaţiunea va trebui facturată fără TVA (taxare
inversă).

Subiectul 4
O societate achiziționează materii prime de la un furnizor chinez în următoarele condiţii:
prețul de cumpărare al bunurilor din factura externă – 42.000 USD, taxele vamale – 10%,
TVA – 20%, cursul de schimb utilizat – 3,5 lei/USD.

a) Când intervin faptul generator şi exigibilitatea TVA în cazul operaţiunii de import?

b) Determinaţi costul de achiziţie al materiilor prime şi valoarea TVA în vamă.

62 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

Rezolvare:
a) Faptul generator și exigibilitatea TVA intervin la data la care intervin faptul generator și exigibilitatea pentru
taxele vamale.

b) Preț de cumpărare = 42.000 USD x 3,5 lei/USD 147.000 lei

Taxe vamale = 147.000 lei x 10% 14.700 lei
Cost de achiziţie = 147.000 lei + 14.700 lei 161.700 lei
TVA deductibilă (datorată în vamă) = 161.700 lei x 20% 32.340 lei

Subiectul 5
Ce persoane sau entităţi au obligaţia înregistrării fiscale şi care este codul de
identificare fiscală pentru persoanele fizice care exercită profesii libere?

Răspuns:
Orice persoană sau entitate care este subiect într-un raport fiscal se înregistrează fiscal, primind un cod de iden­
tificare fiscală. Codul de identificare fiscală pentru persoanele fizice care exercită profesii libere este codul de
înregistrare fiscală atribuit de organul fiscal.

3 DREPT
Subiectul 1
Care este momentul de la care o societate guvernată de Legea nr. 31/1990 dobândește
personalitate juridică?

Răspuns:
Momentul de la care o societate dobândește personalitate juridică este cel al înmatriculării ei în registrul comerţului.

Subiectul 2
Întrucât la o lună de la înregistrarea societăţii în registrul comerţului administratorul
desemnat renunță la funcția sa din motive personale, asociaţii numesc un nou
administrator, pe care îl împuternicesc cu înregistrarea actului adițional privind
schimbarea administratorului la registrul comerţului. Cu această ocazie se constată
că din dosarul societăţii lipsesc anumite documente, cum ar fi: specimenul de semnătură
şi cazierul administratorului iniţial, contractul de închiriere privind imobilul în care se află
sediul societăţii şi dovada depunerii în contul societăţii a aportului în numerar vărsat de
unul dintre asociaţi.

Este posibil ca după înregistrarea societăţii la registrul comerţului să fie depuse în

dosarul acesteia documentele care lipsesc?

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 63

Răspuns:
În această situaţie, în care după înmatricularea societăţii se constată existenţa unor neregularități, organele so­
cie­tăţii sunt obligate ca în termen de opt zile de la data constatării acestora să ia măsurile necesare pentru reme­
dierea lor. În caz contrar, orice persoană interesată poate cere instanței de judecată să le oblige să le înlăture,
sub sancţiunea plăţii de daune-interese. Dreptul la acţiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen
de un an de la data înmatriculării societăţii.

Subiectul 3
Care este temeiul juridic al obţinerii remuneraţiei directorilor unei societăţi pe acţiuni
administrate în sistem unitar şi cu ce este asimilată remunerația respectivă din punct
de vedere fiscal?

Răspuns:
Temeiul juridic al remuneraţiei directorilor unei societăţi administrate în sistem unitar este contractul de mandat.
Remunerația este asimilată din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii şi se impozitează potrivit legislaţiei
în materie.

Subiectul 4
Care sunt obligaţiile pe care lichidatorii trebuie să le îndeplinească de îndată ce au
preluat această funcţie, împreună cu directorii şi administratorii, respectiv cu membrii
directoratului societăţii?

Răspuns:
Prima îndatorire a lichidatorilor, imediat după preluarea funcției, constă în întocmirea unui inventar şi încheierea
bi­lanţului, care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului societăţii, documente contabile pe care le vor
semna.

BIBLIOGRAFIE

1. IASB (2015), Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ia­
nuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, Bucureşti.
2. Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial nr. 1.066/17.11.2004, cu modi­ficările
şi completările ulterioare.
3. Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 547/23.07.2015,
cu modi­ficările și completările ulterioare.
4. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi­
ficările şi completările ulterioare.
5. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
con­forme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile societăţilor comerciale ale
căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, publicat în Monitorul
Oficial nr. 687/04.10.2012, cu modificările şi completările ulterioare.
6. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.

