CAPITOLUL15 METODE TERMICE IN ANALIZA ?

l CONTROLUL MEDICAMENTELOR CAPITOLUL 15 METODE TERMICE IN ANALIZA $l CONTROLUL MEDICAMENTELOR 661

660

Calorimetria cu scanare diferenfiala a fost utilizata, de asemenea, la cercetarea
comportarii la topire apolietilenglicolilor (PEG), asacum se poate vedea in figure 15.41
Din examinarea acestei figuri se observa ca, daca in PEG 6000 exists lanturi inch.se s,
deschise de cristate, in curba DSC apar doua picuri. Se observa ca, in cazul PEG cu masa
moleculara mai mare (ex.: 20.000), in curba DSC apare un singur pic, deoarece aces
polimer confine numai lanturi crislaline inchise. In schimb, in cazul PEG cu mase
moleculare mai mici, exista numai lanturi lungi.
Este cunoscut faptul ca PEG cu masa moleculara stint utilizate in sisteme solide
disperse, iar comportarea lor la topire este importanta pentru temperattira preparatelor
faramaceutice.
Continutul in apa al PEG 20.000 influenfeaza comportarea acestuia la topire (se
lucreaza in sistem Tnchis ermetic), asa cum se poate observa in figura 15.42.

PEG 20000

35 40 45 50 55 60 65'T°C 3 15 20 25
apa %
Figura 15.42 Influen^a'apei asupra comportarii la topire a PEG 20.000

Calorimetria cu scanare diferentiala este folosita ca metoda de analiza si control

a polietilenei. polimer utilizat la ambalarea unor produse farmaceutice, cunoscut fiind
faptul ca punctul de topire si densitatea polietilenei sunt corelate liniar. Asa de exemplu,
polietilena cu densitate mica are p.t. ~ 110°C. iar cea cu densitate mare are p.t. ~ 135°C.
De remarcat ca prin DSC se pot cerceta si foliile triplu laminate de aluminiu - polietilena
- poliester. Cristalinitalea unor astfel de materiale se poate calcula folosind relatia:

Cristalinitatea% = Aria in cal/mg/69,4 x 100 (15.17)

In figura 15.43 sunt prezentate curbele DSC ale foliei de impachetat triplu
laminate de aluminiu - polietilena - poliester.
Aceste metode term ice de analiza pot fi utilizate si pentru analiza sj controlul altor
polimeri, cum sunt polistirenul, polietilentereftalatul, polimetilmetacrilatul etc.
Dintre excipientii utilizati la obtinereaproduselor farmaceutice, un rol important
il an unele grasimi solide, semisolide si uleiurile. Asa cum se stie, grasimile naturale,
inclusiv uleiurile, sunt amestecuri de grasimi ale acizilor saturati si nesaturati, iar
componentele ncsaturate din grasimi sufera procese de descompunere sub actiunea
oxigenului din aer, a temperaturii si a luminii. Din aceste procese rezulta aldehide iji acizi
—i— T°C cu mase moleculare mici care dan mirosul §i gtistul de ranced. Timpul de inducere a
35.0 40.0
T
<5.0 50.0 85.0 60.0 M.O 70
descompunerii in timpul conservarii depinde de conditiile existente in locul de depozi-
tare.
Figura 15.41 Curbele DSC ale unor PEG-uri
 CAPITOLUL15 METODE TERMICE tN ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR CAPITOLUL 16 METODE TERMICE iN ANALIZA ?l CONTROLUL MEDICAMENTELOR 663
662

0,8%

Figura 15.45 Curba DSC

a uleiului de seminte de
bumbac hidrogenat

Cele dou5 picuri corespund la

doua modificatii polimorfe

Figura 15.43 Curbele DSC, TG si TGD ale unei folii triplu laminate de aluminiu -
- polietilena - poliester

Pentru cercetarea oxidabilitatii uleiurilor se pot utiliza tehnicile DSC si TG in

Este cuuoscut faptul ca excipientii solizi se transforms prin imbatranire. fapt ce
prezenta aerului sau a oxigenului. In f igura 15.44 este prezentata comportarea la oxidare,
se poate observa din f igura 15.46.
prin DSC si TG.
Plecandu-se de la efectul
Este important de subliniat fap- Tmbatranirii grasimilor folosite
tul ca cerurile sunt amestecuri ca excipienti, a fost studiat cu
de component! din care, in asiduitate fenomenul de imba-
stare lichidafiind, pot cristaliza tranire a gliceridelor si supozi-
anumiji component!, ca urmare toarelor, care are ca rezultat
a transformed! lor in forme picrderea activitatii. De aceea,
mai stabile si mai pu^in solu- tehnica DSC este mult utilizata
bile. pentru determinarea raportului
Temperatura sau timpul
Multe grasimi si com- solid/lichid, raport ce se numeste
pusi similar! prezinta fenome- indice de griisime solida, p r i n
m
nul de polimorfistn, a$a cum masurarea fractiunii topite a
este caz.ul alcoolului stearilic si curbei DSC si utilizarea unor
cetostearilic, gliceridelor, ule- programe soft existente in litera-
iurilor hidrogenate sau a inase- 40 45 50 55 60 T °C tura.
lor pentru supozitoare. Astfel, Figura 15.46 Curbe DSC care evidentiaza efectul
uleiul de palmier poate fi anali- Tmbatranirii grasimilor utilizate ca excipienji In aceste context, se pot menfiona
zat prin DSC. In f igura 15.45 si unele studii de comparare a
este prezentata curba DSC care DSC cu topirea, dilatometria si vascozimetria pentru masuratori de viteza de dizolvare
demonstreaza polimorfismul Temperatura sau tfinpul a supozitoarelor vaginale de metenprost, demonstrandu-se astfel corelatia cu biodispo-
uleiului de seminte de butnbac Figura 15.44 Studiul prin DSC si TG al comportarii nibilitatea acestui medicament. In acest fel s-a demonstrat si utilitatea DSC pentru
hidrogenat. controlul de calitate al acestor fonnulari.
uleiurilor la oxidare: 1-ulei vechi; 2-ulei proaspat
 METODE TERMICE IN ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR
CAPITOLUL 15 METODE TERMICE JN ANALIZA $l CONTROLUL MEDICAMENTELOR 665
664 CAPITOLUL15

in figura 15.47 se prezinta indicele de grasime solida si curbele DSC ale supozi- 37°C Lot 2
3,00
toarelor de paracetamol in Witepsol HIS, dupa 18 luni de conservare, la temperaturi
diferite.
25°C 100|-. =---s.---v;
;1< %solid
-^ o 20°C. l
a) s.c.--, :
ZJ :•>.'»,:
// ?

0,00
45 °C 10 30 50 min

Figura 15.48 Curbele DSC (a) si curbele vitezelor de dizolvare pentru doua loturi de
supozitoare produse la un interval de 6 luni

26 31 36 41 °C
Figura 15.47 Curbele DSC pentru supozitoare cu paracetamol din Witepsol H15, 100-
dupa 18 luni de conservare
Se observe ca topirea incepe inca la 25°C, iar la 37°C topire este de 50%. 80-
70-
60-
Imbatranirea excipientilor grasi poate afecta proprietatile de comprimare ale
50
supozitoarelor. Pentru aceasta s-au luat in studiu doua loturi de supozitoare, preparate la
o clistanta de 6 luni, utilizand exact aceia^i component!. In figura 15.48 este prezentat 40
modul in care imbatranirea afecteaza curbele DSC (a) si vitezele de dizolvare (b). Se 30 J
observa diferente intre curbele DSC si vitezele de dizolvare ale celor doua loturi de
20
supozitoare Witepsol HIS la 36,5°C. 10-
Metodele DSC si TG au fost utilizatc pentru controlul proceselor de uscare prin 0
inghetare si prin pulverizare, cu aplicatii latranzitiile de faza in antibioticeie inghetate, 50 75 100 125 150 175 200 225 250
la determinarca principiilor active, pe baza picului de topire al curbei DSC si in studiul
liofilizateloramorfededigoxina. S-aconstatatcatransformareaciclofosfamideiamorfe Figura 15.49 Identificarea unor excipienti din capsule continand substanta
in hidrat stabilizeaza liofilizatul. Tot in astfel de studii s-a urmarit modif icarea structurii activa avicel (amorfa) si, ca excipienti, manita si acid stearic
liofilizatelor prin imbatranire. 1 = acid stearic; 2 = manita
Se pot aprecia ca deosebit de importante aplicatiile DSC, dar si ale altor metocle
termice de analiza, iacontrolul formelor farmaceutice, in special atunci cand componen-
tele medicamentelor nu sunt miscibile in stare solida. In astfel de cazuri s-a observat ca Desigur ca se pot identifica si substante medicamentoase din forme farmaceutice.
picurile componentelor sunt ncschimbate in amestecuri, ceea ce se poate utiliza la
daca ele an structure cristalina. amorfa sau daca ele interactioneaza cu grasimi. in figura
identificai'ea principiilor active sail a unor excipienti. In figura 15.49 este prezentata
15.50 sunt prezentate curbele DSC pentru detectia haloperidoiului ca atare sau din
curba DSC pentru identif icarea acidului stearic si a manitei din capsule continand acesti
Haldol-tablete, a paracetamolului din supozitoare si a cimetidinei din tablete.
excipienti si, ca substanta activa, o forma amorfa de avicel.
 CAPITOLUL 15 METODE TERMICE IN ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR 667
METODE TERMICE iN ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR
CAPITOLUL 15
666

15.5. Titrare entalpica sau termometrica

substanta
La origine, aceasta metoda s-a numit ,,titrare termica" sau titrare termometrica si
(b)
(a) ea s-a bazat pe rnasurarea calorimetrica a cantitatii de caldura degajatft In cursul unei
reaclii chimice.
Orice reactie chimica este fnsofita de o variatie de entalpie a sistemiilui chimic
implicat in reactie, care are drept consecinta efecte termice. Cunoasterea modificarilor
termice in cursul unei reactii ofera informatii pretioase asupra reactiei si asupra
partenerilor de reacjie.
[25 150~ 5075 100 125 150 175 200 225 Trebuie spus ca determinarea calorimetrica a cantitatii de caldura degajata Tntr-o
50 75
reactie comporr.fi anumite dificultati, de aceea s-a inlocuit aceasta metoda cu metoda
masurarii variafiilor de temperatura, ceea ce face obiectul titrarii entalpice sau entaipi-
metrice. Prin intermediul unei reactii se evaliieaza variajia energiei libere cu ajutorul
(c) ecuafiei:
AF = -ezFy (15.18)
in care:
- e = forta elcctromotrice a pilei;
- z = numarul de echivalenti care participa la transportul curentului electric;
- Fy = constanta lui Faraday.
150 175 200 225 250 27f
Titrarea entalpica evidentiaza, pe de o parte, energia libera. iar pe de alta parte.
entropia sistemiilui implicat Tntr-o reactie, care sunt reunite in urmatoarea ecuatie:
Figura 15.50 Curbele DSC pentru identificarea haloperidolului ca atare si din Haldol (a)
paracetamolului din granule (b) si a a cimetidinei din tablete (c) AH = AF + TAS (15.19)
p.t. = !50,0°C pentru haloperidol ca atare, p.t. = !4l-143°C pentru cimetidina (tablete
in care:
de 200 mg) si p.t. = 169°C pentru paracetamol
- AH = variafia de entalpie, adica a continutului caloric;
- AS = variafia entropiei;
In sfarsit, pictirile curbelor DSC sunt utilizate frecvent pentru determinarea - AF = variatia energiei libere;
cantitativa a substanjelor medicamentoase si a excipientilor. In tabelul 15.4 sunt prezen- - T = temperatura absoluta.
tate cateva date privind determinarea cantitativa a haloperidolului din tablete si capsule,
precum si determinarea acidului stearic si manitei din formule farmaceuticc. Prin urmare, denumirea de titrare entalpica (sau entalpimetrica) exprima mai
corect principiul acestei metode de analiza.
Tabelul 15.4 Dozarea unor substante medicamentoase si excipienti prin DSC
Grupul de metode care se bazeaza pe cest principal cuprinde titrarile entalpice
Cantitatea gasita Eroarea relative
Substanta dozata Formula farmaceutica termometrice (TET) si entalpimetria cu injectie directa (DIE). In titrarea TET, titrantul este
94,0% (5,0% adaugat treptat, cu viteza constanta, la o solutie de analizat, iar In titrarea DIE, proba este
Haloperidol - tablete de 400 mg
(proba: 20 mg tableta)
injectala rapid si direct intr-o solutie de titrant. In ambele cazuri semnalul masurat este
98,0% 3,0% variatia de temperatura, care creste sau scade. Pentru determinarea diferentei de tem-
teoretic: 4,0% peraturS AT se utilizeaza ecuatia urmatoare:
Acid stearic -
oasit: 3,9% -nAH I n AH
AT = = —AH— = C (15.20)
teoretic: 81,7% - K o V 0
Manila
- °asit: 79,3%

!
 CAPITOLUL 15 METODE TERMICE IN ANALIZA ?l CONTROLUL MEDICAMENTELOR 669
668 CAP1TOLUL15 METODE TERMICE IN ANALIZA §l CONTROLUL MEDICAMENTELOR

Analizoarele entalpimetrice sunt alcatuite din mai multe componente si anume:

in care: - o celula adiabaticS (tip vas Devvar sau un picurator de 2-50 mL);
- n = numSrul de moli de analit care reactioneaza; - o bale cu temperatura constants, controlata pana la 0,001 °C;
- V = volumul in mL; - un circuit de caldura calibrat in Jouli;
- K = capacitatea calorica;
- o biureta automata pentvu proba si/sau reactiv TET;
- o~ = caldura specifics pe unitatea de volum;
- un sistem de injectie rapida in DIE. pentru volume fixe.
- AH = caldura efectiva a reactiei;
- C = concentratia molara.
Relatia (15.20) este ecuatia fundamentals in titrarile entalpimetrice. Aparent in figura 15.52 este prezentata o schema constructiva a unui analizor entalpi-
relajia liniara dintre AT si concentrate este dependents de invariabilitatea masurarii AH metric.
care, in solutii diluate. se poate aproxima astfel:
o (15.21)
AH = AH
Aceasta Tnseamna ca, la diluarea solutiei (cand c = 0), caldura de diluare se poate
considera neglijabila. De aceea in titrarile entalpimetrice se lucreaza in domeniul de
concentratii 10" -10" M, ceea ce implies masurarea unor variafii mici de temperatura,
de 0,001-0,1°C. Pentru a asigura o capacitate de rezolutie de 10° °C, ar trebui sa se
lucreze la concentratii mai mici, sau mai bine sa existe senzori de temperatura mai
sensibili. Mult timp s-a lucrat cu ,,termometre-senzori" cu rezistenta, cum sunt termistorii.
In prezent exists senzori cu punct Curie, din ceramics dopata cu titanat de bariu. In f igura
15.51 este prezentat un grafic comparativ care ilustreaza dependenta de temperatura a
rezistentei termometrelor (senzorilor termici). Termistorii si, in general, senzorii cu
rezistenta sunt legati la un braj al unei puiTfi Wheatstone. De regula. o variatie de tempe-
ratura AT = 0,001°C se poate masura cu o precizie de ±1%.
Circuit de masurare Celula adiabatica Circuit decalibrare a
a temperaturii; punte incalzirii zonale
termistor

