Universitatea:”LUCIAN BLAGA”Sibiu

Facultatea de “Facultatea de Ştiinţe Agricole,

IndustrieAlimentară şi Protecţia Mediului”
Sibiu
Specializarea:Montanologie

Disciplina:Conditionarea si pastrarea produselor agricole

Profesor indrumator:As.Univ.Ing.Ioan Albu
Student:
An Studiu:IV

-2011-

1
 Importanta graului

Grâul este una dintre cele mai importante cereale şi planta care ocupă
pe glob cele mai mari suprafeţe.
El se bucură de o deosebită atenţie datorită:
- conţinutului ridicat al boabelor în hidraţi de carbon şi substanţe proteice
corespunzător cerinţelor organismului uman;
- pâinii şi variatelor produse care se fabrică din făină şi care constituie hrana
de bază pentru o mare parte din populaţia globului (35-40%);
- faptului că boabele de grâu pot fi păstrate timp îndelungat sau transportate
la distanţe mari fără să se altereze;
- posibilităţilor de cultivare şi în cele mai diferite climate (subtropical,
mediteranean, oceanic, continental de stepă etc.), asigurând producţii
satisfăcătoare pretutindeni unde se cultivă;
- posibilităţilor nelimitate de a mecaniza cultura, fapt ce determină obţinerea
de producţii foarte ieftine comparativ cu alte culturi.
Boabele de grâu constituie materie primă pentru diferite industrii (alcool,
amidon, dextrină, glucoză) şi importantă resursă de schimburi comerciale.
Tărâţele ce se obţin din măcinatul boabelor de grâu reprezintă un nutreţ
concentrat din cele mai importante, ele fiind bogate în proteine, hidraţi de
carbon şi substanţe minerale.
Boabele de grâu se întrebuinţează şi în hrana animalelor, prezentând, în
comparaţie cu boabele de porumb, mai multe avantaje între care se reţin:
un conţinut mai ridicat în substanţe proteice;
valoare nutritivă mai ridicată a proteinelor;
producţie competitivă cu a porumbului (soiuri cu capacitate de producţie
de peste 10t/ha);
un cost mult mai scăzut;
Tulpinile (paiele) rămase după recoltat au utilizări multiple: materie primă
pentru fabricarea celulozei, aşternut pentru animale, nutreţ grosier,
îngrăşământ organic, încorporate ca atare în sol, imediat după recoltare, sau
după ce au fost supuse unui proces de compostare.
Grâul are şi o deosebită importanţă fitotehnică din următoarele considerente:
constituie o plantă premergătoare excelentă pentru culturile de primăvară,
rapiţă şi plante furajere de toamnă;
eliberând terenul în prima parte a verii, creează condiţii optime pentru
administrarea îngrăşămintelor organice şi minerale şi pentru lucrările
solului;

2
 în perioada de la recoltare şi până în toamnă, solul îşi îmbunătăţeşte
fertilitatea prin procesele de nitrificare;
în condiţiile de irigare , după recoltare se poate cultiva porumb, de regulă
pentru însilozare, cu producţii de peste 10t/ha substanţă uscată;
este o bună plantă protectoare pe terenurile în pantă, având un grad de
acoperire a solului de 50-75%

1.1Recoltarea cerealelor paioase(GRAUL)

Recoltarea directa se realizeaza cu combine autopropulsate, cand

boabele au ajuns la maturitate deplina, iar umiditatea acestora a scazut la
16%. Rezultate bune se obtin in culturi cu plante necazute si cu
imburuienare redusa.

Procesul de recoltare cuprinde mai multe lucrări lucrarile de pregatire

a recoltatului si recoltrarea propriuzisa.

Lucrări de pregătire a recoltatului sunt urmatoarele:

         repararea maşinilor de recoltat si proba acestoea;

         dezinfecţia depozitelor;

         aprovizionarea cu carburanţi;

         evaluarea recoltei.

Daca lanul este cazut intr-o singura directie, recoltarea se face si ea

intr-o singura directie, dar in contrasensul de cadere a plantelor.

Recoltarea se face cu pierderi minime daca reglarea combinei se

corecteaza de doua ori pe zi, in functie de starea lanului.

Loturile semincere se recolteaza la umiditatea de 14% si separat pe

soiuri, luandu-se toate masurile pentru evitarea impurificarii mecanice.

Culturile imburuienate, cele cu coacere neuniforam si cele cazute se

recolteaza in doua etape. Plantele se taie cu vindroverul la inaltimea de 25
cm fata de sol, in faza de coacere in parga. Ele raman pe miriste pana ce

3
boabele ajung la umiditatea de 14% (o saptamana), dupa care se recolteaza
cu combina, echipa cu ridicatori de brazda. Prin recoltarea divizata
continutul de gluten umed creste cu 3-4 %.