64 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

 Legislatie
Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 829 din
23 februarie 2016 pentru aprobarea Normelor privind accesul operatorilor economici la
aplicațiile EMCS-RO de control al mișcărilor cu produse accizabile în regim suspensiv
de accize şi de depunere online a declaraţiilor privind situaţia achiziţiilor şi livrărilor de
produse accizabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 179/10.03.2016

Ordinul are în vedere sistemul EMCS (Excise Movement and Control System – Sistemul

, comentată
de Control al Mişcărilor cu Produse Ac­ci­zabile), care este utilizat în toate statele membre ale
UE şi permite depunerea documentului administrativ în format electronic (e-DA), urmărirea
mișcărilor şi închiderea operaţiunilor cu produse accizabile în regim suspensiv de accize,
precum şi depunerea online a declaraţiilor privind situaţia achiziţiilor şi livrărilor de produse
accizabile.
Accesul la aplicațiile EMCS-RO se poate face de către operatorii economici autorizaţi să
desfășoare operaţiuni cu produse acci­zabile în regim suspensiv de accize, precum şi pentru
depunerea online a declaraţiilor pri­vind situaţia achiziţiilor şi livrărilor de produse accizabile,
în calitate de: antrepozitar, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau utilizator final.
Soluţiile tehnice care pot fi utilizate de operatorii economici pentru accesul la aplicațiile
EMCS-RO sunt următoarele:
l conectarea securizată la o interfață web a EMCS-RO Mișcări şi EMCS-RO Stocuri (so­
luția de conectare DTI – Direct Trader Input);
l schimbul securizat de date între aplicațiile operatorilor economici şi aplicația EMCS-RO
Mișcări (soluția de conectare EDI – Exchange Data Interface).
Ordinul reglementează în detaliu procedura de acces la aceste aplicaţii.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 952 din 8 martie 2016
pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală
nr. 3.744/2015 privind stabilirea cazurilor speciale de executare silită, precum şi a structurilor abilitate
cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi efectuarea procedurii de executare silită, publicat
în Monitorul Oficial nr. 186/11.03.2016

Conform acestui act normativ, la nivelul direcțiilor generale regionale ale finanţelor publice, Serviciul
executări silite cazuri speciale este structura abilitată cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi
efec­tuarea procedurii de executare silită în cazurile speciale, cu excepţia comunicării somațiilor şi înființării
popririlor bancare, care se vor realiza de către organele fiscale centrale competente în administrarea debi­
torilor respectivi.
Organizarea evidenței creanţelor bugetare care fac obiectul cazurilor speciale se va face de către orga­nul
fiscal central competent în administrarea contribuabililor. Acesta va transmite zilnic către Serviciul executări
silite cazuri speciale un raport cu următoarele informaţii:
l comunicarea somației către contribuabil;
l înfiinţarea popririi bancare;
l calculul obligaţiilor fiscale accesorii;
l stingerea efectuată asupra creanţelor bugetare.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 319 din 4 martie 2016 pentru aprobarea condiţiilor pri­
vind distrugerea în antrepozitul fiscal a produselor accizabile care nu au fost eliberate pentru consum,
publicat în Monitorul Oficial nr. 203/18.03.2016

În conformitate cu prevederile art. 340 alin. (10) din Codul fiscal, distrugerea totală sau pierderea ire­
me­diabilă a produselor accizabile aflate sub regim suspensiv de accize, inclusiv dintr-o cauză ce ţine de
na­tura produselor sau ca urmare a unui caz fortuit ori de forţă majoră sau ca o consecinţă a autorizării de
către au­to­ritatea competentă, nu este considerată eliberare pentru consum.
Distrugerea este datorată unui caz fortuit atunci când aceasta este rezultatul unui eveniment care nu
putea fi prevăzut şi nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 65

fi produs, aşa cum este prevăzut la art. 1.351 alin. (3) din Codul civil. Distrugerea este datorată unei cauze
de forţă majoră atunci când aceasta este rezultatul unui eveniment extrem, imprevizibil, absolut invincibil
şi inevitabil, potrivit art. 1.351 alin. (2) din acelaşi act normativ.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 889 din 2 martie 2016
privind Procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu, publicat în Monitorul Oficial
nr. 203/18.03.2016