Figura 15.52 Schema constructiva a unui analizor entalpimetric pentru TET si DE

1 = intrare tensiune, V; 2 = tensiune V neechilibrata; 3 = amplificator; 4 = recorder; 5 =
agitator; 6 = termistor; 7 = rezistenta R^ incalzitor de calibrare; 8 = intrare; 9 =
Figura15.51 Dependenta de
temperatura a rezistentei senzorilor
rezistenta standard Rg; 10 = sursa de putere de slab voltaj variabil reglat; 11 = voltmetru
termici de diferite tipuri
digital: 12 = rezistenta de balast, Rg; 13 = cronometru

1 = ceramics - titanat de bariu dopat

cu strontiu aproape de temperatura
In figura 15.53 este prezentata o schema-bloc a unui analizor entalpimetric pentru
punctului Curie;
injectia probei in flux continuu.
2 - termistor;
3 = platina

3CXD
 CAPITOLUL 15 METODE TERMICE IN ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR
CAPITOLUL 15 METODE TERMICE IN ANALIZA §l CONTROLUL MEDICAMENTELOR 671
670

S3 ! 8 l
1i 9
——-
i
Figura 15.53 Schema-bloc a unui analizor entalpimetric cu injectia probei In flux continuu
1 = flux solvent; 2 = flux reactiv/titrant; 3 = valva de injectie a probei; 4 = camera de
amestecare: 5 = evacuare reziduu; 6 = bale termostatata; 7 = termistorul probei; 8 = Figura 15.54 Schema constructiva a unui analizor entalpimetric, cu injectie in flux
termistorul referintei; 9 = punte Wheatstone pentru reac{ii enzimatice
I = pompS; 2 = rezervor; 3 = baie exterioarS; 4 = valva probei; 5 = container proba; 6
= coloana-reactor; 7 = termistor; 8 = spre puntea Wheatstone; 9 = baie interna; 10 =
Temperattira care se citeste este o reflectare a profilului gaussian al concentratiei reziduu efluent; 11 = echilibrare termicS; 12 = serpentina
probei. Variatia de temperatura care se mascara este proportionala in orice moment cu
concentratia probei in momentul respectiv. Proba este injectata Tntr-un flux de solvent
transporter. (a)
Este important faptul ca se pot face titrari termometrice in flux continuu si tn cazul
unor reactii catalizate de enzime. Se utilizeazi un exces de cca. 10 ori mai mare fata de
cantitatea necesara de enzima, care se imobilizeaza intr-o pipeta specials pregatita in
prealabil. Proba se introduce prin intermediul unei supape (valve), fiind transportata de
fluxi.il de solvent si de reactivi, flux care ajunge la enzima imobilizata cand are loc reactia
enzimatica. Variatia de temperatura este sesizata de un termistor situat la iesirea din
coloana de reactie. Temperatura citita este o masura liniara a concentratiei probei. Se i* 5
obtine o curba gaussiana, iar inaltimea picului, proportionala cu variatia temperaturii,
corespunde concentratiei probei. Printr-o astfel de tehnica a fost determinate, cu rezul-
tate foarte bune, ureea in prezenta ureazei:

H2N—CO—NH2 + H2O —~-—> CO? +2NH 3

AH° = -13,17kcal/mol
Pentru aceasta determinare s-au injectat probe de 100 mL de ser de sange uman
(simulat). intr-un flux de solutie apoasa de tampon fosfat 0,5 M cu pH = 7,4, ureea
determinandu-se in domcniul de concentratii de 1-100 mM/L, cu o viteza de 30 analize/
ora, cu o precizie de 3%. In figura 15.54 este prezentat analizorul entalpimetric utilizat
lao astfel de analiza, iar Tn figura 15.55 un termistor cu enzime imobilizate.
Figura 15.55 Schema constructiva a unui termistor cu enzima imobilizata
a = termistorul indicator; b = termistor de referinfa;
a) \ = termistor; 2 = Imbracaminte din sticla; 3 = enzima imobilizata;
b) I = enzima adsorbita; 1 = mercur; 3 = fixare cu rasina epoxidica; 4 = termistor;
5 = tub de sticla; 6 = spre puntea Wheatstone
 T
CAPITOLUL 15 METODE TERMICE IN ANALIZA §l CONTROLUL MEDICAMENTELOR 673
CAPITOLUL 15 METODE TERWICE IN ANALIZA §l CONTROLUL MEDICAMENTELOR
672

zona grupelor
zona imidazolice
Astfel de termistori (senzori termici) au fost utilizati la determinarea urecii in grupelor
prezenta ureazei, cu analizorul enzimatic in injectie in flux, cu aplicatii directe in analiza carboxil
clinica, datorita specificitatii, sensibilitatii mari si neinfluentarii lor de posibilii inter-
ferenti prezenti. S-au putut determina pana la 75 mg azot-ureic/L, cu o viteza de 40
probe/ora.
Acelasi sistem a fost utilizat la determinarea microanalitica a glucozei din ser, pe
baza reactiei de fosforilare catalizata de hexochinaze. Aceasta tehnica a fost utilizata pe Figura 15.56 Curbele de titrare
termometrica (1) si potentiome-
baza unei drepte de ctalonare, care permite dozarea a 25 mM glucoza din 100-150 U.L trica (2) ale unei solutii de
ser. Utilizand tennistorul indicator (sau de masurare) si eel de referinta, se determina ovoalbumina (M = 3800 u.a.m)
variatia de temperatura AT care este proportionate cu concentratia glucozei. In mod
obisnuit, determinarea glucozei se face pe baza reactiei de oxidare in prezenja gluco-
zoxidazei (GOD) si a catalazei, reactie care se poate reprezenta astfel:

- gluconic + H2O2
(3 - A - glucoza + H2O + 02

iaura reclucerea peroxidului de hidrogen cu formare de oxigen, con-

Catalaza asi
form reactiei:
H202 Cata'aza-> 1/202 + H20

Trebuie precizat c5 titrarile entalpimetrice permit determinari de mare finete,

fiind superioare celor potentiometrice. Pentru ilustrarea acestei superioritati se prezinta,
in figura 15.56, curbele de titrare termometrica 5! potentiometrica a solutiei de ovoal-
bumina (masa noleculara este 3800 u.a.m), care contine numeroase grupari prototropice
?i anume: 46 grupe carboxil, 7 grupe imidazolice si 19 grupe aminice. Asa cum se poate
observa din aceasta figura, diferentele sunt evidente, deoarece prin titrare termometrica
se pot diferentia cele trei tipuri de grupari functionale pe care le contine ovoalbumina.
In tabelul 15.5 sunt date constantele de ionizare si parametrii termochimici ai gruparilor
functionale prototropice ale ovoalbuminei.
Tabelul 15.5 Constantele de ionizare si parametrii termochimici ai gruparilor prototro-
pice ale ovoalbuminei
Caldura de neutralizare
kcal/mol
Titrarea entalpimetrica a fost aplicata si in laboratoarele Gatedrei de Chimie
Analitica a Facultafii de Farmacie a U.M.F. ,,luliu Hatieganu" din Cluj-Napoca latitrarea
unor derivati de bistiouree, 2,5-dimercapto-l,3,4-tiadiazoli si a unor monoamine si
diamine alifatice si aromatice, cu eliminarea efectelor termice secundare. deci a zgomo-
tului de fond, prin utilizarea unui sistem de cloua ecuatii de trecere de la coordonate drepte
la coordonate,,obi ice". O parte din datele experimental an fost expuse in ,,Cap.5. Vol. I"
al acestei lucrari, de aceea in acest capital datele respective nu mai sunt tratate. Subliniem
numai faptul ca problema .,curatirii" semnalelor analitice a preocupat autorii acestor
lucrari (E. Popper, L. Roman, P. Marcu) inca de acum 40 de ani.
Dintr^e aplicatiile titrarii entalpimetrice in analiza si controlul medicamentelor se da,
pentru exemplificare, determinarea acidului ascorbic ca atare si din forme farmaceutice.
In principiu, aceasta dozare se bazeaza pe oxidarea acidului ascorbic cu o solutie
de sulfat deceriu (IV) in acid sulfuricdiluat sau solutie desulfatde ceriu (IV) si amoniu;
din solutie rezulta acid dehidroascorbic:
- 2e 2Ce
4+
2Ce 3+ 2H
De subliniat ca an mai fost incercati si alti oxidanti, intre care bromul, iodul,
N-brom-succinimida, cloramina T, hexacianoferatul (111) si altii.
In continuarc se prezinta titrarea TET a acidului ascorbic cu o solutie 0,1 M de
Ce(SO4)2 in H2SO4 2M; s-a utilizat acid ascorbic p.a. (BDH) dizolvat si el in H 2 SO 4 2M.

I
 CAPITOLUL 15 METODE TERMICE IN ANALIZA $l CONTROLUL MEDICAMENTELOR
674 CAPITOLUL 15 METODE TERMICE JN ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR 675

Pentru pregatirea probei de analiza, 20 tablete, se cantaresc si se calculeaza masa 15.6. Titrarea calorimetrica izoterma
medie a unci tablete. Apoi se omogenizeaza tabletele, iar in cazul celor acoperite, se
omogenizeaza numai miezurile. Se cantareste o proba care sa corespunda la cca. 30 mg Aceasta metoda de analiza se bazcaza pe masurarea directa a energiei asociale
acid ascorbic, direct in celula de titrare si se adauga 10 mL H2SO4 2M. in cazul proceselor chimice cercetate, prin efectele care an loc. Metoda de titrare calorimetrica
drajeurilor omogenizate, se ia de asemenea o proba care sa corespunda la cca. 200 mg izoterma, ITC (Izotermal Titration Calorimetry), consta in monitorizarea caldurii dega-
acid ascorbic si se agita cu 20 mL H2SO4 2M, timp de 25 min. Apoi se dilueaza la 50 mL jata sau absorbita dupa f iecare adaugare de titrant, cu ajutorul unui calorimetru diferen-
tial, cu putere compensata, in conditii izoterme, deci latemperatura constanta. In figura
cu H2SO4 2M, se filtreaza prin hartie Whatman Nr. 1, indepartand primii 10 mL din
15.57 este prezentata o schema constructiva a acestui analizor (Centrul de Biocalorime-
f iltrat, dupa care se masoara exact 10 mL care se introduc in celula de titrare. Se amesteca
trie al Universitatii Johns Hopkins).
bine solutia din celula de titrare pana la temperature constants, dupa care se face titrarea
TET cu solutia de Ce(IV) titrata. Inregistrarea curbei de titrare se face pana ce apare o
discontinuitate accentuata, care arata atingerea punctului de echivalenta. Continutul in
acid ascorbic se calculeaza cu ajutorul urmatoarei relatii:
Figura 15.57 Schema construc-
m=^88,lC (15.22) tiva a calorimetrului diferential cu
putere compensata
in care: 1 = sursa de curent a probei
- x este diagrama exacta a vitezei (in cm-min" ); 2 = sursa de curent a referintei
- y este viteza exacta de curgere a titrantului (in cm j -min~ ); 3 = computer
- z este distanta parcursa de la inceputul titrarii pana la punctul final; 4 = nanovoltmetru
- C este concentratia in mol-L" a solufiei de Ce (IV) consumat la titrare. 5 = controlor injectie
6 = baie de apa termostatata
Din aceste date se calculeaza masa medie a acidului ascorbic/tablets, pentru 7 = vas de scufundare cald
intregul lot analizat. Rezultatele experimentale obtinute sunt foarte bune, coeficientii de 8 = element de compensare a
puterii real imentat (feedback)
corelatie avand valori de cca. 0,9999. 9 = termopila
A fost determinat acidul ascorbic si din tablete de produse polivitaminate 10 = celula de titrare a probei
continand, pe langa vitamina C, §i nicotinamida, vilamina A si D, riboflavina si tiamina. 11 = celula de titrare a referintei
In acest caz a fost necesara separarea componentelor prin HPLC si detectia in efluent a 12 = agitator
vitaminei C prin spectrometrie UV la 254 nm, prin TET sau cu un detector electrochimic.
Rezultatele comparative sunt date in tabelul 15.6. 11 12