Eliberarea terenului de paie se face concomintent cu recoltatul, in care

caz combina este dotata cu dispozitiv de tocare si imprastiere a paielor pe
toata latimea de lucru. In acest caza se face o reducere insemnata de
combustibil fata te alte sisteme de eliberare de paie.

Cantitatea de paie este egala cu recolta de boabe inmultit cu

coeficentul 0,59 - 0,65 in functie daca recolta este mai mare sau mai mica de
4 tone/ha.

Balotarea paielor se face cu diferite tipuri de prese, dupa care sunt

transportate si depozitate in functie de destinatie (celuloza, furaje, compost,
brichete pentru incalzit).

De mentionat ca aprinderea brazdelor de paie reprezinta o masura

periculoasa de mediu si este interzisa prin Bunele Practici Agricole. Cei care
dau foc la paie vor avea probleme cu primirea subventiilor/ha.

1.2.Masini de recoltat cereale

Destinaţie: maşinile de recoltat cereale păioase sunt folosite pentru

recoltarea direct din lan a plantelor şi pentru recoltarea divizată. În cazul
recoltării divizate, plantele sunt iniţial secerate cu vindroverele şi lăsate în
brazde, combina (prevăzută cu ridicător de plante) efectuând ridicarea
plantelor şi treieratul acestora.

Clasificarea maşinilor de recoltat cereale:

- După metodele de recoltat: maşini de secerat, batoze şi combine;

a. După modul de cuplare la sursa de energie, combinele şi maşinile de

secerat pot fi: tractate, purtate şi autodeplasabile.
b. După fluxul tehnologic de lucru, combinele de recoltat cereale păioase
pot fi: cu flux direct şi cu flux indirect.

4
Maşinile pentru secerat taie tulpinile şi le lasă în brazdă continuă (cu
vindroverul), în snopi legaţi sau în poloage (cu secerătoarea). Cu aceste
maşini se recoltează în faza de coacere în pârgă.

Batozele asigură treieratul cerealelor în puncte fixe numite arii. Batozele au

nevoie de o sursă de acţionare care poate fi mecanică sau electrică. Ele
execută desprinderea boabelor din spice, separarea lor de paie şi pleavă şi
colectarea lor în saci.

Combinele reprezintă maşinile cele mai perfecţionate care execută la o

singură trecere seceratul plantelor, treieratul acestora, separarea boabelor de
părţile păioase şi colectarea boabelor. Recoltarea cerealelor păioase cu
combina se execută în faza de coacere deplină.

Părţile componente:
combina este alcătuită
din secerătoare (heder),
batoză, colector (buncăr
pentru cereale),
platforma de conducere,
motorul, transmisia
montate pe un cadru
prevăzut cu organe de
rulare. Unele combine
se pot prevedea cu
colector de paie şi
pleavă.

5
 2.Recepţia calitativă şi cantitativă a cerealelor

Aprovizionarea morii cu cereale se face de obicei cu vagoane CFR,

autocamioane special amenajate şi prin preluare directă din silozul
furnizorului în silozul morii.
Aprovizionarea pe cale maritimă este mai rară, însă la noi în ţară,
chiar dacă cerealele au fost transportate pe apă, se preiau din port cu
vagoane CFR sau autocamioane pentru transportul la beneficiar.
Recepţia cantitativă constă în măsurarea gravimetrică (cântar pod-
basculă) sau volumetrică (nerecomandată din cauza erorilor pe care le
introduce) a lotului de cereale sosit la furnizor.
În cazul transportului cu autocamioane, cerealele se cântăresc atât la
furnizor în prezenţa unui delegat al beneficiarului cât şi la beneficiar în
vederea înlăturării oricăror erori şi a conferirii unei siguranţe mai mari
gestionarilor că produsul introdus în siloz corespunde cantitativ cu
documentele care l-au însoţit.
Pentru evitarea cheltuielilor de transport, în ultimul timp, s-au
construit mori moderne în aceeaşi incintă cu silozurile mari de cereale ale
furnizorului. Preluarea cerealelor de la silozul furnizorului se face printr-o
legătură directă cu ajutorul unor instalaţii de transport intern formate din
elevatoare, şnecuri, redlere, benzi şi conducte.
Cerealele se cântăresc automat atât în silozul furnizorului, cât şi în
silozul morii. În situaţii limită (când unul din cântare lipseşte), se acceptă
cântărirea numai la un singur cântar prin convenţie scrisă.
Recepţia calitativă a cerealelor cuprinde două faze:
o faza de recoltare şi pregătire a probelor – în care este necesar
să se folosească o tehnică specială care să includă în proba respectivă