Ordinul este dat în aplicarea art. 101 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia, în caz de
inactivitate temporară sau în cazul obligaţiilor de declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la
plata impozitului pe venit, organul fiscal central poate aproba, la cererea contribuabilului/plătitorului, alte ter­
mene sau condiţii de depunere a declaraţiilor fiscale, în funcţie de necesităţile administrării obligaţiilor fiscale.
Regimul de declarare derogatoriu poate fi aprobat pentru perioade mai mari de 12 luni, dar nu mai mult
de trei ani conse­cutivi.
Pentru a beneficia de regimul de declarare derogatoriu, pe perioada supusă acestui regim, contri­bua­
bilii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
l să nu desfășoare niciun fel de activitate;
l să nu obțină venituri din exploatare, venituri financiare, venituri extraordinare şi/sau alte elemente
si­milare veniturilor;
l să nu dispună de personal angajat şi să nu plătească venituri cu regim de reţinere la sursă a impo­
zitului;
l să figureze în evidenţa fiscală cu toate obligaţiile declarative şi de plată îndeplinite;
l să nu aibă în curs de soluţionare un decont cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare sau
o cerere de res­tituire a impozitelor şi taxelor;
l să nu facă obiectul unei inspecții fiscale în desfășurare;
l să nu fie înscriși în lista contribuabililor inactivi fiscal, cu excepţia situaţiei de la art. 92 alin. (1) lit. d)
din Codul de procedură fiscală;
l inactivitatea temporară să fie înscrisă în registrul comerţului (pentru persoanele înscrise în acest
registru), respectiv la organizaţiile profesionale care au eliberat documentele de funcţionare.
Regimul de declarare derogatoriu se solicită de contribuabili prin depunerea unei cereri la organul fis­
cal, care va fi so­luționată de acesta în termen de 45 de zile.
Pe perioada aplicării acestui regim, contribuabilii nu mai au obligaţia depunerii următoarelor declaraţii:
l formularul 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”;
l formularul 101 „Declaraţie privind impozitul pe profit”;
l formularul 112 „Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit
şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”;
l formularul 120 „Decont privind accizele”;
l formularul 300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată”.

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 159 din 11 martie 2016 pentru modificarea şi completarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr. 1/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 208/21.03.2016

î Impozitul pe venit
Referitor la impozitul pe venit, s-au adus clarificări cu privire la excluderea de la evaluare a avantajelor
sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cotă de 50%,
conform art. 25 alin. (3) lit. l) din Codul fiscal şi pentru care sunt aplicabile prevederile art. 68 alin. (7) lit. k)
din Codul fiscal. Potrivit art. 76 alin. (4) lit. ț) din acelaşi act normativ, acestea reprezintă avantaje neimpoza­
bile pentru persoanele fizice beneficiare.
Totodată, au fost corelate denumirile tipurilor de venituri neimpozabile reprezentând contra­valoarea ali­
mentației de protecţie și a materialelor igienico-sanitare cu Legea securității şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006,
cu modificările şi completările ulterioare, în baza căreia sunt acordate aceste drepturi, pentru a corespunde
cu noile reglementări din legislația specifică.

66 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

 î Taxa pe valoarea adăugată
În ceea ce privește TVA, au fost completate exemplele date în aplicarea art. 271 – Prestarea de servicii,
astfel încât să rezulte că punerea gratuită la dispoziția altei persoane a unor bunuri este legată de activitatea
economică a persoanei impozabile și în situația în care persoana la dispoziția căreia sunt puse bunurile
respective are calitatea de furnizor de bunuri.
S-au adus clarificări cu privire la momentul la care intervine faptul generator de taxă în cazul unor
servicii de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a
unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficia, asupra unui bun imobil, în situația în care nici
contractul nu prevede un termen de plată și nici pe factura emisă pentru astfel de servicii nu este înscris un
termen-limită pentru efectuarea plății.
În acelaşi timp, au fost aduse precizări privind regimul aplicabil în situația cartelelor preplătite care pot
fi utilizate pentru mai multe scopuri și pentru care nu se pot determina momentul utilizării creditului și des­
tinația acestuia, în sensul că ele sunt tratate similar cartelelor preplătite care pot fi utilizate numai pentru
servicii de telecomunicații. De asemenea, se consideră că o persoană care vinde un voucher cu scop mul­
ti­plu fără să efectueze și livrarea de bunuri/prestarea de servicii în schimbul acestuia realizează tranzacții
cu mijloace de plată, iar sumele încasate din vânzarea voucherului nu reprezintă con­tra­valoarea unor ope­
rațiuni în sfera de aplicare a TVA.
A fost explicitată şi situația în care contrapartida pentru anumite livrări sau prestări este stabilită prin
lege, licitație, hotărâre a instanței sau alte situații similare, fără nicio mențiune referitoare la TVA, astfel încât
să rezulte cu claritate că și în această situație se consideră că taxa este inclusă în contrapartida livrărilor sau
prestărilor.
O altă modificare se referă la faptul că întreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA au
dreptul să ajusteze taxa conform prevederilor pct. 83 și 84 din norme, indiferent dacă se înregistrează la
de­pă­șirea plafonului de scutire sau prin opțiune, în primul decont depus după înregistrare sau într-un decont
ulterior.
De asemenea, a fost introdus un exemplu pentru situația în care o parte dintre bunurile rezultate în urma
unei asocieri sunt distribuite către membri, respectiv s-a clarificat faptul că o astfel de distribuire reprezintă
din punct de vedere al TVA o livrare de bunuri cu plată în sfera TVA.