Tabelul 15.6 Determinarea TET a acidului ascorbic comparativ cu alte metode Aceasta telmica a fost utilizata pentru caracterizarea termodinamica a reactiilor
Tablete Grupul Masa Metoda de analiza enzimatice, a proceselor de legare liganzi - macromolecule, a modificarilor suferite de
medie a Titrimetrie Titrimetrie macromoleculesubactiunea ligaiizilorsiapH-uluietc. Inanii '80s-auconstruit microca-
TipuM: UV EC
tabletei termometrica vizuala lorimetre de acest tip, capabile sa masoare efecte calorice pana la 10"6 cal, concomitent
Neacoperit A 130 15,510,1(8) 15,3+0,1 15.010,1(3) 14,90+0,01(3) cu cresterea sensibilitatii specif ice si micsorareatimpului de raspuns.
B 130 15,7+0,2(8) 15,4+0,1 15,3+0,1(3) 15,03+0,03(3)
15,110,1 15,0+0,1(3) 15,0910,11(3) Reactiile de asociere bimoleculara se pot caracteriza prin constante de legatura
C 131 15,1+0,3(3)
14,83+0,06(3) foarte mari (cca. 10 M"1 sau chiar mai mari), ceea ce permite determinarea cu mare
Acoperite A 236 15,3±0.1(4) 15,2+0,1
15,2+0,2(4) 15,3+0,2 15,15+0,04(3) exactitate a constantelor de echilibru si a entalpiilor de legatura. Pentru astfel de
B 245
C 241 14,9±0,1(3) 15,010,1 15,0610,04(3) determinari trebuie sa se lucreze cu reactivi foarte diluati, 10" M sau mai putin, iar la
12,0+0,3(4) 1 1 ,910,2 13,5510,55(3) descrierea echilibrului de legare trebuie sa se aiba in vedere urmatorii parametri:
Tipul 2 D 260
E 289 12,3±0,5(4) 12,410,2 13,64+0,23(3) - numarul pozitiilor (situ-urilor) de legare sau stoechiometria reactiilor;
F 280 12,710,3(3) 11,810,4 13,3310,41(3)
 CAPITOLUL15 METODE TERMICE IN ANALIZA §l CONTROLUL MEDICAMENTELOR
676
- taria (forta) asocierii exprimata prin constants de asociere (Ka) sau prin energia
libera de asociere Gibbs:
AG=-RTlnKa (15.23)
- caracterizarea pozitiilor (situ-urilor) multiple si a interactiunilor pozitive sau
negative, pentru care exista rnai mult de o pozitie de legare;
- caracterizarea contributiilor entalpice si entropice la energia de asociere Gibbs:
AG = AH - T-AS (15.24)
- caracterizarea dependentei echilibrului de legare de alte variabile din mediul de
reactie, precum pH-ul, forta ionica si altele.
Calorimetria izotermica are un avantaj major fata de alte metode termice de
analiza, deoarece asigura masurarea directs a marimilor termodinamice, respectiv
energia libera, entropia si entalpia. Acest avantaj se explica prin aceea ca izotermele de
legatura sunt definite in termenii caldurii de reactie, care Spre deosebire de Constanta de
asociere, permite estimarea directs a variatiilor de entalpie, iar ulterior se poate calcula
variatia de entropie, folosind relatia:
(15.25)
AG = _RT In Ka = AM - T-AS
Sensibilitatea intrinseca. marita a acestui analizor se datoreaza preciziei de
masurare a variatiilor de temperatura, respectiv a efectelor calorice. Iar aceasta precizie
este determinate de utilizarea termopilelor semiconductoare de Bi-Te. care sunt dotate
cu 70 termocupluri (senzori de teniperatura) per cm"1. Un numar mare de termocupluri
inseamna un numar si mai mare de jonctiuni. Spre exemplu, un calorimetru izotermic
diferenfial este echipat cu 1056 astfel de jonctiuni si este capabil sa detecteze variatii de
caldura foarte mici, de ordinul a 10"' cal-S , ceea ce corespunde la 40-50 nW (nanowati).
Titrarea calorimetrica izotermica (JTC) are numeroase aplicatii la cercetarea
sistemelor biologice, implicate in procese biomedicale de cea mai mare insemnatate,
dintre care se pot mentiona:
- legarea nucleotidelor de ribonucleaza A;
- legarea unui ligand si tran/itiile confonnationale in hemoglobina umana;
- studiul semnalului lipido-proteic;
- legatura toxinei holerei cu oligo-G^i;
- interactiunile aminoacizilor cu plasminogen uman;
- legarea calciului si a magneziului de oncomodulina, etc.
CAPITOLUL 16 UTiLIZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR 677
CAPITOLUL 16
UTILIZAREA CHEMOMETRIES
4%
IN
Analiza si controlul medicamentelor are ca obiectiv obtinerea de date experimen-
tale (separare, detectie, delerminare cantitativa) din care sa rezulte cat mai multe infor-
matii referitoare la compozitia, la puritatea lor precum si la impuritatile pe care le contin,
cu alte cuvinte, obtinerea cle date referitoare la calitatea si siguranta medicamentelor.
Cea mai buna metodologie de abordare a unor astfel de probleme este chemome-
tria. Trebuie subliniat, ca pentru optimizarea si validarea metodelor de analiza utilizate
in controlul medicamentelor eel mai bun mijloc este proiectul sau designul experimental,
deoarece experimentele proiectate statistic sunt deosebit de cficiente, oferind cantitati
importante de informatii, obtinute cu un efort uman mult mai mic decat printr-o abordare
clasica variabila l a u n moment dat. Fnformati ile care se obfin privesc interactiunile dintre
factorii analitici statistic! implicati in procesele analitice de separare, detectie, dozare.
16.1. Preprocesarea probelor
Din punctul de vedere al instrumentelor (procedeelor) de preprocesare a probelor
exista patru procedee care opereaza asupra fiecarei probe si care se descriu succint in
continuare.
16.1.1. Normalizarea
Accst procedeu se poate utiliza pentru a elimina (de la proba la proba) variabili-
tatea absoluta, cum este cazul volumelor de injectie variabile in cromatografie. Rezulta
ca toate probele trebuie sa fie ordonate (asezate) pe aceeasi scala. prin impartirea cu o
constanta. Prin urmare, normalizarea unui veclor-proba se realizeaza prin impartirea
fiecarei variabile la o constanta, existancl trei cai de normalizare.
 CAPITOLUL 16
UTILIZAREA CHEMOMETRIEI !N ANALIZA ?l CONTROLUL MEDICAMENTELOR CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA §l CONTROLUL MEDICAMENTELOR 679
678

(1) Normalizarea la o unitate de arie (suprafata) Cromatograma normalizata la unitatea de suprafata (b) (norma-1) arata elimi-
In acest caz se imparte fiecare element din vector cu "norma-1", care este suma narea variatiei volumelor de injectie, adica a cromatogramelor ascunse (suprapuse) ale
aceleiasi probe; este vorba de cazul celor mai mici picuri pentru care linia continua si
valorilor absolute a tuturor celor "j" intrari in vectorul x, potrivit ecuatiei:
nvars liniile punctate sunt practic suprapuse.
(16.1)
norma -1 = 2., Un al doilea exemplu se refera la normalizarea in spectrometria in IR-apropiat
prin reflectanta, pentru sortarea containerelor de plastic reciclale (si pentru re-
(2) Normalizarea la o unitate de lungime, care se face impartind fiecare element
cunoasterea lor). In figura 16.2 (a) sunt reprezentate spectrele unor probe de polietilena,
al vectorului cu norma-2, care se calculeaza scofand radacina patrata din suma patratelor de fapt derivata a doua a datelor. Din cauza lungimii parcursului, intensitatea spectrelcr
valorilor din vector: variaza, iar normalizarea la unitatea de arie (divizand cu norma-1) reduce variatia
(16.2) parcursului, a?a cum se vede din figura 16.2 (b).
0.02

(3) Normalizarea facuta astfel meat intensitatea maxima sa fie egala cu 1 (a)

Se realizeaza prin impartirea fiecarui element al vectorului cu o infinitate de

norme, prin aceasta definindu-se maximul in valoare absoluta al vectorului.
Normalizarea este necesara pentru eliminarea variatiei sistematice, asociata de
.0.01
regula cu cantitatea totala de proba.
Un astfel de exemplu, se intalneste in spectrometria de masa, ea avand scopul de
a obtine eel mai mare raport (maxim) m/z pentru un pic. (b)
In cromatograf ie normalizarea unei Tntregi cromatograme in raport cu unitalea de 0.05

suprafata se utilizeaza pentru eliminarea efectului volumului de injectie variabil. Nor-

malizarea la unitatea de arie se mai utilizeaza si in cercetarea bibliotecii de spectre, in
spectrometria de masa si a rezolutiei a doua substante componente dintr-o curba. Pentru
exemplificave, se considera o cromatograma cu doua componenete-analiti care intere-
seaza. In figura 16.1 se prezinta doua cromatograme brute obtinute din doua injec}ii a
A.nm
doua probe. 1600 1650 17UO 1800

Figura 16.2 Derivata a doua a spectrelor IR-apropiat a containerelor de polietilena

reciclate, Tnainte (a) si dupa (b) normalizarea la unitatea de arie
Figura 16.1
Cromatograma a doi Suprapunerea (ascunderea sau inabusirea) spectrelor mai ales in domeniul I 750-
component! cu aceeasi
1800 nm este limitata. Diferentele spectrale ramase se datoreaza variatiilor chimice ale
concentrate relativa, dar
variind volumele de injectie probelor.
A patra cale de preprocesare a probelor o constituie ingreunarea, care se realizeaza
(a) inainte de normalizare;
prin inmultirea fiecarui element dintr-o proba-vector cu o constanta. In acest mod se
(b) dupa normalizarea la
unitatea de suprafata. poate manipula matcmatic influenta unei probe, ingreunarea probei este similara norma-
lizarii, dar difera criteriile de definire a constantelor. Greutatile pot avea orice valoare.
cu toate ca ingreunarea trebuie sa se aplice numai cand informatia aferenta este
disponibila, cu referire la importanta relativa a unor probe fata de altele. Spre exemplu.
datele provenind de la un analist cu experienta pot f i date cu greutate mai mare decat ceie
ale unuia care se instruieste (fiind in curs de formare).
 CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI iN ANALIZA ?l CONTROLUL MEDICAMENTELOR
CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR 681
680

A doua intrare (Tnregistrare) se calculeaza ca medie a n+l Ia2n puncte in vectorul

O alta utilizare a mgreunarii este aceea de a satisface asumarea prime! metode de
analiza, cum ar fi presupunerea erorilor homoscedastice in regresia liniara.
Alte metode de preprocesare a probelor sunt netezirea (curatirea) semnalclor
analitice pentru reducerea zgomotului de fond, adica acantitatii variatiei Tntamplatoare.
De asemenea se poate lua in considerare operatiunea de corectare a liniei de baza
(baseline) pentru reducerea variatiei sistematice.
16.2. Netezirea sau curatirea semnalului analitic de zgomotul
de fond
In determinarile analitice este cunoscut si acceptat faptul ca scmnalul analitic
masurat este alcatuit din doua componente:
- semnalul analitic adevarat, propriu-zis;
- semnalul TiTtampIator, parazit, sau zgomotul de fond:
- cantitatea si structura zgomotului depinde de'experiment, deci de tipul si
conditiile de lucru/operare (vezi si Vol. 1 din aceasta lucrare, p. 362-374).
original al probei.
Acest proces este repetat pentru toate elementele In vectorul original. Vectorul
curafat rezultat are un factor al catorva elemente (mai putine), n.
Curatirea medie, cu o fereastra cu largime rezonabila, este mai buna decat vecto-
rul contractat prin luarca fiecarui al n-lea punct, deoarece calcultil mecliu rezulta din
semnalul mediu.
Figura 16.3 (a) prezinta un spectru continand 800 variabile, iar Tn figura 16.3 (b)
curatirea medie cu o largime a ferestrei de 20, prin care s-a redus numarul variabilelor
la 39!
Curatirea medie reduce Intotdeauna rezolutia, ceea ce se observa Tn figura 16.3
(b), prin eliminarea trasaturilor mai asutite. Prin urmare, alegand o fereastra cu largime
nepotrivita, se pot elimina unele date caracteristice importante.
o
£

"2M^ JL ^ ; ^M
Mijioacele de curatire/netezire a semnalului an drept scop: numar variabile
100 200 300 400 500 600 700 SOO
- reducerea matematica a zgomotului (semnalului parazit);
- crcsterea raportului semnal analitic / zgomot;
- este admisa ideea ca zgomotul este de o frecventa relativa mai malta decat
aceea a semnalului analitic care intereseaza;
- unele surse de zgomot contribuie la frecventajoasa a semnalului;
- este (Tn context) dif icila eliminarea matematica a zgomotului fara a elimina -P
unele informatii chimice de mare interes; o
- baza metodelor de corectie consta in eliminarea semnalelor de joasa numar variabile
frecventa.
Metodeie de curatire/netezire folosesc o fereastra care poate f i o reflectare/imag- Figura 16.3 Spectrul inainte (a) si dupa (b) aplicarea curatirii medii cu o fereastra
ine a regiunii influcntei. Toate punctele ferestrei sunt utilizate pentru a determina larga de 20
valoarea la centrul ferestrei si de aceea largimea ei afecteaza direct curatirea rezultata.
Exista 5 metode de curatire.
16.2.2. Curatirea medie susecesiva (coeitinua, ciclica}
Aceasta tehnica opereaza prin miscarea diagonalei ferestrei datelor vectorului
16.2.1. Curatirea medie
unui element. Rezulla un vector curatat care are aceeasi, sau aproape aceeasi lungime ca
Curatirea medie este utilizata pentru reducerea numarului variabilelor Tntr-un vectorul probei orig'male. Pentru succesiunea curatirii medii este specific ca al j-lea
vector al probei, ceea ce este necesar daca, de exemplu, trebuie sa se mareasca viteza element in noul vector este media datelor originale f ixate/blocate in centrul ferestrei in
calculului. Pentru Tnceput se alege o largime a ferestrei (n) si se calculeaza media prime- jun.ll elementului j. Curatirea de acest tip introduce caracteristici in sfarsitul vectorului
lor n puncte in vectorul probei. probei, num'ite efecte terminale. De exemplu, primul element Tn vector este aclesea sters
deoarece el mi poate fi Tn centrul ferestrei. De fapt, punctele corespunzand raportului
 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI TN ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI TN ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR
682 CAPITOLUL 16 683

marimilor ferestrelor 1/2 ale oricarui final/sfarsit al vectorului nu poate fi curajat in

acelasi mod ca punctele ramasc. Din f igura 16.4 se observa ca aceasta curaf ire este o cale 1.5
de tmbunatatire a raportului semnal/zgomot.
Figura 16.5 Rezultate dupS '
aplicarea unei curafiri medii
5
succesive, cu largimi variate °-
ale ferestrei, la aceleasi date
Figura 16.4 Rezultate dupS prezentate in figura 16.4
aplicarea curatirii medii succe- a) date initiale;
20 4() 60 HO 20 40 60 SO
sive cu largimi variabile ale 3 (a)
Q. (b)
ferestrei, la vectorul probei b), c) si d) curati ri mediane ,a
cu ferestre de 3,11 ?i 21 de ^
a) date initiale; puncte. ,
b) curatirea medie, fereastra
de 3 puncte; i 1
c) curatirea medie, fereastra
de 11 puncte; 0.5 0.5
d) curatirea medie, fereastra 0
dc 21 puncte
20 40 60 HO nr _ va) .ab.le 20 40 60 SO

(c) (d)
20 40 60 80
20 40 60 80
(C)

Datele originate an acelasi zgomot aleator vizibil si marline a varfului.