6
 toate componentele masei şi în proporţia cantitativă şi calitativă
existentă în lot. Se efectuează de regulă cu ajutorul unor instrumente
speciale, numite sonde. Probele recoltate cu sonda se introduc în
cutii metalice închise. În laborator, aceste probe brute se
omogenizează (probe omogenizate) şi, după prelevarea probei de
umiditate, această probă omogenizată se împarte în 2 sau mai multe
probe de laborator prin metoda sferturilor sau metoda divizorului.
Pentru analizele care necesită cantităţi mici se constituie proba de
analiză prin metoda şah, recoltând mici cantităţi de produse din
fiecare pătrat;
o faza de efectuare a analizelor şi calculul indicilor de calitate –
în care se determină calităţile senzoriale (aspect, culoare, miros,
gust) şi fizico-chimice (conţinut de impurităţi, greutate hectolitrică,
conţinut de umiditate, sticlozitate, conţinut de gluten în şrot total,
gradul de infestare).

Ancheta calitativã constã în determinarea însusirilor tehnologice ale grâului,

în urma unor determinãri de laborator, din care rezultã:

1. masa hectolitricã
2. continut de corpuri strãine
3. umiditate
4. continut de proteinã
5. continut de gluten umed si uscat
6. indice de deformare a glutenului
7. sticlozitate
8. indice de cãdere (Falling Number)
9. continut de substante minerale
10.indice Zeleny

1. Masa hectolitricã - reprezintã masa în kg a unui hectolitru de boabe.

Dintre factorii care influenteazã valoarea masei hectolitrice cei mai
importanti sunt: umiditatea grâului, cantitatea si natura corpurilor

7
 strãine, proprietãtile genetice ale bobului de grâu (forma, mãrimea,
aspectul suprafeþei, grosimea învelisului bobului), masa specificã a
boabelor de grâu.

Se considerã cã grâul trebuie sã aibã masa hectolitricã de minim 75

kg/hl pentru a da rezultate bune la mãcinat.
 
2. Corpuri strãine - prezenta impuritãtilor în masa de cereale
favorizeazã degradarea acestora, mai ales în timpul depozitãrii. Pe de
altã parte la mãcinarea cerealelor împiedicã obtinerea unei fãini de
bunã calitate si reduc proportia de fãinã care trebuie sã se obtinã dintr-
o cantitate datã de grâu.

În acest an se remarcã prezenta unui numãr foarte mare de boabe

pãtate (black point) explicabil prin conditiile climaterice speciale din
perioada de recoltare. Sunt prezente boabe tãciunate si mãlurate, dar
acestea nu depãsesc 1%. În acest an procente mari de seminþe
încoltite sunt prezente în câteva zone din judeþele Bihor, Hunedoara,
Arad. 
3. Umiditatea - continutul de apã din masa de boabe este un criteriu de
apreciere a calitãtii grânelor, foarte important din mai multe puncte de
vedere. Starea de maturitate optimã la recoltare este caracterizatã si
prin umiditatea grâului care trebuie sã fie de maxim 15%. Pãstrarea
grâului depinde în mare mãsurã de umiditatea sa. La temperatura
obisnuitã, grâul se poate pãstra în bune conditii numai dacã umiditatea
sa este sub 13%. Dacã umiditatea depãseste 14% apar o serie de
procese chimice legate de accelerarea respiratiei cu producere de
cãldurã si apã, urmate de procese fermentative complexe care duc la
alterarea masei de boabe.

 
 
4. Continut de proteinã - continutul de proteinã si calitatea acesteia
constituie unul din procedeele moderne de apreciere a calitãtii
cerealelor. Cu cât procentul de proteinã este mai ridicat cu atât grâul
respectiv este de calitate mai bunã.

8
 Continutul în proteinã este influentat de o serie de factori: specia,
varietatea, solul, clima, îngrãsãmintele folosite, etc.
Continutul de proteine al cerealelor este extrem de important pentru cã
pe plan international reprezintã principalul indice calitativ care
conteazã în tranzactiile comerciale. Grâul care are peste 13% proteine
este de calitate bunã si are un continut ridicat de gluten, iar grânele cu
un continut total sub 10% sunt de calitate slabã, cu gluten cantitativ
putin.
 
5. Continutul de gluten umed - este un indice calitativ important, care
se determinã prin îndepãrtarea amidonului si a particulelor de tãrâte
dintr-o cantitate datã de srot de grâu. Rezultã o masã compactã,
elasticã. Se considerã cã grâul este foarte bun dacã are un continut de
gluten umed de 26% si nesatisfãcãtor la un continut de gluten mai mic
de 22%.

 
6. Indice de deformare - reprezintã gradul de lãtire al unei sfere de
gluten într-un anumit timp si în anumite conditii. Este o mãsurã a
calitãtii glutenului.