î Accize
În ceea ce privește accizele, se clarifică faptul că autoritatea fiscală teritorială execută garanția în situația
în care operatorii economici înregistrează întârzieri la plata accizelor care depășesc termenul legal și la pla­ta
altor obligații fiscale restante de natura celor administrate de ANAF cu mai mult de 30 de zile faţă de ter­me­
nul legal de plată.
Totodată, se menţionează că în toate situațiile în care autorizarea/reautorizarea operatorilor economici
intră în competența comisiei, certificatul de atestare fiscală se obține de autoritatea fiscală centra­lă – direcția
de specialitate care asigură secretariatul comisiei, direct de la organul fiscal competent din ca­drul Agenției
Naționale de Administrare Fiscală, potrivit procedurii stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice, iar
datele cu privire la cazierul fiscal se obțin tot de autoritatea fiscală centrală – direcția de specia­litate care
asigură secretariatul comisiei, prin accesul direct la baza de date privind cazierul fiscal național, gestionat
de Agenția Națională de Administrare Fiscală.
În acelaşi timp, se elimină obligația destinatarului înregistrat de a depune situația lunară centralizatoare
a livrărilor de produse accizabile la autoritatea vamală teritorială în raza căreia își are sediul social, dat fiind
faptul că numai achizițiile sunt efectuate în regim de accize, livrările având ca obiect pro­duse accizabile
pentru care accizele au fost percepute.

î Impozite şi taxe locale

A fost lămurită sintagma „ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele fiscale”, în sensul că nu
mai este necesară depunerea rapoartelor de evaluare în cazul rapoartelor de reevaluare întocmite în interva­
lul 2013-2014.
Totodată, au fost aduse clarificări în ceea ce privește încadrarea clădirilor proprietatea persoane­lor fi­
zice, care au destinație mixtă, referitor la modul de calcul al impozitului, respectiv ca pentru o clă­dire rezi­
den­țială sau nerezidențială, după caz.
Conform prevederilor art. 465 alin. (21) din Codul fiscal, în cazul terenurilor situate în intravilan, su­
prafața de 400 m2 aferentă suprafețelor înregistrate în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 67

de terenuri cu construcţii se impozitează o singură dată din suprafețele acestor terenuri, evidențiate în or­di­
ne descres­cătoare. Sunt exemplificate și situaţii privind calculul impozitului pe teren pentru te­renurile situate
în intravilan într-o unitate administrativ-teritorială.
Totodată, s-a realizat corelarea normelor metodologice cu prevederile Codului fiscal în ceea ce privește
contractele de concesiune, închiriere, dare în administrare sau în folosință care se referă la perioade mai mici
de o lună.
De asemenea, se prevede că documentele translative ale dreptului de proprietate asupra mijloacelor
de transport încheiate anterior datei de 31 ianuarie 2016 se utilizează și după această dată în relația cu au­
toritățile/instituțiile/serviciile publice centrale sau locale, după caz.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 378 din 17 martie 2016 pentru modificarea şi comple­
tarea Procedurii de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind
acordarea unor facilităţi fiscale în cazul creanţelor administrate de către organul fiscal central, aprobată
prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.831/2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 219/24.03.2016

