TVA - Alocare Si Impact

UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU
FACULTATEA FINANTE – BANCI

SPECIALIZAREA........
TITLUL LUCRĂRII Tva -

alicare si impact
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Grad didactic, Nume şi prenume
Stoica Emilia
ABSOLVENT:
Nume şi prenume
SIBIU
1
2010
CUPRINS
INTRODUCERE....................................................................................................................2
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ...3
1.1.Conceptul de taxa pe valoarea adaugata.......................................................................3
1.2. Caracteristicile taxei pe valoarea adăugată..................................................................4
1.3. Legislaţia privitoare la T.V.A......................................................................................5
CAPITOLUL 2. IMPACTUL TVA ASUPRA ACTIVITATII ECONOMICE...................21
2.1.Impactul TVA asupra firmei.......................................................................................21
2.2.Efecte asupra trezoreriei societatii economice............................................................24
2.3.Tehnica impunerii multistadiale a valorii adaugate....................................................26
2.4. Obligatiile agentilor economici si ale administratiilor fiscale...................................27
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ LA RIN FORTEX S.R.L...........................................30
3.1. Prezentarea generala a societatii................................................................................30
3.2. Organizarea activitatii privind TVA..........................................................................30
3.3. Organizarea contabilitătii privind TVA.....................................................................46
3.4 Analiza comparativă a evolutiei taxei pe valoarea adaugată.....................................51
3.5. Implicatiile taxei pe valoare adăugată asupra rentabilitătii întreprinderii.................55
CONCLUZII.........................................................................................................................65
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................67
2
INTRODUCERE
Pentru a-si desfasura activitatile, statul are nevoie de venituri pe care si le asigura din
impozite prelevate atat de la persoanele fizice cat si juridice. Dupa trasaturile de fond si
forma, impozitele se impart in impozite directe si impozite indirecte.
Impozitele indirecte reprezinta o sursa importanta de venituri ale satului necesare
acoperirii cheltuielilor publice si se vireaza la bugetul de stat, in mod obisnuit, de catre
agentii economici, insa sunt suportate de catre consumatori, fiind cuprinse in preturile
marfurilor si in tarifele lucrarilor sau serviciilor. Printre cele mai importante impozite
indirecte este taxa pe valoarea adaugata.
Taxa pe valoarea adaugata este una din cele mai moderne si mai eficiente
componente ale politicii fiscale introdusa ca sistem si denumire in 1954, in Franta,
extinzandu-se apoi in multe tari din intreaga lume. Incepand cu 1 ianuarie 1970 aceasta a fost
adoptata de catre toate tarile Comunitatii Europene care atunci se chema „Piata Comuna”,
inlocuind impozitul pe circulatia marfurilor care conducea la impunerea in cascada.
In tara noastra taxa pe valoare adaugata a fost introdusa incepand cu data de 1 iulie
1993.
Taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa in Romania prin Ordonanta de Guvern nr.
3/1992, aprobata prin Legea nr.130 din decembrie 1992, si fiind un impozit platit atat de
persoanele fizice cat si juridice a capatat o importanta foarte mare. De aceea cunoasterea
caracteristicilor acestui impozit este necesara, platitorul trebuie sa cunoasca atat cota acestui
impozit dar si sfera de aplicare al acestui impozit.
3
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND TAXA PE VALOARE
ADĂUGATĂ
1.1.Conceptul de taxa pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, aparut relativ de curand in
peisajul sistemelor fiscale din diferite state. Acest impozit are o arie de raspandire destul de
larga la nivelul globului. Pe parcursul timpului, de la aparitia acestuia in Franta in anul 1954,
tot mai multe state au manifestat interes pentru introducerea lui in sistemul fiscal propriu.1
La baza aparitie taxei pe valoarea adaugata sta impozitul pe circulatia marfurilor.