Astfel:
o 3 - 13 mm - calitate superioarã
o < 3 mm - gluten puternic, neelastic
o > 18 mm - gluten lipicios, filant. 
 
7. Sticlozitatea - în categoria semintelor de cereale sticloase intrã
boabele care privite în sectiune prezintã un aspect translucid, sidefat.
La sectionare seminþele sticloase opun mare rezistentã, iar la
mãcinare se transformã în prima fazã în semifabricate de tipul
grisurilor mari si mijlocii si în procente mici în dunsturi si fãinã.

La grâu, sticlozitatea mare se datoreste unei repartizãri diferite a

substanþelor proteice în bob si nu unei cantitãti mai mari de proteinã,
deoarece s-a constatat cã atât grâul sticlos, cât si cel fãinos pot avea
cantitãti foarte apropiate de proteine si gluten.

9
 Sticlozitatea grâului este importantã la fabricarea fãinii aspre grisate,
utilizatã la fabricarea pastelor fãinoase, aspect foarte important pentru
industria noastrã deoarece soiurile românesti de grâu dur se cultivã pe
suprafete foarte mici.
Pentru a fi de bunã calitate din punctul de vedere al aspectului sticlos,
grânele trebuie sã aibã un minimum 30% sticlozitate.
În acest an sticlozitatea grâului este frecvent de peste 50%, deci
grânele pot fi considerate sticloase.
 
 
8. Indice de cãdere (Falling Number) - este o mãsurã a activitãtii alfa-
amilazice din bobul de grâu. Pentru aceastã determinare este nevoie
de un aparat special - Falling Number, realizat de firma Perten din
Suedia. Aceastã metodã este foarte exactã si precisã pentru
determinarea calitãþii amidonului din bob.

În general, activitatea amilazicã mãritã este datã de prezenta boabelor

încoltite. Astfel, la un procent mai mare de 2% boabe încoltite
activitatea amilazicã se mãreste suficient de mult ca produsele finite
sã fie de calitate slabã, cu aspect specific: miez umed, închis la
culoare, volum si elasticitate scãzute.
Valorile pentru care activitatea enzimaticã este optimã sunt
cuprinse în intervalul 220 - 260 sec.
Pentru o valoare a indicelui de cãdere mai mare de 300 sec. activitatea
enzimaticã este scãzutã si calitatea grâului satisfãcãtoare. Pentru
remedierea acestui deficit enzimatic se foloseste fãinã maltatã si
preparate enzimatice de alfa-amilazã pe suport sau în cadrul unui
ameliorator.
Valori ale indicelui de cãdere sub 160 sec. denotã o activitate alfa-
amilazicã intensã si grâul este nesatisfãcãtor din punct de vedere
calitativ. Pentru corectare se folosesc substante cu caracter oxidant ca
atare sau în cadrul unui ameliorator specific.
În general, în acest an activitatea alfa-amilazicã se situeazã în limite
normale, cu indici de cãdere peste 300 sec, cu exceptia unor zone din
Câmpia de Vest si Transilvania (Bihor, Arad, Hunedoara).

Conditii minime de calitate pentru graul de panificatie:

10
  umiditate, max. 15,5%;
 masa hecolitrica, min 70 kg/hl;

 impuritati, max.15%, din care;

 boabe sparte, max.7%;

 boabe sistave, max 8%;

 boabe avariate, max. 1%;

 boabe atacate daunatori, max. 2%;

 boabe incoltite, max 1%;

 alte cereale, max. 3%;

 corpuri straine, max. 2%;

 gluten umed, min 22%;

 indice de deformare a glutenului, max. 15mm.

3. Depozitarea cerealelor

Înainte de depozitare cerealele trebuie să fie precurăţite deoarece

corpurile străine, fiind mai umede decât cerealele, îngreunează uscarea
acestora şi favorizează infecţiile cu microorganisme. De multe ori cerealele
au o umiditate mai mare de 14%, ajungând până la 20%; în aceste condiţii,
datorită faptului că ele nu se pot depozita în silozuri, se practică pe scară
largă uscarea artificială a cerealelor asigurând astfel conservabilitatea şi
realizând uneori (în cazul orzului) şi o îmbunătăţire a energiei de germinare.
Pentru uscare se folosesc diferite tipuri de uscătoare cu aer cald, cu
funcţionare continuă, prevăzute cu zone de preîncălzire, uscare şi răcire în