Potrivit acestui act normativ, obligaţiile de plată accesorii care pot face obiectul anulării la plată sunt
cele afe­rente obligaţiilor de plată principale cuprinse în decizii de impunere emise ca urmare a unei inspecții
fiscale şi comunicate în perioada 1-21 octombrie 2015. Actul normativ detaliază condiţiile pentru acordarea
anu­lă­rii la plată.
Toto­dată, este stipulat faptul că organul fiscal emite o înștiințare de respingere a notificării ori de câte
ori constată că respectivul contribuabil nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele reglementate de preve­
derile art. 1-4 din OUG nr. 44/2015.
În cazul obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 4 din ordonanţa de urgenţă, cererea de anulare a accesoriilor
trebuie depusă după stingerea obligaţiilor fis­cale principale şi a unei cote de 45,8% din dobânzi, dar nu mai
târziu de 90 de zile de la comunicarea deci­ziei de impunere.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.099 din 29 martie 2016
privind legitimațiile eliberate executorilor fiscali care duc la îndeplinire măsurile asigurătorii şi efec­tu­
ează procedura de executare silită, în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Co­dul de
procedură fiscală, publicat în Monitorul Oficial nr. 239/31.03.2016

Ordinul are în vedere aplicarea prevederilor art. 223 din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia
executarea silită se face de către organul de executare silită competent prin intermediul executorilor fiscali.
Aceştia trebuie să dețină o legitimație de serviciu pe care să o prezinte în exercitarea activităţii. Executorul
fiscal este împuternicit în faţa debitorului şi a terților prin legitimația de executor fiscal şi delegație emisă de
organul de executare silită.
În scopul efectuării executării silite, executorii fiscali pot:
l să intre în orice incintă de afaceri a debitorului, persoană juridică, sau în alte incinte unde acesta îşi
păstrează bunurile, în scopul identificării bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum şi să ana­
lizeze evidenţa contabilă a debitorului în scopul identificării terților care datorează sau deţin în păstrare
ve­nituri ori bunuri ale debitorului;
l să intre în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoană fizică, precum
şi să cerceteze toate locurile în care acesta îşi păstrează bunurile;
l să solicite şi să cerceteze orice document sau element material care poate constitui o probă în deter­
minarea bunurilor proprietate a debitorului;
l să aplice sigilii asupra bunurilor, întocmind în acest sens proces-verbal;
l să constate contravenții şi să aplice sancţiuni potrivit legii.
Accesul executorului fiscal în locuință, în incinta de afaceri sau în orice altă încăpere a debitorului,
per­­soană fizică sau juridică, se poate efectua între orele 6,00 şi 20,00, în orice zi lucrătoare. Executarea în­
ce­pută poate continua în aceeaşi zi sau în zilele următoare. În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăi­
nării unor bunuri, accesul în încăperile debitorului poate avea loc şi la alte ore decât cele menţionate, precum
şi în zilele nelucrătoare, în baza autorizației instanței judecătorești.

68 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

 Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.106 din 29 martie 2016
pentru modificarea Procedurii de furnizare de informaţii conform art. 61 din Legea nr. 207/2015 privind
Codul de procedură fiscală, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare
Fis­cală nr. 3.770/2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 239/31.03.2016

Prin acest act normativ se prelungeşte termenul până la care instituţiile de credit pot transmite rulajele
şi/sau soldurile conturilor deschise la acestea, precum şi informaţiile şi documentele privind operaţiunile
de­rulate prin respectivele conturi în formatul şi modalitățile existente la data intrării în vigoare a ordinului
(de la 31 martie la 30 iunie 2016).

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.105 din 29 martie 2016
pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.769/2015
privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înre­
gis­trate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind
livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA,
publicat în Monitorul Oficial nr. 242/01.04.2016

Prin acest ordin se aprobă modelul şi conţinutul formularului 394, care se va folosi pentru declararea
opera­ţiunilor efectuate pe teritoriul naţional începând cu luna iulie 2016. Practic, raportarea în noul format
se aplică pentru livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional din a doua perioadă a anului
2016 şi va intra în vigoare la data de 1 iulie 2016.
Contribuabilii vor depune noul formular 394 astfel:
l cei care au ca perioadă fiscală luna, începând cu declaraţia aferentă lunii iulie (se depune până la
25 august);
l cei care au ca perioadă fiscală trimestrul, începând cu declaraţia aferentă trimestrului III 2016 (se
depune până la 25 octombrie).
Au fost introduse modalități specifice de declarare a operaţiunilor pentru care se aplică regimurile spe­
ciale de TVA (bunuri second-hand, agenții de turism, opere de artă).
Totodată, a fost stabilită o limită de declarare individuală a facturilor de livrare către persoane fizice.
Astfel, facturile cu valoarea mai mică sau egală cu 10.000 lei se vor declara în mod global (se vor completa
numărul total al facturilor emise, valoarea totală a bazei impozabile şi TVA aferentă). Totuşi, începând cu
data de 1 ianuarie 2017 vor fi cuprinse în lista de detaliu toate facturile emise către per­soane fizice, indiferent
de valoarea acestora.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.110 din 31 martie 2016
privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală
nr. 3.622/2015 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare utilizate în administrarea
im­pozitului pe venit şi a contribuțiilor sociale datorate de persoanele fizice, publicat în Monitorul Ofi­
cial nr. 257/06.04.2016