Curatirea medie cu o fereastra de 3 puncte reduce zgomotul semnificativ, dar nu
elimina varful. Cu o fereastra mai mare, de exemplu de 21 puncte, varful este eliminat,
dar forma picului se schimba (este mai larg si mai putin intens). Schimbarea aparenta a
picului la un numar variabil mai redus se datoreaza cfectului terminal, sau de sfarsit,
(pentru fiecare sfarsit/capat al vectorului probei au fost eliminate cate 10 puncte).

16.2.3. Curatirea mediana succesiva

Aceasta metoda este similara celei anterioare, dar se dcosebeste de aceasta prin
faptul ca in locul mediei se utilizeaza mediana. De remarcat ca mediana nu este asa
sensibila ca media in punctele extreme, ceea ce-i confera acesteia o mare eficacitate nr. variabile
pentru eliminarea varfurilor din datele analitice. Totusi, trebuie spus ca aceasta metoda
nu este atat de eficienta cum este filtrarea zgomotului. Ea se aplica datelor brute
Figura 16.6 Ajustarea polinomiala cu o largime a ferestrei de 13 puncte.
prezentate in f igura 16.4 si se observa in figura 16.5. De altfel, fereastra de trei puncte Valoarea curatata a celui de-al 7-lea punct este notata cu X.
este asemanatoare (comparabila) cu datele prezentate in aceste f iguri. Pentru uncle seturi
de date se poate face o combinare a curatirii succesive medii cu cea mediana, datorita
naturii complementare a celor doua abordari.
 CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA $l CONTROLUL MEDICAMENTELOR
684 CAPITOLUL 16
UTILIZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA 51 CONTROLUL MEDICAMENTELOR 685

16.2.4. Curatirea polinomiala succesiva

Aceasta tehnica se deosebeste de celedoua anterioare (medie si mediana). Elemen-
tul j in vectorul datelor curajite este egal cu predictia polinomiala a elementuluiy, iar
Savitzky si Golay au realizat o implementare convenabila a acestei abordari. Pentru
exemplificare, in figura 16.6. este prezentata o ajustare polinomiala cu o largime a
ferestrei de 13 puncte, iaT datele din aceasta fereastra sunt utilizate pentru calcularea
valorii curatate-netezite in mijlocul ferestrei. Linia continua arata ajustarea polinomiala
de ordinul II a datelor, iar X este valoarea curatata pentru punctul 7.
Utilizarea metodei Savitzky-Golay conduce la eliminarea a doua puncte pentru
f iecare capat (extremitate) al vectorului probei. Daca aceasta este de neacceptat, se poate
aplica procedeul Gorry care nu conduce la eliminarea acelor puncte. Trebuie spus ca,
pastrand numarul original de variabile, acest procedeu poate introduce caracteristici
(trasaluri) aberante la extremitatile vectorului probei.
Alegerea marimii ferestrei in curatirile polinomiale este foarte importanta. Dupa nr. variabile
Barak se pot face curatiri polinomiale de ordinul doi sau trei. In figura 16.7 este data,
pentru exemplificare, aplicarea curafirii polinomiale de ordinul doi cu o largime a Figura 16.8 liustrarea deformarii picului daca se utilizeaza o curatire/netezire cu o
fereastra prea larga, 49 puncte (linia continua pentru date brute, iar
ferestrei de 7, 13 si 25 puncte.
linia punctata pentru datele curatate)

Pentru un set de date, marimea optima a ferestrei si ordinul polinomia! depinde de

natura datelor. in primul rand este importanta largimea picurilor in raport cu largimea
ferestrei (ex.: alegand o fereastra de 10 ori rnai larga decat largimea picukii, acesta va
fi eel mai probabil deformat sau eliminat). O abordare pentru selectarea unei largimi
rezonabile a ferestrei si a ordinului polinomial necesita aplicarea catorva combinatii si
evaluarea datelor prelticrate obtinute si a rezultatelor finale.

16.2.5. Cura|irea cu filtrul Fourier

Figura 16.7 Rezultstele dupa aplicarea unei curatiri polinomiale succesive cu largimi
variate ale ferestrei, la vectorul probei (compensarile au fost adaugate pentru claritate)
Filtrarea Fourier se poate utiliza pentru curatirea (netezirea) generala sau pentru
eliminarea componentelor specifice de frecventa. Ambele cai se rcalizeaza prin trans-
fonnarea Fourier a semnalului, cantarind (cumpanind) transformarea cu o functie
apodizata si retransformand la unitatile originale.
Analiza Fourier are multe domenii de aplicare, de aceea notarea este variata si
uneori contradictorie (Tabelul 16.2).

Cu cat marimea ferestrei creste, cu atat zgomotul se reduce mai mult. Dar daca
fereastra este prea larga, ascutimea picukii poate fi eliminata. iar picurile ramase se
deformeaza. ceea ce este ilustrat in figura 16.8 in care spectrul initial (linia continua) se
deformeaza (linia punctata) prin aplicarea unei curatiri polinomiale de ordinul doi cu 49
de puncte.
Notatiile spectroscopiei IR si cele matematice sunt complet opuse; datorita acestei
ambiguitati, coloana 3 din tabelul 16.1 se denumeste ca domeniu! de apodizare deoarece
ea este aplicata (apodizarea) Tntotdcauna. In lipsa unui termen mai bun, ne referim la
coloana a 2-a ca domeniu.
 UTILIZAREA CHEMOMETRIEMN ANALIZA §l CONTROLUL MEDICAMENTELOR
CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI JN ANALIZA $l CONTROLUL MEDICAMENTELOR 687
686 CAPITOLUL16

Tabelul 16.1 Notajii ale analizei Fourier (a)

0.5 L
domeniul de timp domeniul dc apodizare
(programare)
15
1.5

1
A
10

5
il
grafic tipic Q t;
n 0 -"*•»-"
0 ^J w^^ -5 150 nr. variabile
-10
-0.53 0 50 100 150 (c)
50 100 15 0 10
recventa, timp de relaxare
cromatografie 1 imp de lucru; frecven ta 1:
1ID, pozitie, timp, interfe- n
!>- -
f*
FTIR, FT-RMN ( ex. K, nr. de unda) ogrania
FTN1R -10
150 nr. variabile
Matematica Timp Frecventa
De regula, efectuarea unei curatin cu m u u ruunci a., m^ m...^ r ._
(d)
apodizare Tn domeniul de apodizare. Prin functia de apodizare interferograma se multi-
plica tnainte de a se transforma Tn domeniul programat.
Exista mai multe tipuri de funcjii de apodizare si poate ca cea mai simpla este nr. variabile
apodizarea acoperita (boxcar = vagon acoperit!). Un exemplu de astfel de apodizare cste Figura 16.9 Exemplu de curatire Fourier cu apodizare boxcar, aducand la zero cate
aducerea la zero a coeficientilor Fourier de Tnalta f recventa. In figura 16.9 a se prezinta 50 puncte pentru fiecare extremitate
datele vectorului care este transformat la domeniul de apodizare din figura 16.9 b. (a) spectnil original; (b) spectrul in domeniul de apodizare; (c) potrivirea la zero a primelor ?i
Primele si ultimele 50 de puncte ale acestei interferograme sunt aduse la zero, (Figura ultimelor 50 puncte; (d) dupa retransformarea la unitatile inijiale.
16.9 c). Aceasta este retransformata in unitati originale, (Figura 16.9 cl). Acest final al
vectorului probei este mai curat decat vectorul original, deoarece sunt indepartati
componentii de Tnalta frecvenfa. Modificand numarul coeficientilor Fourier, care sunt (a)
adusi la zero Tn figura 16.9 b, se produce un rezultat diferit. Figurile 16.10 a si 16.10 b
Figura 16.10 Exemplu de
arata rezultatul aducerii la zero a 70 de coeficienti, Tn loc de 50, ceeace produce o largire curatire Fourier cu apodizare
semnificativa a picului si introduce artefacte la linia de baza. cu boxcar; aducerea la zero a
Filtrarea Fourier poate fi utilizata de asemenea pentru a elimina o frecventa 70 de puncte pentru fiecare
extremitate
specifics prezenta Tn date. Exemple comune (obisnuite) ale acesteia includ indepartarea 50 ISO
compensarii iiniei de baza (frecventa joasa) si linia de zgomol de 60 Hz. Figura 16.11 a (a) spectrul din figura 16.9
arata un vector proba cu o caracteristica peiiodica. Dupa aplicarea transformarii Tr. domeniul de apodizare
Fourier, aceasta caracteristica apare in interferograma ca un singur punct la variabila cu primele si ultimele 70
100 (figura 16.11 b). Figura 16.11 c aduce la zero aceasta frecventa care la retransfor- puncte aduse ia zero;
mare apare Tn datele curatite/netezite, fara zgomotul periodic (figura 16.11 d). (b) dupa retransformarea
Datele/concluziile acestei discutii si recomandarile sumare ce se fac sunt dale Tn tabelul in unitatile originate.
16.2.
nr. variabile 140
 CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA 51 CONTROLUL MEDICAW1ENTELOR 689
688

16.3. Corectia Einiei de baza

In afara de componentele de zgomot de Inalta frecventa, semnalul masurat poate
sa mai contina surse de joasa frecven{a ale variatiei, care nu stint legate de chimismul
investigate! si care sunt numite caracteristici ale liniei de baza. Aceste caracteristici,
(variatii sistematice) pot fi man fata de modificarile semnalului care intereseaza si pot
domina analiza daca nu sunt Tnlaturate. Intensitatea lor poate varia intamplator si ca
forma, de la proba la proba. Reducerea particularitatilor liniei de baza se poate face Tn
mai multe moduri.

16.3.1. Abordarea prin modelare explicita

Orice vector proba se poate scrie ca o functie a numarului variabil (x):

r = f(x) (16.3)
Aceasta functie este egala cu suma semnalelor care intereseaza plus suma particu-
laritatilor liniei de baza, prezente. Linia de baza se poate aproxima folosind un polinomial
de felul urmator:
r = r + a + PX + yx~ + 8x (16.4)
i nr. variabile
40 60 KO 100 I2(l I40
Tn care r este semnalul care intereseaza, iar restul ecuatiei aproximeaza particu-
Figura 16.11 Exemplu de eliminare a componentei-zgomot periodic intr-un vector al
laritatile liniei de baza. Postuland un model pentru linia de baza (ex.: compensare, liniar,
probei utilizand netezirea Fourier
polinomial), aceasta se poate calcula direct prin scadere. De exemplu. un vector proba cu
(.a) spectrul original cu linia zgomotului de 60 Hz; (b) spectral in domeniul de apodizare; o compensare a particuiaritatilor iiniei de baza (ex.: o linie orizontala) se poate scrie
(c) varf til la setarea variabilei 100 la zero; (d) dupa retransformarea in unitati originate. astfel:
r=r+a (16.5)
Tabeiu!16.2 Mijloace de netezire/curatire a semnalului analitic
In acest caz linia de baza poate ti Tndepartata prin estimarea lui a si scaderea kii
i Procedeui Ce se face si unele recomandari
din vcctorul proba (r), ilustrata Tn figura 16.12 a, Tn care sunt reprezentate o serie de
media prin acest proccdeu se reduce numarul variabilelor, dar se evila vector! proba cu compensarea particularitatilor liniei de baza. Compensarea poate fi
scaderea rczolujiei; media este preferata simplei redari a fiecarui al
w-lea punct, deoarece semnalul arata care sum mediile ce rezulta din Tndepartata prin scaderea intensitatii unei variabile din toate variabilele pentru fiecare
calcul. vector proba. Variabi'a optima este cea care contine numai informatii ale liniei de ba/Ji
acesl procedeu lucreaza rezonabil pentru cura(irea generala; s< (a din ecuatia 16.5). In acest exemplu variabila 60 este utilizata pentru estimarea lui o..
media experienlelor
utilizeaza cand nu avem metode mai bune de curaiire. care se scade din toate elementclc Tn vectorul proba. Datele preprocesate. prezentate in
se utilizeaza pentru indepartareascindariior de inalta f recvcnia, dar figura 16.12 b dezvaluie dona grupuri de probe care evident nu an fost preprocesate
mediana experienjelor
i nu are eCicienla mediei experieutelor pentru reducerea ziioiiiotului. anterior. De subliniat ca, Tn figura 16.12 b toti vector!! proba au intensitatea zero la
jcxpcrienle (cicluri) este procedeul preferat pentru reducerea zgomotului; este preferat variabila 60. Intensitatea niedie a catorva variabile ale liniei de baza este utilizata aclesea
jpolinomiale irocedeului Gorrv. deoarece nu trunchiaza datele oblinute. pentru estimarea lui a, ea produce o estimate mai buna a lui a si reduce cantilatea
este o inetoda buna pentru curatirea generala, dar necesita selectarea zgomotului introdus Tn vector!! proba prin scaderea liniei de baza.
unci unei f'imctii de apodizare potrivita; este, insa, o metoda mai
buna peniru eliminavea trSsauirilor specificc periodice din datele
brute oferite de f recvenfele corespunzaloare, care pot f i identif icatc
in domeniul apodizarii.
690 CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA §l CONTROLUL MEDICAMENTELOR 691