Trecere la taxa pe valoarea adaugata a facut posibila evitarea impozitarii in cascada a
circulatiei marfurilor. Prin impozitarea in cascada, care era caracteristica impozitului pe
circulatia marfurilor, avea loc o impunere a unei materii impozabile care continea impozitul
pe circulatia marfurilor datorat anterior, ajungandu-se astfel la a calcula impozitul afrent unui
venit impozabil in cadrul caruia era cuprins impozitul datorat anterior.2
Dupa cum am mentionat anterior, taxa pe valoarea adaugata a aparut pentru prima
oara in Franta in anul 1954, in sfera de actiune a acesteia fiind incluse serviciile si comertul
cu ridicata.Ulterior, sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata a fost extinsa si asupra
altor activitati, in special asupra comertului cu amanuntul(generalizarea taxei pe valoarea
adaugata avand loc in Franta in ianuarie 1968).
Concomitent cu Franta si alte state ale lumii au introdus taxa pe valoarea adaugata,
iar in Uniunea Europeana organele de decizie au declarat acest impozit ca impozit general
pentru state, mergand ulterior pe linia armonizarii legislatiei tarilor comunitare. O cota
prelevata din taxa pe valoarea adaugata colectata de statele Uniunii Europene constituie un
venit al bugetului Uniunii.
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect deoarece se aplica pe fiecare
stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adaugate realizata de
producatori, inclusiv asupra distributiei catre consumatorul final.
1
Stoica Emilia, “Finanţe publice”, Ed. Cartea Studenţească , Bucuresti , 2009
2
Alexandru, F, Aspecte privind reglementarea TVA în ţările dezvoltate, Finanţe Bănci Asigurări, nr.1, ianuarie
2003.
4
1.2. Caracteristicile taxei pe valoarea adăugată
Caracteristicile taxei pe valoarea adăugată sunt:3
 Taxa pe valoarea adăugată este un impozit neutru, pentru că afectează preţul final
al unui bun sau al unui serviciu în momentul în care acesta ajunge la consumatorul final,
indiferent de numărul operaţiunilor care preced livrarea la consumatorul final.
Neutralitatea impozitului este asigurată de aplicarea acestuia asupra valorii
adăugate în fiecare stadiu al circuitului economic al unui bun sau serviciu.
Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre încasările obţinute din vânzarea
bunurilor sau prestarea serviciilor şi plăţile efectuate pentru bunuri şi servicii aferente
aceluiaşi stadiu al circuitului economic.
 Taxa pe valoare adăugată trebuie să permită aplicarea principiului destinaţiei,
conform căruia impozitarea bunului se face în ţara în care se consumă. De aceea, bunurile
importate se impozitează la fel ca şi bunurile produse în ţară, iar bunurile exportate se
detaxează prin aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată cu drept de deducere.
Aplicarea taxei pe valoarea adăugată în aceeaşi cotă asupra bunurilor din ţară, cât şi
asupra bunurilor similare importate, asigură ameliorarea poziţiei concurenţiale a
întreprinderilor româneşti pe piaţa internă, iar prin aplicarea regimului de scutire de taxa pe
valoarea adăugată cu drept de deducere pentru exportul de bunuri, transporturi şi prestările de
servicii legate direct de exportul bunurilor, se asigură întărirea poziţiei concurenţiale a
întreprinderilor româneşti pe pieţele externe.4
 Taxa pe valoarea adăugată are un caracter universal, deoarece se aplică asupra
tuturor bunurilor şi serviciilor din economie, rezultate atât din activitatea curentă de
exploatare, cât şi din activitatea financiară de fructificare a capitalurilor disponibile.
 Taxa pe valoarea adăugată este un impozit unic deoarece indiferent de circuitul pe
care îl parcurge materia primă până la realizarea produsului finit, este acelaşi ca nivel al cotei,
taxa nefiind dependentă de întinderea circuitului economic.
 Taxa pe valoarea adăugată este un impozit cu plata fracţionată, adică ea se
calculează pe fiecare stadiu care intervine în realizarea şi valorificarea produsului.
 Taxa pe valoarea adăugată se caracterizează prin transparenţă, pentru că asigură
fiecărui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaşte exact şi concret care este mărimea
impozitului şi a obligaţiei de plată ce-i revine.
3
M. Grigore, “Finanţele firmei”, Ed. Cartea Studenţească, Bucureşti, 2009
4
Budugan, D., Georgescu , I. „Bazele contabilităţii” , Editura Sedcom libris, Iaşi, 2003
5
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:5
a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, efectuate cu plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în
România;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte dintr-o activitate economică.