Prin acest act normativ se introduc două noi formulare pentru administrarea impozitului pe venit la
per­soanele fizice:
l 256 „Decizie de impunere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice” şi „Anexă la Decizia de impu­
nere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice”;
l 257 „Decizie de anulare a deciziei de impunere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice”.
Ordinul stabileşte modelul şi conţinutul noilor formulare, care se utilizează pentru impunerile din ofi­
ciu efectuate de organul fiscal central competent începând cu anul 2016.

Florin DOBRE, asist. univ. dr.

Biroul Fiscalitate CECCAR
Secretar general IFA România
Radu CIOBANU, asist. univ. dr.
Biroul Fiscalitate CECCAR

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 69

Biblioteca de specialitate Lucrări publicate de Editura CECCAR
1. Maria Berheci – Valorificarea raportărilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize, studii
de caz, 2010 – 30 lei
2. Dorina Budugan, Iuliana Georgescu, Ioan Berheci, Leontina Beţianu – Contabi­litate de
gestiune, 2007 – 45 lei
3. Ion Florea, Ionela-Corina Chersan, Radu Florea – Controlul economic, financiar şi gestionar,
ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, 2011 – 30 lei
4. Maria Mădălina Gîrbină, Ştefan Bunea – Sinteze, studii de caz şi teste grilă privind aplicarea
IAS (revizuite) – IFRS, volumul 1, ediţia a IV-a, revizuită, Colecţia Standarde Internaţionale
de Contabilitate, 2009 – 35 lei
5. Raluca Gina Guşe – Valoare, preţ, cost şi evaluare în contabilitate, Colecţia Conta­bilitate,
2011 – 35 lei
6. Camelia Iuliana Lungu – Teorie şi practici contabile privind întocmirea şi prezentarea
situaţiilor financiare, 2007 – 15 lei
7. Cristian Marinescu – Principalele sancţiuni prevăzute în legislaţia financiar-fiscală, 2010 –
20 lei
8. Ioan Moroşan – Contabilitate financiară şi de gestiune. Studii de caz şi sinteze de regle­mentări,
ediţia a II-a, revizuită şi actualizată, Colecţia Contabilitate, 2013 – 50 lei
9. Silvia Petrescu – Analiză şi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediţia
a III-a, revi­zuită şi actualizată, 2010 – 35 lei
10. Cristian Rapcencu – Ghidul practic complet privind sistemul „TVA la încasare”, 2013 – 20 lei
11. Cristian Rapcencu – Contabilitatea şi fiscalitatea imobilizărilor corporale. De la A la Z. Speţe practice şi
exemple rezolvate, 2012 – 25 lei
12. Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru – Libertate şi conformitate în standardele şi regle­men­tările contabile,
Colecţia Conta­bilitate, 2012 – 50 lei
13. Alexandru Tamba – Contabilitatea instituţiilor de credit, a instituţiilor financiare nebancare şi a Fondului
de ga­­ran­tare a depozitelor în sistemul bancar, Colecţia Conta­bilitate, 2010 – 18 lei
14. Marin Toma – Abecedarul financiar-contabil al întreprinzătorului. Suport de curs, 2012 – 12 lei
15. Marin Toma – Iniţiere în auditul situaţiilor financiare ale unei entităţi, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită,
2012 – 35 lei
16. Marin Toma – Drumuri prin memoria profesiei contabile, 2011 – 45 lei
17. Marin Toma – Iniţiere în evaluarea întreprinderilor, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită, 2011 – 35 lei
18. Marin Toma, Jacques Potdevin – Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, Colecţia Doctrină –
Deon­­tologie, 2008 – 50 lei