11
care boabele nu trebuie să depăşească temperatura de 55°C, durata uscării
fiind de 60-90 minute.
La depozitarea cerealelor trebuie să se ţină seama că acestea sunt
organisme vegetale vii, a căror produse de respiraţie – vaporii de apă şi
căldura degajată – stimulează chiar procesul de respiraţie. La o creştere de
umiditate de 2-3% respiraţia creşte şi ea de ~75 ori, iar la o creştere de
temperatură cu 10°C respiraţia se accelerează de ~5 ori.
Principalele procese care au loc în timpul păstrării cerealelor sunt:
respiraţia şi post maturaţia, germinarea, autoîncălzirea şi încingerea,
putând fi evitate prin condiţionarea cerealelor înainte de depozitare şi prin
îndepărtarea căldurii degajate în timpul depozitării.
În morile moderne, ca şi în fabricile de malţ, depozitarea cerealelor
se face în silozuri de beton, care permit stocarea unor cantităţi mari de boabe
în straturi groase de 10-40m.
În silozul de cereale se efectuează următoarele operaţii tehnologice
pentru realizarea cărora se folosesc scheme tehnologice şi utilaje specifice:
 evacuarea cerealelor din sorbul silozului, cântărirea, precurăţirea
şi introducerea în celule;
 evacuarea cerealelor din celule, dozarea pentru amestec,
cântărirea şi trimiterea la curăţătoria morii;
 recirculare şi prefirare pentru a împiedica încingerea;
 evacuarea şi trimiterea cerealelor către mori mai mici, sateliţi ai
morii mari;
 ventilarea utilajelor, instalaţiilor şi a cerealelor din siloz.
Utilajele şi instalaţiile folosite pentru executarea operaţiilor
tehnologice din silozul de cereale, din care fac parte sorbul sau staţia de

12
primire, utilajele de transport intern (elevatoare, şnecuri, tubulatură etc.),
instalaţii de ventilaţie (ventilatoare, cicloane, conducte, şubere), aparate de
măsură volumetrică şi gravimetrică, maşini de curăţit cereale, motoare şi
transmisii de acţionare, diverse accesorii de comandă şi control, se aseamănă
cu cele din silozurile străine.
Deşi între utilajele româneşti şi cele străine există unele diferenţieri
constructive, ele funcţionează pe aceleaşi principii de bază.

Podeaua de aerare

Silozurile sunt dotate cu o podea plata, perforata. Aceasta podea este

sustinuta de blocuri de beton. Ca urmare, cerealele sunt protejate impotriva
umezelii si a parazitilor.

Model Capacitate Diametru in Inaltime

in tone m totala in m
BIN 1500N 1150 14,32 12,55
BIN 1500 1500 14,32 15,50

Volumul de depozitare al halelor cu o lungime de 30 m. este :

pentru o latime de 12 m. = 800 t;
pentru o latime de 15 m. = 1000 t;
pentru o latime de 18 m. = 1200 t.

Halele industriale modulare pot fi utilizate ca si hambare acoperite, garaje,

spatii de depozitare si productie. Livrarea se realizeaza in set, in termen de
20 zile, cu mijoace de transport auto (un camion cu lungimea caroseriei de
12 metri ofera un spatiu pentru livrarea unei hale cu dimensiuni de 15Ñ…30
metri avand cadru fundatie structuri metalice).

Un set complet include: porti, usi de intrare, elemente de ventilatie

naturala, in functie de optiunile Clientului, in acest set poate fi inclus si un
cadru fundatie structuri metalice, utilizarea caruia micsoreaza considerabil
perioada de montare a cladirii.

13
 Inaltimea maxima a granelor si cerealelor depozitate(m)
Nivel maxim
Inaltime maxima Nivel maxim Volum maxim(calculat la
Latime Grosime perete
aproximativa perete lateral 1m lungime din cladire)
frontal
L(m) S(mm) A(m) B(m) C(m) m3/m t/m
12,04 1,00 3,9 2,7 2,3 34,0 26,0
14,78 1,00 4,4 2,4 2,3 48,0 37,0
17,98 1,00 4,85 2,1 2,1 56,0 43,0

Utilaje pentru silozuri

14
Curatitoarele pentru cereale utilizate de noi sunt fabricate de un mare
producator european, specializat in productia de curatitoare pentru cereale cu
traditie in acest domeniu de peste 150 ani.

Cutatitoarele pentru cereale cu tambur rotativ functioneaza silentios, fara

vibratii, cu consum de energie redus si pot fi reglate cu usurinta.

De obicei utilizam doua curatitoare pentru cereale in paralel, astfel procesul

de curatire a cerealelor este impartit in doua faze distincte si anume
Precuratirea si Curatirea secundara.

PRECURATIREA:

In faza de precuratire, curatitoarele pentru cereale cu tambur rotativ, elimina

din cereale foarte eficient si rapid impuritatile    de dimensiuni mari,
respectiv bucatile de pamant sau pietrele.