Din punct de vedere matematic, acest fapt se poate exprima prin ecuatia urmS-
toare:
r = r + cc + (16.6)
Pentru eliminarea componentei liniei de baza, aceasta este estimata (a si p)
utilizand dona, sail mai multe puncte, care sunt presupuse a confine numai informatii ale
liniei de baza. Linia estimata pentru acest exemplu este prczentata in figura 16.13 a(linia
punctata), jar pentru a elimina caracteristica liniei de baza, se scade linia din vectorul
probei, asa cum se poate vedea in figura 16.13 b.
Se pot estima si alte functii, daca o linie de baza are o forma mai complexa.
Indiferent de functia utilizata, cheia problernei este alegerea acelor puncte pentru
estimareacoeficientilordinecuafia(16.6)(oc, p, y,...) care sunt influentate numai de linia
de baza. Daca punctele sunt incorect alese, o porfiune a variafiei chimice va fi eiiminata
nr. variabile in plus din linia de baza.
Figura 16.12 Date cu o compensare a liniei de baza inainte (a) si dupS (b) corectia
liniei de baza folosind modelul explicit potrivit
16.3,2. Derivarea
O alta cale de indepartare a particularitatilor (trasaturilor) liniei de baza, cu scopul
In figura 16.13 este prezentat un altexemplu de modelare a liniei de baza, in care
de a varia numarul, este derivarea. In acest caz nu mai este necesar sa se selecteze puncte
vectoi'ul probei confine o linie de baza liniar inclinata, care este Tntalnita in spectroscopie
care contin numai informatii ale liniei de baza. Metoda este utila mai ales in cazurile in
si in cromatograf ie, datorandu-se (probabil) gradientilor de solvent in cromatograf ie sau
care punctele liniei de baza sunt imposibil sail greu de identificat.
lungimii de unda dependents de dispersie.
Pentru a intelege esenta acestei cai, se revine la ecuatia (16.4) si se face prima
2.5 derivata a vectorului proba, cu scopul de a varia numarul (x), cand se obtine:
(a)
r' = r ' + 0 + px + 2yx + 35x2 + ... (16.7)
1.5
in care r ' este derivata semnalului care intereseaza. Aceasta ecuatie evidentiaza ca prima
derivata elimina complet trasalura compensata a liniei de baza (a). Daca linia de baza
este cuprinsa numai intr-o compensare, ceilalti coeficienti ai ecuatiei (16.4) si deci ai
0.5
ecuatiei (16.7) sunt egali cu zero.
(b) Daca este vorba de o linie de baza mult mai complexa (P, y, 6, ... # 0). se repeta
aplicarea derivatei, cand se elimina succesiv termenii de ordin mai inalt.
0.8
Spre exemplu, efectuand derivata ecuatiei (16.7), se obtine:

2y+6§x+... (16.8)

Aceasta ecuatie este echivalenta cu cea de a doua derivata a ecuatiei (16.4), iar
200 nr. variabile caracteristica liniara (a si P) este complet eiiminata.
Figura 16.13 Date cu particularitati liniare ale liniei de bazS inainte (a) si dupa corectia
liniei de baza prin aplicarea modelSrii explicite (b)
 CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA §l CONTROLUL MEDICAMENTELOR CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA ?l CONTROLUL MEDICAMENTELOR 693
692

16.3.3. Diferenta simpla continua (succesiva)

(a)
Difcrenta simpla dintre datele punctelor adiacente poate fi utilizata pentru esti-
marea prime! derivate. De exemplu, pentru vectorul proba r' = [I'! + r2 + ... + rn], prima
derivata se poate exprima astfel:
o.i (b)
r' = [r 2 -r,, r3-r2,.... rn-r(n_1}J (16.9)
/^M^M^ \ l^V^A»'V*V**'Y*^^
-o.i
Procedeul se poate repeta pentru estiinarea celei de a doua derivate si asa mai
departe. 0.05 (c)
In figura 16.14 (a) este prezentat un pic Gaussian lipsit de zgomot cu o compensare
constanta de o imitate, iar in figura 16.14 (b) este prezentata derivata a doua calculate 0.05
prin diferenta simpla. Linia de baza a fost eliminata (regiunea in care nu a existat nici
un pic in datele brute, acum intensilatea este zero) si asa cum s-a asteptat, picul are forma (d)
0.05
derivatei Gaussiene.
3.05
(a)
1.8 40 60 100 120 140 nr. variabile
Figura 16.15 Rezultatele dupa aplicarea prelucrarii (preprocesarii) prin trei derivate
diferite ale vectorului probci
(a) o proba vector cu zgomot si o compensare de o imitate; (b) derivata calculata prin
diferenta simpla; (c) derivata calculata prin diferenta medie succesiva (continua) cu o
largime a ferestrei de 15; (d) derivata calculata utilizand metoda Oorry cu largime a
ferestrei esala cu 15.
(b)
0.1

16.3.4. Diferenta medie succesiva (continua)

O cale de imbunatatire a proprietafilor de propagare a erorilor metodei diferentei
simple este utilizarea diferentei mediilor pentru calcularea derivatei. In acest caz se
nr. variabile selecteaza o largime a ferestrei, facandu-se diferenta dintre medii (in loctil folosirii
50 100 diferentei dintre punctele individuale). De exemplu, cu o fereastra de 3 puncte, prima
derivata a vectorului probei r = [i'i, r 2 ,..., rn] se poate estima astfel:
Figura 16.14 Date cu linie de baza compensata, lipsita de zgomot, inainte (a) si dupa
(b) corectia liniei de baza prin derivata diferentei simple
r = (16.10)

Daca exista zgomot nu este ef icienta abordarea simplei diferente pentru calcularea
derivatei. Diferenta calculate propaga erori in derivata, care degradeaza raportul sem-
nal/zgomot. figura 16.15 (a) si (b) ilustreaza acest fapi, adica acelasi pic Gaussian cu
zgomot adaugat si diferenta simpla. Este evident ca raportul semnal/zgomot a fost
micsorat prin prelucrare.
Figura 16.15 (c) arata rezultatul aplicarii derivatei diferentei medii succesive cu
o fereastra de 15, la datele Fig. 16.15 (a). Raportul semnal/zgomot al acestei derivate este
mult mai bun decat derivata diferentei simple (b). Modificarea aparenta a derivatei se
datoreaza efectelor extremitatilor (capetelor).

.IZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA ?l CONTROLUL MEDICAMENTELOR
CAP1TOLUL16 UTILI
694
16.3.5. Metoda Savitzky-Golay §i metoda Gorry
Aceste metode ajusteaza polinomialul siinplu la regiunea succcsiunii locale a
vectorului probei. Se selecteaza o largime a feresti'ei, iar punctul din central fercstrei se
inlocuieste cu estimata polinomiala a acelui punct. In ciuda derivatei, acest punct este
inlocuit cu derivata polinomialului sau.
Deoarece sunt utilizate polinomiale, metoda reprezinta o cale matematica simpla
de a detennina derivata. Gorry a elaborat o metoda pentru tratarea extremitatilor
(capetelor) vectorului in asa fel incat sa nu fie eliminate punctele. Imbunatatirea
raportului semnal/zgomot realizata folosind metoda lui Gorry cu o largime a ferestrei
de 15 este ilustrata in figura 16.15 (d) pentru prima derivata a datelor din figura 16.15
(a). Desi raportul semnal/zgoinot obtinut prin procedeul mediei succesive si metoda
Gorry sunt similare, se recomanda utilizarea metodei Gorry deoarece ajustarea unui
polinomial, pastreaza forma picului mai buna decat media succesiva.
Pentru a sublinia importanta netezirii, mai ales cand se calculeaza derivate de ordin
inalt, in figura 16.16 (a-c) se arata vectorul probei cu o linie de baza liniara a derivatei
a doua a difercntei simple si a derivatei a doua prin metoda Gorry, utilizand o fereastra
cu \ 1 puncte. Folosind metoda diferentei simple, propagarea erorii este mai problematica
daca se compara derivata a doua calculata cu prima derivata (se compara figurile 16.15
b cu 16.16 b). Prin urmare, metoda derivatei de netezire a lui Gorry, este mai importanta
pentru derivatele de ordin mai malt. In figura 16.16 (c) metoda Gorry a introdus
particularitati aberante la extremitatile derivatei a doua.
nr. variabile
-0.04
20 4U m,
Figura 16.16 Compararea celei de a doua derivate calculata a vectorului probei cu o
linie de baza liniara (a), utilizand diferenja simpla (b) si metoda Gorry
cu o fereastrS de 11 (c)
CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR 695
16.4. Tipuri de functii de calibrare
Exist! doua tipuvi de functii de calibrare in raport cu problemaanalitica data:
- de nivel unic;
- de nivel multiplu.
16.4.1. Nivelul unic de calibrare
Nivelul unic de calibrare este potrivit in cazul analizelor in care valoarea semnalu-
lui cunoscuttrebuie sa fie verificat intre limite inguste, cum este cazul testarii stabilitatii.
In acest caz se utilizeaza calcului proportiei simple.
16.4.2. Calibrarea nivel multiplu (multi-level)
Calibrarea nivel multiplu (multi-level) este potrivita pentru alte scopuri analitice,
iar CATS ofera posibilitatea alegerii unuia dintre urmatoarele teste, care dau cele mai
bune rezultate pentru validarea unei metode de analiza:
a) Regresia liniara este o functie utila pentru domeniile inguste de calibrare si
cand cantitatile absolute/fracfie sunt mici, cum este cazul adesea in scanarea prin
fluorescenta, figura 16.17 a;
b) Regresia neliniara este utilizata cand este necesar un domeniu de calibrare larg
sau cand cantitatile absolutc/fractie sunt mari, astfel ca detectorul masoara aproape de
nivelul sau de saturare. CATS ofera trei tipuri de functii neliniare:
(1) Regresia polinomiala pentru calibrarea intr-un domeniu larg de concentratii,
cu cantitati mici de substanta; functia polinomiala de regresie scade clupa o
portiune/concentrajie. Deoarece sectoruldescadere nu este utilizabiI pentru
calcule analitice, CATS termina calibrarea in acest punct, figura 16.17 b;
(2) Regresia Michaelis-Menten (figura 16.17 c), este potrivita pentru calibrarea
intr-un domeniu larg de concentratie si pentru cantitati mari de substanta.
Functia Michaelis-Menten defineste o relatie neliniara cu un numar minim
de nivele standard. Functia Michaelis-Menten de tip 1 trece prin origine. In
cazul in care nu se aplica o astfel de comportare, se alege functia Michaelis-
Menten de tip b.
 CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA §l CONTROLUL MEDICAWIENTELOR CAPITOLUL16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI tN ANALIZA ?l CONTROLUL IWEDICAMENTELOR 697

6S5.-
tau 16.5. Controlul calitatiiformularilorfarmaceutsce
16.5.1. Controlul calitatii formuianlor farmaceutice
continand catecolamine
(a) Au fost Intreprinse experience pe plasma umana pentru dezvoltarea de metode
rapide si exacte pentru analiza acestor neurotransmitatori in forme de dozaj farmaceutic-
s-au studiat si comparat unele metode analitice baza'te pe urmatoarele tehnici:
- spectrometria derivata;
Linear regression
- fluorimetria moleculara;
- voltametria;
- cromatografia HPLC cu detectie amperometrica.
Formele de dozaj farmaceutic cercetate au fost epinefrina - injectii si injectii de
Area
P.dev.range: 0X
Sulfamethoxazol anestezice locale continand epinefrina si norepinefrina ca agent vasoconstrictor.
sav: 1.9
80 - 57.07 Spectrofotometria a fost aplicata acestor medicamente masurand diferenla dintre
Bl - 3.OB
82 - -1.455E-003 derivatele de ordinul 2 ale absorbantelor la 294 nm si 285 nm, iar spectroHuorimetria a
fost aplicata pentru masurarea intensitatii emisiei la 325 nm (?iex = 285 nm).
(b) Au fost stabilite curbele de calibrare cu soluj.ii de catecolamina standard continand
5-50 ppmsi 0,1-5 ppm.
Cromatografia HPLC a fost efectuata eluand analitii din coloana cu faza inversa
C8,^cu un amestec de metanol si acid citric (PH - 4), EDTA si acid octansulfonic si
dozandu-le cu un detector amperometric la + 800 mV.
Aceasta metoda de control a calitatii formulelor farmaceutice este foarte sensibila
§i selectiva, ceea ce s-a confirmat prin utilizarea ca electrolit suport a fazei mobile
cromatograf ice si prin determinates stripping voltametrica a unor substante medicamen-
toase. Rezultate foarte bune s-au obtinut numai pe formula farmaceutice continand
catecolamine, de exemplu din injectii de epinefrina.

16.5.2. Designu! statistic experimental aplicat la medicamente

Designul statistic experimental a fost utilizat pentru optimizarea unei metode
(c) voltametrice stripping adsorbtiva pentru determinarea bromurii de otiloniu si adiazepa-
m u i u i dintr-o combinatie. La variabilele vitezei de scanare s-a aplicat un design Doehleri.
care permite realizarea unei metodologii de raspuns secvenj-ial al suprafejei. Dintre
aceste variabile, s-a ales marimea picaturii, timpul de acuinuiare si potenlialul de
acumulare. Acest design are avantajul posibilitatii de studiu a raspunsului suprafetei si a
extmderii designului in orice directie. Aceasta extindere se refera la luarea in con'sicler-
are si a alter factor! fara efectc negative asupra calitatii designului.
Figura 16.17 Comparatia intre curbele regresiei polinomiale (2) si regresia
Michaelis-Menten (1) O alta calitate a designului Doehlert sc refera la numarul dc nivele pe care il
necesita fiecare variabila. Pentru 4 variabile numarul acestor nivele este de 5, 7, 7, 3. In

UTILIZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR
CAPITOLUL16
698
cazul marimii picaturii s-au studiat la 5 nivele, timpul de acumulare si potentialul de
acumulare la 7 nivele, iar viteza de scanare la 3 nivele (in acest din urma caz este dificil
studiul la mai mult de 3 nivele).
Metoda a fost optimizata pentru picul bromurii de otiloniu si al diazepamului,
Potentialele de reducere ale diazepamului si bromurii de otiloniu, la pH = 10 in tampon
amoniacal, au fost de -700 mV si -1100 mV, fata de electrodul de referinta de Ag/AgCl.
Fiind necesara optimizarea simultana a celor doua raspunsuri, a fost definit un domeniu
acceptabil pentru fiecare raspunssi pentru fiecarefunctie dedezirabilitate(l,3,4,5), care
an fost folosite pentru gasirea zonei domeniului experimental pentru care valoarea
calculata a fiecarui raspuns sa fie acceptabila.
Functia gcnerala de dezirabilitate D este media geometries afunctiilor individuale
de dezirabilitate relativa la bromura de otiloniu (d|) si diazepam (c!2):
D = Vdvd2 (16.11)
Aceasta metoda permite detenninarea bromurii de otiloniu si a diazepamului, din
forme farmaceutice in care sunt prezente in raport de 10:1.
In cad nil validarii s-au evaluat robustetea. domeniul de liniaritate, limitele, exac-
titatea si precizia (repetabilitatea, precizia intermediara si reproductibilitatea). Pentru
coinparatia metodei voltametrice s-a utilizat electroforeza capilara.
16.5.3. Aplicarea designului statistic la determinarea
nimesulidei si a combinatiei diazepam-otiloniu
Analiza medicamentelor urmareste obtinerea a cat mai multor date experimentale,
din care sa se poata selecta informatiile utile.
Cea mai potrivita metodologie de abordare a acestei probleine este chemometria,
iar in cazul optimizarii si validarii metodelor de analiza si control a medicamentelor este
foarte util modelul experimental.
Modelele experimentale statistice sunt foarte ef icicnte deoarece ele dan o cantitate
fixa de informatii, cu un efort mult mai mic decat in cazul aborclarii clasice, variabila
in timp. Modelul experimental statistic, ofera in plus informatii privind unele interact!!
intre diferitii factori. Un astfel de model experimental a fost utilizat pentru optimizarea
unei metode stripping-voltametrice adsorbtive (AdSV). pentru determ inarea nimesulidei,
alegand ca raspuns inaltimea picului de reducere al analitului, ceea ce imbunatateste la
maximum sensibilitatea. Au fost implicati 7 factori si s-a determinat domeniul experi-
mental din experienta si cunostintele anterioare planului sistemului de lucru, utilizandu-
se o matrice cu opt masuratori (Plackett-Bunnann) pentru planu! experientelor, iar analiza
statistics a ef ectelor permite f ixarea vitezei de scanare (v^,,, 40 mVs" ), vitezei de agitare
(stir. 300 rpm) si potentialului de acumulare (Ellcc, 0 V).
CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR 699
Au fost supravegheati alfi 4 factori pentru studiul raspunsului suprafetei electro-
dului picatura de mercur suspendata (utilizand proiectul Doehlert), iar raspunsul supra-
fetelor arata c5 variatia semnificativa a raspunsului s-a datorat concentratiei
electrolitului suport, iar maximul inaltimii picului s-a obtinut prin deplasarea acestui
factor la un nivel inalt (ridicat).
In urma experimentului s-au stabilit conditiile optime de lucru si anume:
- amplitudinea pulsului (AE. 62 mV);
- concentratia electrolitului suport (SEC 0,012 M);
- timpul de acumulate (tacc, 46 s);
- marimea picaturii de mercur (DS, 65 a.u.).
Optimizarea determinarii AdSV a combinatiei diazepam - otiloniu din tablete
filmate, se bazeaza pe inaltimile celor doua picuri ale medicamentelor, prin studierea a
patru factori (Eacc, SEC, tacc si DS), fiind aplicat direct planul Doehlert.
Pentru a se obtine un raspuns global care sa reflecte diverse criterii, cum este
inaltimea picului diazepam si otiloniu, s-a utilizat ,,functia de dezirabilitate totala D"
pentru optimizarea raspunsurilor simultane. D este o masura a calitatii generate, consti-
tuind un mijloc convenabil prin care sa se compare unele raspunsuri si sa se selecteze
raspunsul optim, cu proprietatile cele mai dezirabile. Conditiile optime an fost: E.lcc -
840 mV; AE 62 mV; SEC 0,14 M; tacc 68 s; DS 50 a.u.
Funcfia de dezirabilitate a fost utilizata si pentru gasirea conditiilor optime de
determinarc a diazepam-otiloniu prin electroforeza zonala capilara, CZE. acestea fiind:
T = 30°C; EtOH 10% v/v; V = 30 kV; C = 0,13 M si P H = 2,9.
16.5.4. Determinarea CZE a clorhidratului de rufioxacina
In procesul de optimizare a determinarii CZE a clorhidratului de rufloxacina din
tablete filmate au fost studiati prin programul Doehlert urmatorii factori:
- T, V, C si pH si efectele lor asupra eficientei (numarul platourilor teoretice) si
raportul arie/timp de migrare;
- in acest caz functia D indica urmatoarele conditii optime: T = 27°C, V = 18 kV;
C = 0,10 M ; p H = 8,8.
Designul experimental s-a dovedit a fi util pentru studiile de minivalidare a
robustejii, preciziei intermediare si a exactitatii:
- un test de robustefe examineaza sursele posibile de variabilitate a unui raspuns
sau a unui numar de raspunsuri ale metodei de analiza;
- pentru examinarea surselor potentiale de variabilitate (erori sau abater!) se
selecteaza din metoda sau procedeul de analiza un numar de factori operator!
care sunt examinati intr-un interval care depaseste variatiile ce se pot produce
in cazu! transferarii unei metodede laun instrument laaltul, sau de laun laborator
la altul.
700 CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI iN ANALIZA 51 CONTROLUL MEDICAMENTELOR
Matricele Plackett-Burmann pot fi utilizate pentru realizarea unor astfcl de studii
deoarcce ele sunt malt fractionate si utile pentru alegerea preconizata.
Acest tip de design a fost utilizat pentru evaluarea robustetii in cazul dozarii
combinatiei diazepam - otiloiiiu prin AdSV sj CZE si a rufloxacinei prin CZE. Pentru
astfel de analize se iau in considerare mai multe aspecte:
- uneori se poate obtine o informatie utila in etapa de optimizare din suprafetele de
raspuns;
- in determinarea prin AdSV a nimesulidei raspunsul suprafetelor obtinut arata ca
numai concentratia electrolitului suport este parametrul critic care afecteaza
raspunsul domeniului experimental;
- un optim apropiat, dec! un raspuns robust, se obtine chiar si atunci cand an loc
modificari mici ale concentratiei electrolitului suport (SEC);
- cum testarea robustejii implies numai abater! mici de la metoda cadru, se pare ca in
acest caz ca nu este necesara, dar este necesara incluclerea in documentatie a unor
precautii referitoare la SEC; .
- precizia intermediara, efectul diferitelor zile, analitii si echipamentul se pot examina
simultan utilizand designul experimental;
- in timpul validarii metodei^ AdSV pentru cieterminarea nimesulidei a fost utilizat un
design factorial complet 2"', iar raspunsul urmarit a fost regasirea procenluala;
- moclelul regresiei nu a fost semnificativ, astfel ca precizia intermediara a fost buna.
Strategia unui design experimental a fost aplicata de asemenea pentru a optimiza
exactitatea, prin micsorarea valorii absolute a oblicitatii, observandu-se ca:
- in timpul minivalidarii AdSV pentru determinarea nimesulidei, exactitatea metodei
s-adovedit inacceptabila;
- de aceea designul D-optimal s-a folosit pentru a alege, din designul factorial complet.
cea mai buna matrice pentru estimarea coeficienfilor unui model liniar cu interactiuni
de prim orclin;
- selectia domeniului experimental porneste de la izoraspunsul suprafetelor obtinul in
timpul procesului de optimizare, cu scopul mcntinerii unei inaltimi ridicateapicului;
- conditiile de optimizare pentru maximul inaltimii picului si oblicitatea minima a fost
AE 60 mV, SEC 0,015 M, t acc 46 s, DS 65 a.u. (unitati arbitrare);
- pentru cieterminarea diazepam-otiloniu prin AdSV s-a utilizat o tehnica de calibrare
multivariata, precum PLS;
- insa rezolutia slaba dintre cele doua picuri nu permite utilizarea unei regresii
univariate pentru determinarea cantitativa;
- de aceea aceasta problema s-a rezolvat prin utilizarea unei tehnici multivariate PLS,
care este o tehnicS de regresie oblica, ce utilizeaza o parte redusa a informatiei in
predictor, introducand o mica oblicitate/abatere in rezultat, dar reducand eroarea
intamplatoare §i eliminand zgomotul asociat cu partea de informatie ignorata;
- in acest caz modelele cle calibrare pentru diazepam si otiloniu au fost construite
folosind 206 potentiate;
CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI JN ANALIZA §l CONTROLUL MEDICAMENTELOR 701
- selectia probelor de calibrare s-a facut utilizand designul factorial complet 2" in care
au fost considerate valoarea cea mai mare si valoarea cea mai mica a concentratiei
analitului;
- clatele matricei au dat 16 randuri si 208 coloane pentru care 2 au fost variabilele
raspunsului (concentratia diazepamului si otiloniului), iar 206 au fost potentialele
masurate (predictorii); acest model a fost validat prin metoda ,,exduderii" in care
fiecare grup de anulare este aicatuit dintr-un singur obiect.
Chemometria a fost de asemenea utilizata pentru alegerea celui mai bun electrolit
suport in analiza AdSV. Pentru caracterizarea a 159 electroliti suport s-au utilizat
urmatorii parametri: pH-ul, conductivitatea, forta ionica si vascozitatea relativa.
S-a utilizat o tehnica multivariata, precum PCA, pentru a analiza si reduce numarul
variabilelor grupului de date si reprezentarea grafica permisa a tuturor in spatiul D. S-a
utilizat ca proba nimesulida, iar ca raspuns, inalfimea picului:
- clatorita formei neregulate a domeniului experimental s-a facut selectia unui grup
(set) de 20 electroliji suport capabili sa acopere in mod omogen domeniul
experimental, folosind algoritmul Kennard-Stone;
- s-au facut analizele, iar primul set de experiente permite reducerea datelor
matricei in jurul electrolitului suport care a dat cele mai bune rezultate:
- noul set de date aicatuit din 81 obiecte pentru care s-a aplicat algoritmul
Kennard-Stone;
- din raspunsurile si izoraspunsurile suprafejelor au fost dedusi electrolitii suport
care prezinta cele mai bune caracteristici;
- a fost ales in acest fel eel mai bun electrolit suport, pentru analiza nimesulidei;
- aceasta abordare a fost aplicata de asemenea utilizand ca anal it. acidul kynurenic.
16.5.5. Utilizarea statisticii variate pentru determinarea
altor medicamente
Statisticile multivariate pot fi utilizate pentru elaborarea si optimizarea unor
metode de analiza pentru substante chirale, ca si in monitorizarea de rutina a medicamen-
telor, precum si in procescle de validare. Pentru aceasta a fost creat un design experi-
mental, care a fost aplicat pentru analiza datelor, prograinul Nemrod (l.PRAL, Univ.
Marseille III, France). Acest design implica urmatoarele aspecte:
- conceperea unei abordari potrivite pentru analiza datelor obtinute pentru o serie
cle medicamente psihotrope si pentru unii metaboliti activi ai acestora, din fluide
biologice, prin HPLC si detectie cu detectori in serie (linie);
- stabilirea conditiilor cromatografice standard, pentru monitorizarea medica-
mentelor, pentru screeningui lor general si pentru determinarea lor cantitativa;
- in Icgatura cu acestea apare problema incomoda a prezentei unor fenotiazine si
benzodiazepine in fluidele biologice, ceea ce impune determinarea lor precisa;
702 CAPITOLUL16 UTIL IZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA ?l CONTROLUL MEDICAMENTELOR
- monitorizarea de rutina a medicamentelor in terapie se poate face prin HPLC pe
faza inversa, metoda necostisitoave si sensibila, cu detectia in UV cu detector de
diode in serie; se executa o elufie izocratica (de preferinja) deoarece timpii de
retentie sunt mai reproductibili.
Initial an fost cercetate 13 substante medicamentoase, punanclu-se accent pe
rezolutia separarii derivatilor demelilati ai fenotiazinelor si butirofenonelor (ex.: halo-
periclol), impreuna cu risperidona si hidroxiderivatii sai, cu amestecuri binare de ace-
tonitril - tampon. An fost utilizate si amestecuri ternare de acetonitril - metanol - tampon
fosfat, dar in acest caz fenotiazinele demetilate nu au avut aceeasi comportare ca in cazul
fazelor binare. Pentru a se mentine domeniul valorilor k in limite rezonabile, s-au variat
pH-ul si concentra^ia solventilor in faza mobila.
Prin intermediul designului experimental se poate stabili un model matematic prin
care se descrie retentia ca functie de pH, de concentratia tamponului §i de sistemele
ternare de solvenji, ceea ce permite prevederea comportarii cromatografice a unor
medicamente psihotrope.
Au fost Tntreprinse cercetari privind interferenta analitica in comedicatii, iar
rezultatele au fost revelatoare. Determinarea ulterioara a concentratiilor medicamen-
telor psihotrope si a metabolitilor lor in ser s-a dovedit a f i utila pentru controlul noncom-
pliantei (neconformitatii) si pentru evidentierea unor concentratii mari sau scazute la
pacientii cu viteze metabolicc atipice.
Prin designul experimental se poate examina un model matematic care defineste
selectivitatea ca o functie de pH, de concentratia tamponului si de sistemul de solvenji
(faza mobila), ceea ce permite prevederea separarii cromatografice a unor medicamente
psihotrope. Ca urmare a acestor abordari au fost elaborate metode analitice de detenni-
nare a antipsihoticelor, a unor anticonvulsivante si anxiolitice.
In multe cazuri s-a observat ca transformarile metabolice nu afecteaza insusirile
spectrale ale moleculelor, compusii apartinand aceleiasi clase avand absorbante similare
cu cele ale substantelor de la care provin. in astfel de cazui i, valorile timpilor de retentie
sunt parametri important! pentru identif icarea picurilor. Evident ca pentru a caracteriza
o substanja medicamentoasa nu este suficienta o singura determinare cromatografica,
fiind necesare mai multe masuratori.
Pentru identificarea medicamentelor se utilizeaza anali'ia componentuhu principal
(PCA - principal component analysis) si analiza grupului ierarhic, care este o tehnica
capabila sa descopere similaritati intre substante (obiecte), permitand o clasificare
inlauntrul diferitelor grupuri. O astfel de metoclologie se poate folosi. de exemplu, pentru
alegerea dintr-un numar mare de sisteme de eluenti (ex.: 35-40) a acelor amestecuri care
ofera maximum de informal!! referitoare la medicamentele studiate.
Aceasta mctodologie experimentala a fost aplicata si pentru separarea de enantio-
meri ai unor produsi noi de sinteza de interes farmaceutic, cum este cazul acidului
2-[(4'-benzoiloxi-2'-hidroxi)fenil]-propionic (DF-1770y) prin electroforeza capilara
zonala chirala (CCZE). Ca selector chiral pentru aceasta separare s-a utilizat vancomi-
CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI iN ANALIZA ?l CONTROLUL MEDICAMENTELOR 703
cina, cu cvitarea prezentei selectorului in parcursul detectorului, ceea ce a asigurat
cresterea sensibilitatii metodei.
Scopul acestui studiu a fost acela al optimizarii conditiilor experimentale, in care
separarea chirala a unor antiinflamatoarc nesteroidice sa fie neta.
Factorii cheie considerati in timpul procesului de optimizare au fost:
- concentratia selectorului chiral (U]);
- pH-ul (U2);
- temperatura (1/3).
Pentru stabilirea conditiilor optime de separare chirala a fost utilizat un design
compus de control (CCD = control composite design), fiind studiate trei raspunsuri
experimentale: - timpul de migrare al primului enantiomer = Y|(nTI);
- timpul de migrare al celui de al doilea enantiomer = Y,(nT2):
- rezolutia = Y3(Rs).
In plus, s-a utilizat o abordare a deciziei multicriterii, pentru a se regasi eel mai
bun compromis intre diversele raspunsuri. S-a urmarit optimizarea simultana a raspun-
surilor, rezolutiei si a timpilor de migrare ale celor doi enantiomeri. Conditiile optime
s-au obtinut cu un grad global egal cu 0,8531, al satisfacerii ceriiitelor pentru cele trei
raspunsuri, grad care a fost validat experimental conform ghidului ICH (International
Conference of Harmonization) privitor la ,,cerinj:ele tehnice de validare pentru inregis-
trarea medicamentelor de uz uman", cerinte care sunt aplicate in Comunitatea Europeana,
USA si Japonia.
In acelasi context al aplicarii ghidului ICH pentru validare. a fost elaborata o
metoda HPLC rapida si sensibila. cu detectie UV, pentru controlul de rutina al oxiplati-
milui din Eloxatin. Aceasta metoda a fost validata in privinta liniaritatii, exactitatii,
preciziei (repetabilitate, reproductibilitate) si a robustetii (care a fost definita de ICH ca
f find insusirea metodei de a nufiafectatadevariatii deliberate ale parametrilor metodei).
Pentru cercetarea simultana a variatiei factorilor asupra raspunsului metodei s-a utilizat
tin design de abordare multivariata a experimentelor, pentru determinarea robustetii. In
acest scop s-a aplicat metodologia raspunsului suprafetei, RSM (response surface metho-
dology), care are cateva avantaje si anume:
- estimarea efectelor tuturor interactiunilor pentru a se putea face un studiu complet;
- posibilitatea obtinerii unei descrieri exacte a unei regiuni (zone) experimentale in
juru! unui centru de interes. cu validarea interpolarii.
Au fost tuati in considerare trei factori:
- procentajul de acetonitril (Uj, v/v);
- viteza fluxului in niL-min" (U2);
- temperatura in °
Examinandu-se deviafiile mici ale metodei de titrare, s-a gash ca raspunsu!
considerat este concentratia medicamentului (Y) in mg/mL. Pentru testarea robustetii in
cazul oxaliplatinului s-a utilizat un design experimental, care este un proiect fafa-centrata
- FCD, la trei niveluri (-1 , 0, + 1 ) cu a = + 1 .
704 CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI iN ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI (N ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR 705