1.3. Legislaţia privitoare la T.V.A.

Obiectivul prioritar al politicii fiscale în domeniul taxei pe valoarea adăugată îl
reprezintă continuarea procesului de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea comunitară în
domeniu. În Acordul de aderare a României la Uniunea Europeană se arată că armonizarea
legislaţiei prezente şi viitoare la cea comunitară constituie o condiţie importantă pe linia
integrării totală a ţării noastre în structurile europene, adaptarea sistemului fiscal la cerinţele
mecanismelor pieţei unice fiind unul dintre obiectivele stabilite după aderarea României la
Uniunea Europeană.
Astfel, la 1 iulie 1993 impozitul pe circulaţia mărfurilor a fost înlocuit cu taxa pe
valoarea adăugată. Principalul neajuns al impozitului pe circulaţia mărfurilor constă în
posibilitatea repetabilităţii impunerii sale. Acesta avea caracter de impozit în cascadă, în
sensul că se aplica în mod repetat pe diferite faze ale producerii unui produs, scumpindu-l
artificial şi făcându-l necompetitiv.
În continuare vom urmării evoluţia metodelor de percepere şi aşezare a taxei pe
valoarea adăugată, punând accent pe noul Cod fiscal ce reglementează taxa pe valoarea
adăugată în prezent.
1.3.1. Operaţiunile impozabile şi locul lor

De la introducerea taxei pe valoarea adăugată în România cu ajutorul OG 3/1992,
aplicarea ei fiind amânată până la 1 iunie 1993, sfera de aplicare a acestei taxe şi-a menţinut
compoziţia până în prezent. Astfel noul Cod fiscal prevede că operaţiunile cuprinse în sfera
de aplicare sunt:
 Livrările de bunuri;
 Prestările de servicii;
 Schimburi de bunuri sau servicii;
 Importul de bunuri
5
Vacarel I "Finante Publice" Ed . Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 2002
6
1) Livrarea de bunuri
Livrarea de bunuri reprezintă orice transfer al dreptului de proprietate asupra
bunurilor de la proprietar către o altă persoană, direct sau prin persoane care acţionează în
numele acestora.6
Bunurile supuse livrării sunt: bunuri corporale mobile şi imobile, energia electrică,
energia termică, gazele naturale, agentul frigorific, etc.
Ordonanţa guvernamentală nr. 3 din 1992 stabileşte câteva operaţiuni care sunt
asimilate cu livrările de bunuri, şi anume:
a) predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană în cadrul unui contract care
prevede că plata se efectuează în rate sau orice alt tip de contract ce prevede că proprietatea
este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei scadenţe.
În Codul Fiscal din 2007 cât şi în cel din 2004, contractele de leasing fac excepţie de
la această regulă.
b) preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau fabricate de
către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică
desfăşurată, sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit, constituie livrare
de bunuri efectuată cu plată, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau
părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial.
În cazul a două sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate
asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separată a bunului, chiar dacă
acesta este transferat direct beneficiarului final.
În anul 2000, ordonanţa de urgenţă nr. 17 aduce nou următoarele operaţiuni incluse în
sfera de aplicare a TVA:
c) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite;
d) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor
impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul
juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;
Legea nr. 345 din 2002 vine cu unele completări în ceea ce priveşte livrările de
bunuri. Astfel, la cele enumerate mai sus se mai adaugă:
e) transmiterea de bunuri efectuată pe baza unui contract de comision la cumpărare
sau la vânzare, atunci când comisionarul acţionează în nume propriu dar în contul
comitentului;
6
Dincă, A, Expert fiscal – Taxa pe valoarea adăugată, Editura Civio Reviste Specializate, Bucureşti, 2002
7
f) bunurile constatate lipsă, precum şi bunurile degradate calitativ care nu mai pot fi
valorificate, cu excepţia bunurilor distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor
cauze de forţă majoră şi a bunurilor perisabile în limitele prevăzute de lege;
g) orice distribuire de bunuri din activele unei societăţi comerciale către asociaţii sau
acţionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără
lichidare a societăţii, constituie livrare de bunuri efectuată cu plată;
h) aportul în natură la capitalul social acordat de o persoană impozabilă înregistrată
ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, care pentru bunurile respective a exercitat dreptul de
deducere total sau parţial, unei persoane impozabile care nu are drept de deducere a taxei pe
valoarea adăugată;
i) produsele agricole reţinute drept plată în natură a prestaţiei efectuate de persoane
impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care prestează servicii
pentru obţinerea şi/sau prelucrarea produselor agricole, precum şi plata în natură a arendei;
j) plata în natură a salariilor şi a dividendelor reprezintă livrare de bunuri;
Noul cod fiscal nu completează cu nimic la operaţiunile enumerate mai sus, însă
acesta le structurează astfel încât să fie cât mai bine înţelese de către plătitorii de taxă pe
valoarea adăugată.