Este important ca in uscator sa ajunga cereale precuratite pentru ca in acest

fel putem sa impiedicam infundarea uscatorului, se poate reduce pericolul
incendiu, este mai mic consumul de energie, creste randamentul procesului
de uscare.

Produsele vor ajunge in interiorul tamburului rotativ al curatitorului pentru

cereale si trec peste perforatiile sitelor.Impuritatile de dimensiuni mai mari
vor ramane in interiorul tamburului si vor fi eliminate la capatul acestui
tambur rotativ.

Dimensiunile perforatiilor sitelor tamburului rotativ depind de tipul de

cereale pe care dorim sa le preselectam si de ce anume impuritati se doresc a
se separa pe o anumita sectiune a acestui tambur.

Sistemul de curatire a sitelor mentine in permanenta curata suprafata mare a

curatitorului    cu site cilindrice.

La diferite tipuri de curatitoare pentru cereale avand diferite tipuri de cereale

putem atinge productivitati cuprinse intre 23 si 400 t/h.

Se poate realiza si o ventilatie a cerealelor in aceasta faza. Pentru acest lucru,

putem oferi diferite solutii tehnice.

15
CURATIREA SECUNDARA SAU SELECTAREA:

In faza de selectare, sau curatire secundara, curatitorul pentru cereale cu site

rotative elimina impuritatile usoare , respectiv separa boabele sparte si
impuritatile tari de boabele bune.

Aceasta problema este rezolvata de catre un sistem de ventilatie cu dubla

aspiratie urmat de catre tamburul cu site rotative.

Se realizeaza o perdea uniforma de cereale, prin care este aspirat aerul.

Cantitatea de aer aspirat poate fi reglata. Acest reglaj determina ce cantitate

de impuritati usoare va fi aspirata de catre fluxul de aer. Impuritatile putin
mai grele, dupa ce ies din fluxul de aer vor cadea la partea inferioara a
camerei de aer. De aici sunt indeaprtate cu ajutorul unui snec. Ipuritatile mai
mici si mai usoare sunt impinse catre afara de ventilator si ajung in ciclon.

Dupa ventilatie, cerealele vor ajunge in tamburul rotativ al curatitorului

pentru cereale. Pentru fiecare tip de cereale avem cate un set de site care pot
fi montate foarte usor pe curatitor.

Prima sita scoate boabele sparte, ramasitele de sol,etc iar in cea de adoua sita
vor ajunge boabele curate. Ipuritatile de dimensiuni mai mari vor fi adunate
in capatul tamburului de unde vor fi eliminate.

Curatitoarele de cereale cu site rotative dispun de o gama foarte variata de

site cu care pot fi
curatate si selectate
orice fel de cereale.

Curatitoarele
de cereale utilizate ca
si curatitor secundar,
pot avea capacitati de
productie cuprinse
intre 5 tone si 400 tone.

16
ELEVATOARE CU CUPE:

Elevatoarele cu cupe sunt fabricate din tabla de otel zincat la cald.

Elevatoarele cu cupe pentru transportul cerealelor sunt compuse din module
avand cadru autoportant, dotate cu platforma la partea superioara si scara de
acces.

In functie de capacitatea de transport, transmisia benzii elevatoarelor cu cupe

pentru transportul cerealelor in plan vertical poate fi cu lant, curea
trapezoidala sau ansamblu motor electric-grup reductor.

Cupele, cureaua si viteza de ridicare    a elevatoarelor pentru cereale sunt

alese in functie de capacitatea productiva necesara si tipul de produs de
transportat.

Tevile de descarcare, care fac legatura intre elevatorul pentru cereale cu

cupe si utilajul ce trebuie alimentat sunt confectionate dintr-un         otel cu
rezistenta mare la frecare, zincat la cald si constituie diferite module de
descarcare a cerealelor in forme si marimi variate.

2.2.5TRANSPORTOARELE CU LANT SI RACLETI:

17
 Pentru receptia cerealelor, utilizam
transportoare pentru cereale cu lant si
racleti avand capacitati de transport intre
30 si 120 t/h, cu grilaj metalic pentru
trecerea autovehiculelor si capat curbat de
transmiterea mai departe a cerealelor.

Transportoarele pentru cereale cu lant si

racleti au lungimi care poate ajunge chiar
la 60 m, pe care este montat capatul de
transmitere curbat. Capatul de transmitere
curbat al transportoarelor pentru cereale
cu lant si racleti este usor de intretinut si poate inlocui foarte eficient
buncarele de alimentare pentru elevatoare pentru cereale cu cupe.

Combinatia    pieselor transportoarelor pentru cereale, fabricate dintr-un

material plastic special si metal se comporta delicat cu semintele.