Analiza raspunsului confirma ca Y (concentra}ia) nu este robust pentru viteza Trebuie menjionat ca exista si designuri mai ample, cu 20, 24, 28 sail mai multe
fluxului, de aceeatrebuie incluse in procedeul analitic unele precautii pentru acestfactor. cicluri (experimente). Daca se utilizeaza un design cu 20 de experiente, se pot analiza
Pe de alta pane, precizia intennediara, definita de ICH, este o masura a preciziei intre pana la 19 factori, pentru un design cu 24 de experiente se pot analiza pana la 23 de
repetabilitate si reproductibilitate, ceea cc impune adaptarea la conditiile, in care se factori, iar pentru un design cu 28 de experiente pot f i analizati pana la 27 de factori.
utilizeaza procedeul analitic. Analistul trebuie sa stabileasca efectele evenimentelor In general, designurile Plackett-Burmann se alcatuiesc pentru un numar de exper-
intamplatoare asupra preciziei metodei de analiza. ienje egal cu un multiplu de 4 (12 = 3x4; 20 = 5x4; 24 = 6x4; 28 = 7x4) si ele sunt
Precizia intermediara se obtine cand un experiment este efecttiat de catre mai multi economicoase, contribuind la optimizarea costurilor prin efectuarea unui numar cat mai
analisti. utilizand mai multe instrumente de analiza, in mai multe zile, Tntr-un anumit mic de experiente strict necesare. Pentru intelegerea acestui aspect este utila revederea
laborator. Se considers in acest caz ca variabile, numarul de analisti (I si 2), echipamentul cap. 5.4.9 din Vol. 1, referitor la reducerea lucrului experimental fara pierclere de
(HPL I si 2) si zilele (1 si 2). Raspunsul care se objine este cantitatea de medicament in informatie (p. 335-345).
mg/mL. Se postuleaza un model liniar astfel:
Designurile de felul celor mentionate cu rezolutie foarte buna (rezolutie III) se
y = b0 + b)Xi+b 2 X2 + b3X3 (16.12)
numesc ,,designuri cu efect principal saturat", deoarece pentru estimarea efectelor prin-
iar designul complet este factorial de 23, pentru estimarea coeficientilor modelului. cipale sunt utilizate toate gradele de libertate.
Fiecare experiment a fost repetat de trei ori, pentru a evalua varianta erorii experimen- In tabelul 16.3 este prezentat un design Plackett-Burmann cu 20 de experimente si
tale. S-a constatat ca precizia metodei de analiza a fost buna, deoarece nu s-a observat 19 factori, iar in tabelul 16.4 tin design cu 24 de experiente si 23 factori.
nici un factor semnificativ pentru modelul de regresie admis.
Tabelul 16.3 Design PB cu 20 experimente si 19 factori
X1 X2 X3 X4 X5 X6 X7 X8 X9 X10 X11 X12 X13 X14 X15 X16 X17 X18 X19
16.5.6. Designul Plackett-Burmann
Aceste designuri sunt utilizate pentru alegerea experientelor, deoarece intr-un 1 +l +1 +1 +1 +1 +1 -i-l +1 jj +1 + ] + 1 ±J +] +l -H +l +] +1
design Plackett-Burmann, efectele principal cu greu se pot confunda cu interactia a doi 2 -I +1 -1 -1 +1 H +1 +1 -1 11 -1 i 1 -1 -I -I -I +1 +] -I
factori. Designul Plackett-Burmann are o eficienta deosebita pentru screeningul expe- 3 -I -1 +1 -1 -1 +1 +1 +1 +1 -1 +J -1 +1 -1 -I -I -I +1 +1
rientelor In care se urmaresc numai efectele principale. Acest tip de design experimental 4 +1 -1 -1 +1 -1 -1 +1 +1 Hi +1 -1 +1 -1 +1 -I -I -1 -1 -H
se utilizeaza tocmai pentru a se evita confuzia dintre efectele principale si interactiile
dintre doi factori. Un design cu 12 cicluri se poate utiliza pentru un experiment cu eel
5 + ! +1 -1 -1 +1 -1 -1 +1 +1 +1 H-l -1 + 1 -1 -H -I -1 -1 -I
mult 11 factori. Un astfel de design (matrice) se poate reprezenta astfel:
6 -1 + 1 +1 -1 -1 £] -1 -1 +1 +1 +1 + 1 -1 +1 -I +l -1 -1 -I
1 -1 -1 +1 +1 -1 -1 +1 -1 -1 +1 +1 + 1- + 1 -1 +l -I ±1 -1 -I
Cicluri^-""''' X1 X2 X3 X4 X5 X6 X7 X8 X9 X10 X11 8 -1 -1 -1 +1 +1 -1 -1 +1 -1 -1 +1 + 1 +1 +1 -I jj -1 +1 -I
-^ractori _j -1
I +++++++++++ +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 -i 1 +1 H +1 9 -1 -1 +1 +1 -1 -1 +1 -1 -1 +1 + 1 -M +l -1 -H -1 +l
7 - + - +++ +- -1 +1 -1 +1 +1 +1 -1 -1 -1 -H -1 10 + 1 -1 -1 -1 -1 +1 +1 -1 -1 +1 -1 -1 + 1 +1 +l +1 -1 +1 -I
3 - - + - +++ + -1 -_] +1 -1 +1 +1 +1 -1 -1 _l +1 11 -1 + 1 -1 -1 -1 -1 +1 +1 -1 -1 +1 -1 -1 +1 +] +1 +1 -1 +l
4 +_ _+ . +-H- +J -} -1 +1 -1 +1 +1 H -1 -I -1 12 + 1 -1 +1 -1 -1 --1 -1 +1 +1 -1 -1 +1 -1 -1 +l +1 +1 +1 -I
T _ + _ - + - +++- - -1 +1 -1 -1 +1 _j +1 -H -!-1 -I -1 13 -1 + 1 -1 +1 -1 -1 -1 -1 +1 +1 _ 1 -1 + 1 -1 -I +1 +1 +1 i i

6 - - + - - +-+++ - _] -1 +1 -1 -1 +1 _l +1 +1 +l -1 14 + 1 -1 +1 -1 +1 -1 -1 -1 -1 +1 +1 -1 -1 +1 -1 -1 +1 +1 -i I
7 + - -+ - +++ -1 -1 -1 +1 -1 -1 +1 -1 +1 •i I -H 15 + 1 +1 +1 +1 -1 +1 -1 -1 -1 -1 +1 +1 -1 1
J + 1 -1 -1 +1 tl
8 +_ . - + -- + -+++1 -1 .] -1 +1 -1 i H-l -1 +l +1 16 + 1 ii +1 -1 +1 -1 -1 -1 u] -1 -1 -!-1
i 1 •1
-1 -1 +1 -1 -1 +l
Q -H- + - - + -+ + 1 +1 -1 -1 -1 +1 -1 -1 +1 -I 11 17 + 1 +1 +1 +1 -1 +1 -1 +1 -1 -1 -1 -1 +1 + 1 -! -1 +1 -1 -I
10 +++ + --+- +1 +1 +1 -1 .] -1 -i-l -1 _] +l -1 18 -1 +1 +1 +1 -i 1 -1 +1 -1 +1 -1 -1 -1 -1 +1 + 1 -1 -1 +1 -I
11 . +++ — +- -+ -1 +1 +1 +1 -1 -1 -1 +1 _l -I +1 19 -1 -i +1 +1 +1 +1 -1 +1 -1 +1 -1 -1 -I -i + 1 +1 -1 -1 i I
p + - + + + — + - - +1 -1 +1 +1 +1 -1 -1 -1 +1 -I -1 20 + 1 -i -1 +1 +1 +1 +1 _j +1 -1 +1 -1 -1 -1 -1 +1 +1 -1 -I

Figura 16.18 Exemplu de design Plackett-Burmann cu 12 cicluri si 11 factori

706 CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI IN ANALIZA §1 CONTROLUL MEDICAMENTELOR Abatere -
707

Tabelul 16.4 Design PB cu 20 experimente si 19 factori

X1 X2 X3 X4 X5 X6 X7 X8 X9 X10 X11 X12 X13 X14 X15 X16 X17 X18 X19 X20 X21 X22 X23

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I 1 1 1 1 I 1 I 1 1 1 1 1
DICJIONAR TEHNSC DE SPECIALITATE
2 -1 1 1 1 1 -1 1 -1 1 1 -I -1 1 1 -1 -1 1 -1 1 -1 -1 -1 -1
3 -1 -1 1 1 1 1 -1 1 -1 1 I -1 -1 1 1 -1 -1 1 -1 1 -1 -1 -1

4 -1 -1 -1 1 1 1 1 -1 1 -1 I 1 -1 -1 1 1 -1 -1 1 -1 1 -1 -1
Glosarul este un mic dictionar explicativ, elaborat pentru usurarea Tntelegerii
termenilor de specialitate utilizati in forma prescurtata. In unele cazuri se dau si definijii
5 -1 -1 -1 -1 1 1 1 1 -1 1 -I 1 1 -1 -1 1 1 -1 _J 1 -1 1 -1
actualizate ale unor fenomene, procese, metode si instrumente de analiza si control, cu
6 -1 -1 -1 -1 -1 1 1 1 1 -1 I -1 1 1 -1 -1 1 1 -1 -1 1 -1 1
care se lucreaza frecvent in analiza chimica si instruinentala si evident in analiza si
7 1 -1 -1 -1 -1 -1 1 1 1 1 -1 1 -1 1 1 -1 -1 1 ] -1 -1 1 -1 controlul medicamentelor.
8 -1 1 -1 -1 _ |-1 -1 1 1 1 1 -1 1 -1 1 1 -1 -1 1 1 -1 -1 1
De asemenea, glosarul usureaza gasirea rapida a subiectelor si metodeior de
9 1 -1 1 -1 -1 -1 -1 -1 ] 1 1 1 -1 1 -1 1 1 -1 -1 1 i -1 -1
analiza care intereseaza, precum si cunoasterea vocabularului stiintific actual, in
10 -1 1 -1 1 -1 -1 -1 -1 -1 1 1 1 1 -1 1 1i 1 1 l1 1 1 1 -1
domeniul atat de vast al aplicatiilor metodeior analitice chimice si instrumentale, pentru
11 -1 -1 1 -1 1 -1 -1 -1 -1 -1 1 1 1 1 -1 \ -1 1 1 -1 -1 1 1
rezolvarea problemelor de separare, detectie si de determinare cantitativa a diverseior
12 1 -1 -1 1 -1 1 -1 -1 -1 -1 -1 1 1 1 1 -I 1 -1 1 1 -1 -1 1 specii chimice, inclusiv medicamentoase.
13 1 1 -1 -1 1 -1 1 -1 -1 -1 -1 _| 1 1 1 1 -1 ! -1 1 1 -1 _J
Definitive, explicable si abreviatiunile date sunt cele care se gasesc azi in
14 -1 1 1 -1 -1 1 -1 1 _] -1 -1 -1 -1 1 1 1 1 -1 1 -1 1 1 -1
circulate, deci care se intalnesc la fiecare pas, in lucrarile stiinfifice, in car}!, tratate si
15 -1 -1 1 1 -1 -1 1 -1 1 -1 -1 -1 -1 -1 1 1 1 1 -1 1 -1 1 1
revistele de specialitate, precum si conferinfele si comunicarile oamenilor de stiinfa
16 1 -1 -1 1 1 -1 -1 1 -1 1 -1 -1 -1 -I -1 1 1 1 1 -1 1 .] 1
sustinute in cadrul congreselor, simpozioanelor si sesiunilor stiintifice de specialitate,
17 1 1 -1 -1 1 1 -1 -1 1 -1 1 -1 -1 -1 -1 -1 1 1 1 1 -] 1 -1 locale, nationals si internationale.
18 -1 1 1 -1 -1 1 1 -1 -1 1 -1 1 -1 -1 -I -1 -1 1 1 1 1
i J
Acest vocabular este axat pe analiza chimica si instrumentala, teoretica si aplicata
19 1 -1 1 1 -1 -1 1 1 -1 -1 1 -1 1 -1 -1 -1 -1 -1 1 1 1 i -1
in controlul chimic si instrumental al substantelor chimice in general, in analiza si
20 -1 1 -1 1 1 -1 -1 1 1 -1 -1 1 -I 1 -1 -1 -1 -1 -1 1 1 1 1
controlul medicamentelor in special, dar si in cercetarile si determinant toxicologice si
21 1 -1 1 -1 1 1 -1 -1 1 1 -1 -1 1 -1 1 -1 -1 -1 -1 -1 1 1 1
de mediu, usurand comunicarea intre specialist^ din aceste domenii, respectiv schimbul
22 1 1 -1 1 -1 1 1 -1 -1 1 1 -1 -1 1 -1 1 -1 -1 -1 -1 -1 1 I de idei, informatii, metode si metodologii, strategii, ca si informatii privind prelucrarea
23 1 1 1 -1 1 -1 1 1 -1 -1 1 1 -1 -1 1 -1 1 -1 -1 _J -1 -1 1 actuala a rczultatelor (datelor) analitice. Termenii inclusi in glosar sunt dati in ordine
24 1 1 1 1 -1 1 -1 1 1 -1 -1 1 1 -1 -1 1 -1 1 -1 -1 -1 -1 -1 alfabetica.