Pe lângă operaţiunile considerate livrări de bunuri, actele normative emise de-a
lungul timpului au prezentat şi operaţiunile care nu sunt considerate livrări.
În anul 2002 această categorie de operaţiuni este mult mai bine conturată, adică sunt
enumerate operaţiunile care nu sunt cuprinse în sfera livrărilor de bunuri.
Conform Legii nr 345/2002 şi Normelor de aplicare a acestei legi, următoarele
operaţiuni nu constituie livrare de bunuri:
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă
majoră;
b) acordarea de bunuri în mod gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de
mecenat , de protocol, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege;
c) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau
interne;
d) transferul de bunuri efectuat cu ocazia operaţiunilor de transfer total sau parţial de
active şi pasive ca urmare a fuziunii şi divizării, indiferent dacă e facută cu plată sau nu;
8
e) aportul în natură la capitalul social al unei societăţi comerciale nu constituie
livrare de bunuri dacă primitorului activelor i-ar fi fost permisă deducerea integrala a taxei pe
valoarea adăugată, dacă aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv.
Noul Cod Fiscal vine în completarea acestei legi cu următoarele operaţiuni, care nu
constituie livrare de bunuri:7
f) bunurile degradate calitativ care nu mai pot fi valorificate, în măsura în care
cheltuielile sunt deductibile la calculul impozitului pe profit;
g) perisabilităţile în limitele prevăzute prin lege;
h) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor publicitare,
pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuri
acordate în scopul stimulării vânzărilor;
i) casarea bunurilor de natura mijloacelor fixe, chiar şi înainte de expirarea duratei
normale de întrebuinţare, nu constituie livrare de bunuri din punct de vedere al taxei pe
Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol nu sunt considerate livrări de
bunuri în limita în care sunt deductibile la calculul impozitului pe profit cheltuielile de
protocol.
Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare şi mecenat nu sunt
considerate livrări de bunuri în limita a 30/55 din cifra de afaceri, şi nu se întocmeşte factura
fiscală pentru acordarea acestor bunuri.
Încadrarea în plafoanele legale se determină pe baza datelor raportate prin situaţiile
financiare anuale. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste limite sponsorizările,
acţiunile de mecenat sau alte acţiuni prevăzute prin legi, acordate în numerar. Depăşirea
limitelor constituie livrare de bunuri şi se colectează taxa pe valoarea adăugată, dacă s-a
exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată corespunzătoare depăşirii.
2) Prestări de servicii
Prestările de servicii sunt considerate operaţiunile care nu constituie livrări de bunuri.
În ordonanţa guvernamentală nr.3/1992 prestările de servicii nu sunt tratate separat, ci
împreună cu livrările de bunuri. Abia în anul 2002 prin legea nr. 345 prestările de servicii
sunt tratate separat. În această lege este dată o listă cu operaţiuni considerate servicii.
Noul Cod Fiscal generalizează aceste operaţiuni şi ele se prezintă sub următoarea
formă:
7
Iulian Vacarel - coordonator , Finante publice , Editura Didactica si pedagogica , Bucuresti ,2003
9
a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract
de leasing;
b) transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor,
mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;
c) angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică, de a nu concura cu altă
persoană , sau de a tolera o acţiune sau o situaţie;
d) prestările de servicii efectuate în baza unui ordin emis de/sau în numele unei
autorităţi publice sau potrivit legii;
e) intermedierea efectuată de comisionari care acţionează în numele şi în contul
comitentului atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
Se considera prestări de servicii cu plată următoarele:
a) utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane
impozabile, în scopuri ce nu au legătură cu activitatea sa economică, sau pentru a fi puse la
dispoziţie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pe valoarea adăugată
pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parţial;
b) prestările de servicii efectuate în mod gratuit de către o persoană impozabilă în
scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică, pentru uzul personal al angajaţilor
săi sau al altor persoane, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor prestări a fost
dedusă total sau parţial.