Transportoarele speciale cu lant si racleti se pot utiliza cu succes la

incarcarea sau descarcarea uscatoarelor, a selectoarelor, a silozurilor turn sau
a depozitelor orizontale.

Transportoarele cu lant si racleti pot fi fixe intr-o diversitate mare de modele

sau variate modele mobile si care pot fi dotate in functie de necesitate cu
diverse sisteme de dozare sau alte sisteme speciale .

Purificatoarele de aer si cicloanele    ca piese auxiliare sistemelor de

transport al cerealelor cu capacitati de 30-60-80-100 t/h, simplu de integrat
in sistem, sunt fabricate din otel suedez de cea mai buna calitate.

Pe langa transportoarele cu lant si racleti respectiv elevatoare cu cupe si

snecuri pentru cereale mai sunt si alte materiale auxiliare:Clapete de
inchidere, distribuitoare, tevi de golire,coliere, coturi, racordari cu etansare
precisa cu piese de racordare si piese de fixare etc, fabricate la aceelasi
standarde de inalta calitate.

SNECURILE PENTRU CEREALE:

18
Snecurile pentru cereale, fabricate de catre un producator european la
standarde de inalta calitate, dar totusi la un pret accesibil sunt de mai multe
tipuri, in functie de utilizare.

O larga utilizare o au snecurile rotative pentru cereale ( asa-numitele snecuri

planetare) pentru golirea silozurilor. Aceste snecuri pentru cereale sunt
fabricate in functie de diametrul silozului pentru cereale.

Pentru descarcarea silozurilor pentru cereale si transferul mai departe a

cerealelor catre sistemul de transportoare, ca varianta alternativa la
transportoarele cu lant si racleti, putem utiliza snecurile de descarcare cu
carcasa fixa

3.2Legislatie privitoare la depozitare,pastrarea si conditionarea

cerealelor

Legislatie comunitara

Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1290/2005

Regulamentul Comisiei (CE) nr. 885/2006
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 884/2006
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 883/2006
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1234/2007
Regulamentul (CE) nr. 687/2008
Regulamentul (CE) nr. 485/2008
privind finantarea politicii agricole comune, cu modificarile si completarile
ulterioare. de stabilire a normelor comunitare detaliate pentru aplicarea
Regulamentului Consiliului nr. 1290/2005 privind acreditarea agentiilor
de plati si a altor organisme si lichidarea conturilor FEGA si FEADR, cu
modificarile si completarile ulterioare. privind normele detaliate pentru
aplicarea
Regulamentului Consiliului nr. 1209/2005 referitor la finantarea din Fondul
European de Garantare in Agricultura (FEGA) a masurilor de interventie sub
forma operatiunilor de depozitare publica si a operatiunilor de contabilizare
a depozitarilor publice de catre agentiile de plati ale Statelor Membre, cu
modificarile si completarile ulterioare. de stabilire a regulilor detaliate

19
pentru aplicarea Regulamentului Consiliului nr. 1290/2005 privind tinerea
evidentei conturilor de catre agentiile platitoare, declaratiile de venituri si
cheltuieli si conditiile pentru rambursarea cheltuielilor din FEGA si FEADR,
cu modificarile si completarile ulterioare. al Consiliului din 22 octombrie
2007 de instituire a unei organizari comune a pietelor agricole si privind
dispozitii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul
unic OCP”) cu modificarile sicompletarile ulterioare al Comisiei din 18 iulie
2008 prin care se stabilesc procedurile de preluare a cerealelor de catre
agentiile de plati sau de catre agentiile de interventie si metodele de analiza
pentru determinarea calitatii cerealelor. al Consiliului privind controalele
efectuate de catre statele membre cu privire la operatiunile care fac
parte din sistemul de finantare prin Fondul european de garantare
agricola.
GISLATIE COMUNITARA SI NATIONALA
Legislatie nationala

OG nr. 45/2005
OMAPDR nr. 596/2004
OMAPDR nr. 70/2006
OMAPDR nr. 172/2006
OUG nr. 12/2006
aprobata cu modificari si completari prin Legea 307/2005 privind
organizarea pietelor produselor agricole si alimentare. modificat si completat
prin OMAPDR nr. 1294/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind definirea, modalitatile de desemnare si stabilirea centrelor de
interventie pe piata
cerealelor. rivind aprobarea Normelor metodologice privind procedurile de
aplicare a istemului de interventie pe piata cerealelor.
pentru aprobarea normelor metodologice privind procedurile de aplicare a
sistemului de interventie pe piata cerealelor, referitoare la evaluarea si
monitorizarea cerealelor detinute
în stocuri publice de interventie. pentru stabilirea unor masuri de
reglementare a pietei pe filiera cerealelor si a produselor procesate din
cereale.
3