A
Abatere :
- de la medie: diferenta dintre o masuratoare individuals xj si x media aritmetica
(sau mediana) unei serii de date experimentale;
- tip: se noteaza cu o (sau cu s): defineste limitele care incadreaza media p. a unei
popula{ii sau x a unui numar limitat de date, intre care se gasesc 68,2% din datele
a caror distribute este Gaussiana;
- tipabsoluta: este masura impreciziei calculate utilizand abaterile dintre membrii
individual! (rezultatele individuale) ai unei serii si valoarea lor medie;
- tipaesantionului; se noteaza cussi esteo masura a impreciziei, bazata pedispersia
in jurui mediei x a unui numar fin it de date analitice;
 Abatere - Acid
708
Abatere :
- tip a metodei: se noteaza cu sm si ea se asociaza la o metoda de masurare; sm este
un factor care contribute, impreuna cu abaterea tip a procesului de esantionare,
la abaterea tip globala a unei analize;
- tip a populate!: notata cu o, constituie o masura a impreciziei, bazata teoretic pe
o populatie fictiva formats dintr-o infinitate de date;
- tiparezidualelor: notata cu sr, reprezinta abaterea-tip bazata pe abaterile verticale
ale dreptei celor mai mici patrate;
- tip a procesului de esantionare: notata cu se, reprezinta abaterea-tip asociata
esantionarii (prelevarii si pregatirii probei) si ea contribuie, impreuna cu
abaterea-tip a metodei, la abaterea-tip globala a unei analize;
- tip globala: notata cu sg, se exprima prin radacina patrata a suinei variantei
datorata procesului de masurare si a variantei etapei de esantionare;
- tip relativa: este raportu! dintre abatrea-tip absoluta si valoarea mediei unei serii
de date; daca ea se exprima in procente, se numeste coef icient de variatie.
Abater! de la legea Lambert-Beer datorate aparaturii: abaterile de la liniaritate, Tntre
absorbanta si concentrate, determinate.de imperfectiuni de ordin instrumental;
Abateri chimice: abateri de la legea Lambert-Beer, in spectroscopia de absorbtie, deter-
minate de asocierea sau disocierea analitului de care nu s-a tinut seama; in spectroscopia
atomica ele se datoreaza interactiunilor chimice ale analitului cu interferentii care
afecteaza proprieta|ile de absorbtie sau de emisie;
Absorbanta, A, este logaritmul raportului dintre intensitatea fasciculului de raze inci- ,.
dente (initials) si intensitatea aceluiasi fascicul dupa trecerea printr-un mediu absorbant.
Absorbtia este procesul de incorporare f izica a unei substante intr-o alta substanta sau/si
absorb{ia unei radiatii electromagnetice de catre materie/mediu chimic.
Absorbtia atomica este procesul de absorbfie de catre atomii neexcitati ai unei raze
caracteristice emanate de o sursa; Tn cazul lampii cu catod scobit confectionat din
elementul de analizat, acesta emana o radiatie caracteristica ce este absorbita de atomii
elementului de analizat, existent! intr-o flacara fierbinte de acetilena-aer, acetilena-oxi-
gen, hidrogen-oxigen etc.
Absorbtia unei raze electromagnetice este procesul in care radiatia absorbita produce
o excitare a atomilor sau moleculelor, care dobandesc o energie mai mare, ce este
eliberata in procesul invers de relaxare, disipandu-se sub forma de fotoni sau caldura.
Absorbtia moleculara consta in absorbtia radiatiilor ultraviolets (UV), vizibila (VIS) si
infrarosie (1R), proces care produce tranzitia cuantificata a moleculelor unei substante.
Acid este o specie chimica ce poate sa cedeze protoni (ioni de hidrogen) unei substante
capabila sa-i accepte (deci unei baze).
Acid aminat - Activator 709
Acid aminat (aminoacid) este un acid organic continand grupa carboxi! (-COOH) si o
grupa amino (-NH2 bazica) in pozifie a, (B, y, 5, e etc. fata de carboxi!.
Acid azotic (HNOs), acid tare in care azotul este pentavalent.
Acid acetic, sau etanoic, este al doilea termen al seriei de acizi carboxilici saturati; este
un acid slab miscibil cu apa, el Tnsusi fiind un bun solvent.
Acizi:
- hidracizi suntcompusi ai S, F, Cl, Br, I etc. cu hidrogenul; suntcombinatii gazoase,
solubile in apa; H^S (acid sulfhidric) este un acid foarte slab, in timp ce hidracizii
halogenilor (HC1, HBr si HI) sunt acizi tari; acidul fluorhidric este un acid de
tarie medie.
- Acid tricloracetic, ClsC-COOH, este un acid organic trihalogenat.
- Acizi polimctilcncarboxilici (ex.: acidul etilencliamino-tetracetic), sunt combinajii
polimetilencarboxilice (-CH2-COOH) cu mare putere complexanta, chelatanta.
cu multiple aplicatii in analiza chimica cantitativa si in analiza instrumental^.
Acizi si baze Bronsted-Lowry: acizii Bronsted (B) sunt substante care cedeaza protoni,
iar bazele Bronsted (B) sunt substance care pot accepta protoni; prin cedarea unui proton,
acidul B se transforma in baza sa conjugata si invers. baza B, acceptand protonul, se
transorma in acidul sau conjugat; exists deci cupluri de acid-baza conjugate.
Acizi si baze Lewis (L): acizii L sunt substante care pot sa accepte o pereche de electroni,
iar bazele L sunt substante care pot sa puna in comun, cu un acid, o pereche de electron!;
teoria lui Lewis are mare importanta in explicarea proceselor acid-baza in mediu neapos.
Acizi si baze tari sunt substante care, intr-un solvent dat. sunt practic complet disociate
(ex.: acizi mineral!: HX, HNOs, HC1CU, H2SO4 etc. X = Cl, Br, I); acizii tari sunt cei mai
bun! donor! de protoni; bazele tari sunt substante care intr-un solvent dat sunt practic total
disociate, fiind cei mai buni acceptor! de protoni.
Acizi si baze polifunctionale: acizii polifunctionali sunt substante care pot sa cedeze mai
multi protoni. iar bazele polifunctionale pot sa accepte mai multi protoni (ex.: H3BO4,
HoCaCU, HaN-(CH2)2-NH2 etilendiamina, etc.).
Acizi si bazeslabe sunt substante care, intr-un solvent dat, sunt numai partial disociate
(ex.: H2S, HCN, CH3-COOH, NHs, R-NH 2 etc.).
Acizii sulfonici sunt substante organice care contin una sau mai multe grupari sulfonice
(-SOsH), care le confera, de regula, un caracter puternic acid.
Acizi heterocomplecsi (heteropoliacizi sau heteropolioxometalici) sunt substante com-
plexe anorganice care contin eel putin doi heteroatomi in sfera de coordinare (exista si
triheteropoliacizi); ex.: acizii fosfomolibdenic, silicomolibdenic, silicovvolframic, fos-
fowolframic etc., care sunt reactivi de precipitare foarte buni pentru substanetele cu
caracter bazic, alcaloizi, benzodiazepine etc.
Activator _- substanta care permite unei enziine sa poata actionaca mijloc catalitic pentru
promovarea unei reactii enzimatice; daca activatorii sunt ioni metalici bi sau trivalenti,
 Activitate - Apa
710
este posibil ca unul sau mai multe substraturi sau cofactori sa se combine spontan intre
ei, ceea ce complica adesea cinetica reacjiilor in care sunt implicati.
Activitate , notatS cu "a", este concentrafia activa, efectiva a unei specii chimice care
participa la un echilibru chimic intr-o solute; a = f-c, deci activitatca se poatc caicula
prin inmultireaconcentratiei molarecu coeficientul de activitateal specie! in cauza (vezi
mai departe, coeficientul de activitate).
Adiabatic: se refera la un proces fizico-chimic care are loc Tntr-un sistem inchis, fara
schimb de caldura cu exteriorul (deci nu cedeaza si nu primeste caldura din exterior).
Adsorbtia este un proces de fixare/retentie a unei substante gazoase (sau lichide) pe
suprafata unui substrat (substanta) solid; intervine in preconcentrarea urmelor unor
substance, in unele separari in faza solida (extractie in faza solida), in cromatografia de
gaze si de lichide, in voltametria stripping adsorbtiva etc .
Agent:
- chelatant, substanta avand un numar mare de pozitii = situuri capabile de a forma
legaturi coordinative cu ionii metalici, care au ca rezultat formarea de cicluri
penta sau hexaatomice stabile;
- de mascare, substanta/reactiv care formeaza o combinatie stabila cu o specie
interferenta, pe care o impiedica sa participe la reactia analitului;
- oxidant. substanta capabila sa accepte electron! intr-o reactie redox; el se reduce,
iar analitul se oxideaza;
- protector, substanta care formeaza complecsi solubili cu analitii, evitandu-se
astfel formarea unor compusi nevolatili sau putin volatili; este intalnit si are
aplicatii in spectroscopia atomica; ex.: APDC - agent protector In speciroscopia
atomica;
- reducator, substanta capabila sa cedeze electron! (oxidandu-se) pe care-i accepts
oxidantul (reducandu-se) intr-o reactie redox.
Apa
- adsorbita: apa fixata pe suprafata solidelor din inediul ambiant; este apa
neesentiala (nu este de constitutie) si se mai numeste umiditate;
- de constitutie: este apa esentiala care face parte din compozitia moleculara a
substantelor;
- decristalizare: este apa esentiala care face parte integrants din structura cristalina
a substantelor solide, deci a cristalo-hidratilor; ex.: MgSO4-7H2O;
- esentiali: apa continuta intr-un solid in proportii definite (precise) in structura
moleculara (apa de constitutie) sau in structura cristalina (apS de cristalizare);
- neesentiali; apa fixata in sau pe un solid prin forj;e fizice si mai putin prin forte
chimice;
- apa oclusa (ocluzata) sau inclusa;: apa neesentiala fixata (sechestrata) intr-un
cristal in curs de formare si crestere;
Apa - Amplificator operational 711
Apa :
- regala: amestec de acid azotic concentrat si acid clorhidric concentrat 1:3, care
are o mare putere de oxidare, utilizata la dezagregari dificile;
- sorbita: apa neesentiala sechestrata in interstitiile retelelor materialelor
polimere;
- iiltrapura (grad nuclear): cu conductivitate < 0,1 |iS/cm, rezistivitate > 10,0
Mii/cm, cu urine de metale < 0,0005 ppm, de SiO? < 0,01 ppm, de CO2 < 1 ppm,
pH neutru;
- ultrapura de grad II: cu conductivitate < 1,0 (iS/cm, cu rezistivitate > 1,0 Mfi/cm.
cu urine de metale < 0,001 ppm, de SiO2 < 0,005 ppm, de CO2 < 1 ppm, cu pH
neutru;
- grad J: cu conductivitate < 50 jiS/cm, cu rezistivitate > 20 kQ/cm, cu urme de
metale < 0,005 ppm, pH = 4-7; (jlS se numeste microSiemens).
Aria ?i inaltimea unui pic cromatografic sunt insusiri/parametri ale picurilor care sunt
utilizate pentru masuratori cantitative, prin comparatie cu picurile unor standarde (etaloane).
Aliaj:
- Arnd, aliaj format din cupru si magneziu, care este utilizat pentru reducerea
nitritilor si nitratilor la amoniac, in solutii aproape neutre;
- Devarda. aliaj de cupru, aluminiu si zinc, care este utilizat pentru reducerea
nitritilor si nitratilor la amoniac, in solutii alcaline.
Alfa, a, este raportul dintre concentratia unei anumite specii si concentrafia analitica a
solutului (analitului) de la care provine.
Alumina sau oxidul de aluminiu foarte pur care, in stare fin clivizata, este utilizat ca faza
stationara in crorhatografia de adsorbtie, dar si ca suport de faza stationara lichida in
HPLC.
Amidon solubil sau p-amiloza, extrasa din amidon obisnuit. care in solutie coloidala
(suspensie) apoasa formeaza cu iodul un compus de incluziune de tip clatrat, albastru,
utilizat ca indicator pentru iod in iodometrie.
Amina, compus organic bazic, derivatdin amoniac prin inlocuireaunui atom de hidrogen
sau a doi sau trei atom! de hidrogen: amine primare (-NHb), secundare (-NH-) si tertiare
(-N<); exista ^i di si poliamine, care contin doua sau mai multe grupari amino primare.
Amortizor de aer, dispozitiv de atenuare rapida a oscilatiilor bratului (bratelor) balantei
anaiitice (a talerelor).
Amperostat, generator dc curent constant, a carui valoare poate fi selectionata ^i care
ramane independent de varia}iile posibile ale tensiunii celulei de titrare coulometrica.
Amplificator operational -aparat tranzistorizat polifuncfional cu o rezistenta de intrare
foarte mare si cu rezistenta de iesire mica; acest aparat poate masura cu precizie si
sensibilitate unele variabile electrice, intre care tensiunea si curentul, si sa efectueze
operatii matematice.