19. CECCAR – Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilităţii, întocmirea, semnarea şi
prezentarea situa­ţiilor financiare. Ghid de aplicare, ediţia a IV-a, revizuită şi actualizată, Colecţia Standarde
Profesionale, 2011 – 25 lei
20. CECCAR – Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor în societăţile comerciale, ediţia a III-a, revizuită
şi adăugită, Colecţia Standarde Pro­fe­­sio­nale, 2008 – 20 lei

70 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

21. CECCAR – Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar şi Cadrul conceptual privind misiunile
stan­dardizate ale expertului contabil, Colecţia Standarde Profe­­sio­nale, 2007 – 23 lei
22. CECCAR – Standardul profesional nr. 34: Serviciile fiscale. Ghid de aplicare, Colecţia Standarde Profe­sionale,
2010 – 10 lei
23. CECCAR – Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare, ediţia a VI-a, revizuită şi
actualizată, Colecţia Standarde Profesionale, 2014 – 25 lei
24. CECCAR – Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de experţii contabili. Ghid de
aplicare, Colecţia Standarde Profe­­sio­nale, 2007 – 15 lei
25. CECCAR – Standardul profesional nr. 37: Misiunea de evaluare a întreprinderii. Ghid de aplicare, Colecţia
Standarde Profe­­sio­nale, 2011 – 25 lei
26. CECCAR – Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanţă pentru crearea întreprinderilor, Colecţia
Standarde Profesionale, 2006 – 16 lei
27. CECCAR – Standardul nr. 40: Controlul calităţii şi managementul relaţiilor cu clienţii unei firme membre
CECCAR şi Ghid de aplicare, Colecţia Stan­darde de Calitate, 2011 – 25 lei

28. CECCAR – Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de aptitudini pentru obţinerea calităţii de expert
contabil şi de contabil autorizat, ediţia a III-a, revizuită, Colecţia Ghidul Exper­tului Contabil, 2015 – 65 lei
29. CECCAR – Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de acces la stagiul pentru obţinerea calităţii de
expert contabil şi de contabil autorizat, ediţia a IV-a, revizuită, Colecţia Ghidul Exper­tului Contabil, 2015 –
75 lei
30. CECCAR – Ghid practic de aplicare a Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale
şi situaţiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, 2015 – 80 lei
31. CECCAR – Ghid de ţinere a contabilităţii şi de elaborare a situaţiilor financiare individuale în conformitate
cu IFRS-urile la societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată, volumul I, Colecţia Ghiduri Profesionale, 2013 – 30 lei
32. CECCAR – Audit. Suport de curs pentru examenul de aptitudini în vederea obţinerii calităţii de expert contabil,
ediţia a II-a, Colecţia Pregătirea Stagiarilor, 2012 – 16 lei
33. CECCAR – Ghid de aplicare a reglementărilor contabile naţionale în domeniul agriculturii, Colecţia Ghiduri
Profe­sionale, 2012 – 30 lei
34. CECCAR – Gestiunea unui cabinet de expertiză contabilă. Suport de curs standard pentru Programul Naţional
de Dezvoltare Profesională Continuă, Colecţia Dezvoltare Profesională Continuă, 2012 – 20 lei
35. CECCAR – Cartea auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită,
Colecţia Calitatea Serviciilor Contabile, 2012 – 20 lei
36. CECCAR – Ghidul experţilor contabili şi al contabililor autorizaţi în activitatea de prevenire şi combatere a
spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită, Colecţia Doctrină –
Deon­­tologie, 2012 – 20 lei
37. CECCAR – Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea, auditul şi managementul proiectelor cu finanţare
europeană, Colecţia Ghiduri Profesionale, 2011 – 30 lei
38. CECCAR – Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, ediţia a V-a, revizuită şi adăugită, Colecţia Doctrină –
Deon­­tologie, 2011 – 25 lei
39. CECCAR – Contabilitate şi control de gestiune. Suport de curs standard pentru cursurile desfăşurate în cadrul
Pro­gramului Naţional de Dezvoltare Profesională Continuă, Colecţia Dezvoltare Profesională Continuă,
2010 – 20 lei

aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 71

 40. CECCAR – Managementul pieţelor de capital. Suport de curs standard pentru Programul Naţional de Dezvoltare
Pro­fesională Continuă, Colecţia Dezvoltare Profesională Continuă, 2010 – 20 lei
41. CECCAR – Cartea expertului contabil şi a contabilului autorizat. Culegere de acte normative şi reglementări
ale profesiei contabile elaborate de CECCAR în perioada 1994-2009, ediţia a V-a, revizuită şi adăugită, Colecţia
Doctrină – Deon­­tologie, 2009 – 40 lei