4
OMAPDR nr. 222/2006
OG. nr. 4/1995

20
OANSVSA nr. 121/ 2007
Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala, cu modificarile si completarile ulterioare
OMAPDR nr.560/30.04.2009
ORDIN nr. 13/2009
pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea spatiilor de depozitare
pentru produse agricole.
, aprobata, modificata si completata prin Legea nr. 85/1995 si Legea nr.
26/2006, privind fabricarea, comercializarea si utilizarea produselor de uz
fitosanitar pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor în
agricultura si silvicultura.
art. 2, privind anumiti contaminanti din alimentele de origine animala si
nonanimala Legea 1/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea
Agentiei de Plati si Interventie
pentru Agricultura, pentru aprobarea structurii organizatorice a APIA
pentru modificarea si completarea Normei sanitare veterinare si pentru
siguranta alimentelor privind procedura de inregistrare sanitara veterinara si
pentru siguranta alimentelor a activitatilor
de obtinere si de vanzare directa si/sau cu amanuntul a produselor alimentare
de origine animala sau nonanimala, precum si a activitatilor de productie,
procesare, depozitare, transport si comercializare a produselor alimentare de
origine nonanimala, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii
Nationale
Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 111/2008

Dosarul de agreare a depozitului

În conformitate cu art.2 (3) lit c din Reg. 884/2006, APIA poate depozita
cerealele cumparate la interventie în baza unor contractate de depozitare
ncheiate
cu depozitarii agreati.
Depozitele contractate trebuie sa îndeplineasca conditii tehnice conform
art.11(1) din Reg. 687/2008 si sanitar-veterinare conform OANSVSA
13/2009. APIA certifica îndeplirea tuturor acestor conditii prin emiterea unui
document si anume a Certificatul de agreare a depozitului.
Acest lucru înseamna ca depozitul întruneste toate conditiile pentru
depozitarea în conditii bune si de siguranta a cerealelor preluate la
interventie.
În cadrul unui centru de interventie poate exista unul sau mai multe depozite
de interventie, agreate de catre APIA.

21
O solicitare de agreare se refera la un singur depozit.
În cazul detinerii mai multor spatii de depozitare se vor depune mai multe
solicitari, separat pe depozite.
Depunerea solicitarilor privind spatiile de depozitare se face la centrele
judetene ale APIA. Eliberarea Certificatului de agreare a depozitului de
interventie se face de catre APIA sediul central prin semnatura DG sau prin
delegare de catre APIA CJ prin semnatura DECJ.
Conditiile tehnice pentru ca un depozit sa fie agreat ca depozit de interventie
se refera la:
• starea tehnica a constructiilor, drumurilor si perimetrului depozitului
• capacitatea de depozitare minim (5000 to)
• cai de acces pentru efectuarea controalelor si inspectiilor
• instalatii de cântarire
• laborator propriu dotat cu echipamentele necesare pentru efectuarea
analizelor la
preluarea cerealelor
• dotarea cu instalatii tehnologice de transport si manipulare
• capacitatea de preluare/livrare
• instalatii tehnologice de aerare activa pentru silozuri
• aerare activa prin constructie la magaziile de cereale
• aparatura necesara pentru masurarea temperaturii/umiditatii
• instalatii pentru asigurarea normelor tehnice a securitatii muncii si
prevenirea
incendiilor
• sisteme adecvate pentru asigurarea securitatii produselor agricole în celule
si
magazii
• dotarea cu mijloace electronice de înregistrare a datelor si evidentelor
contabile.

Soiuri de grau

22
Nr.crt. Soiul de grâu Valorile însuşirilor
de calitate a
soiurilor de grâu
Masa Indicele de Gluten umed Gluten index
hectolitrică cădere [FN s] [%] (GI) [%]
1. ALEX 83,6 316 27,8 88
2. ROMUL 83,2 328 29,4 50
US

Studiu de caz:

De pe o suprafata de 62 Ha se recolteaza o medie de 4200 kg.

Total=260.4 tone grau panificabil din cele doua soiuri mentionate mai sus
Pentru depozitarea lor am ales o hala cu o lungime de 30 m.:cu o latime de
12 m. Avand o capacitate de 800 t; hala respecta normele cominitare in
vigoare si nu aduce nici o schimbare calitatilor panificabile ale cerealelor

Cuprins

Partea I

23
1.Importanta graului...................................................................1
1.1. Recoltarea cerealelor paioase................................................2
1.2. Masini pentru recoltarea cerealelor.....................................3
2.Receptia calitativa si cantitativa a graului..............................5

Partea a II-a

3.Depozitarea cerealelor..............................................................10
3.1. Legislatie privind pastrarea si conditionarea cerealelor...18
Cuprins..........................................................................................23

24