42. CECCAR – Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2015.
Cuprinde standardele care intră în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2015, dar nu cuprinde standardele pe
care acestea le înlocuiesc, Partea A şi Partea B, 2015 – 220 lei
43. CECCAR – Manualul de Norme Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public 2013, vol. I şi II, 2014 –
120 lei
44. CECCAR – Ghidul de utilizare a ISA-urilor în auditarea întreprinderilor mici şi mijlocii, ediţia 3, 2012 – 30 lei
45. CECCAR – Standardul Internaţional de Raportare Financiară pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (IFRS pentru
IMM-uri) 2009; Bază pentru concluzii la IFRS pentru IMM-uri; Situaţii financiare ilustrative. Lista pentru
prezentarea şi descrierea informaţiilor privind IFRS pentru IMM-uri (trei broşuri), 2010 – 50 lei

În afara titlurilor prezentate în listă, CECCAR publică revista lunară

CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR,
la care se pot face abonamente.
Pentru comenzi, adresaţi-vă la CECCAR, sediul central – Bucureşti,
telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71, fax: 021 330 88 88,
e-mail: edituraceccar@yahoo.com, sau la filialele teritoriale ale Corpului.

72 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016

15 şi 18 aprilie 2016

Elevii unui liceu din Turcia, în vizită de studiu la filiala CECCAR București
În data de 15 aprilie a.c., un grup de elevi
turci, beneficiari ai programului Erasmus+,
European Accounting System and Private
Pension, aflați în România pentru schimb
de experiență cu elevii Colegiului Economic
„Costin C. Kirițescu” din Capitală, au fost
oaspeții filialei CECCAR București.
Împreună cu delegația care îi însoțește,
formată din directorul și alte două cadre
didactice ale liceului turc, elevii au primit
informații despre CECCAR, despre istoria
de 95 de ani a organismului profesional și
renumele de care se bucură acesta la nivel
internațional. Elevilor li s-a alăturat și primul
președinte al filialei CECCAR București,
Ali Eden.
Şi pentru că istoria se reflectă cel mai bine în imagini din vremurile pe care dorim să le evocăm, directorul
executiv al filialei, ec. Elena Boban, împreună cu președintele, lect. univ. dr. Florentin Caloian, le-au prezentat
elevilor un film cu istoria organismului profesional de la înființare, din 1921, și până în zilele noastre. Aceştia
au putut vedea astfel progresul profesiei de-a lungul timpului, mărturie stând și obiectele expuse la Muzeul
Profesiei Contabile, pe care l-au vizitat în aceeași zi. Conducerea filialei le-a arătat documente şi instrumente
de lucru specifice contabilității, mărturii scrise ale momentelor-cheie din existența Corpului, de la primele
atestări ale activităților contabile din România până la ample lucrări din prezent.
Pentru a le prezenta o bucățică din bogata
istorie a României și din frumusețile
Bucureștiului, conducerea filialei a însoţit
grupul de elevi turci la Biserica Dobroteasa,
care are o istorie ce poate trezi interesul
cercetătorului, dar şi al oricărui privitor
iubitor de trecut.

De asemenea, vicepreședintele filialei

CECCAR București, Alexandru Paru,
împreună cu președintele și directorul
executiv ai filialei au fost prezenți în data
de 18 aprilie la Colegiul Economic „Costin
C. Kirițescu”. Vicepreședintele le-a vorbit
elevilor turci despre avantajele care decurg
din optarea pentru profesia contabilă și
despre nevoia permanentă de profesioniști contabili care să ofere servicii de calitate. Aceștia au beneficiat
de sfaturi în alegerea locului de muncă și au aflat că peste o sută de meserii sunt din domeniul economic,
conform clasificării ocupațiilor.
Elevii au primit cu interes toate informațiile prezentate în cele două zile, exprimându-și
dorința de a urma o carieră în domeniul economic, aceasta dovedind încă o dată eficiența
acțiunilor întreprinse de filială pentru orientarea tinerilor în alegerea carierei.
 CECCAR –
BUSINESS MAGAZINE
www.ceccarbusinessmagazine.ro
Fundaţia
„CECCAR – Centrul de excelenţă
în business şi economie”

2016 –
95 de ani
de existenţă
a CECCAR

În pregătirea
Conectarea
celui de-al
la era
XXI-lea
digitală
Congres

Revista
Agenda
presei
CECCAR
economice

Curier
legislativ

Alături de noi descoperiţi excelenţa în business!