Nu se consideră prestare de serviciu efectuată cu plată utilizarea bunurilor şi prestările
de servicii menţionate mai sus, efectuate în limitele şi potrivit destinaţiilor prevăzute prin
lege, precum şi prestările de servicii efectuate în scopuri publicitare sau în scopul stimulării
vânzărilor.8
Persoana impozabilă care acţionează în nume propriu, dar în contul unei alte persoane
în legătură cu o prestare de servicii, se consideră că a primit şi a prestat ea însăşi acele
servicii.
În cazul prestării unui serviciu de către mai multe persoane impozabile, prin
tranzacţii succesive, fiecare tranzacţie se consideră o prestare separată şi se impozitează
distinct, chiar dacă serviciul respectiv este prestat direct către beneficiarul final9.
2) Schimburi de bunuri sau servicii
8
Iulian Vacarel - Politici fiscale si bugetare in Romania 1990-2000, Editura Expert, Bucuresti, 2001
9
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=35518
10
În cazul unei operaţiuni care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii
în schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii fiecare persoană impozabilă se
consideră ca a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii cu plată.
3) Importul de bunuri
Se consideră import de bunuri intrarea de bunuri în România provenind dintr-un alt
stat.10
Codul fiscal completează în ceea ce priveşte importul de bunuri cu câteva
reglementări.
Atunci când bunurile sunt plasate după intrarea lor în ţară în regimuri vamale
suspensive, nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. Totuşi, acestea
sunt supuse reglementărilor vamale în ce priveşte plata sau, după caz, garantarea drepturilor
de import pe perioada cât se află în regim vamal suspensiv.
Importul bunurilor plasate în regimuri vamale suspensive este efectuat în statul pe
teritoriul căruia bunurile ies din aceste regimuri.
Nu se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată livrarea bunurilor
aflate în regimuri vamale suspensive.
Regimurile vamale suspensive sunt operaţiuni cu titlu temporar care au drept efect
suspendarea plăţii taxelor vamale. Regimurile vamale suspensive sunt următoarele: tranzitul
vamal, antrepozitul vamal, perfecţionarea activă, transformarea sub control vamal, admiterea
temporară şi perfecţionarea pasivă.
1.3.2. Persoanele impozabile şi obligaţiile acestora

Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră
independentă şi indiferent de loc, activităţi economice oricare ar fi scopul sau rezultatul
acestei activităţi.11
Angajaţii sau orice alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de
muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea
ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea sau alte obligaţii ale angajatorului nu acţionează
independent.
10
Mosteanu Tatiana (coord), Finante Publice, Editura Universitara, Bucuresti ,2005
11
Horomnea, E. „Bazele contabilităţii concepte şi aplicaţii” , Editura Sedcom libris, Iaşi, 2004
11
Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt
desfăşurate în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi se
percep cotizaţii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plăţi.12
În codul din 2007 este prevăzută o derogare de la această regulă:
„Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt
desfăşurate în calitate de autorităţi publice, chiar daca pentru desfăşurarea acestor activităţi se
percep cotizaţii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plăţi, cu excepţia acelor activităţi care ar
produce distorsiuni concurenţiale daca instituţiile publice ar fi tratate ca persoane
neimpozabile, precum şi a celor prevăzute la alin. (5) şi (6)”13
Persoanele care sunt obligate să plătească taxa pe valoarea adăugată pentru
operaţiunile din interiorul ţarii sunt:14
a) persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată,
pentru operaţiunile taxabile realizate;
b) beneficiarii prestărilor de servicii taxabile, indiferent dacă sunt sau nu înregistraţi
ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, efectuate de persoane impozabile stabilite în
străinătate.
La importul de bunuri plătitorii taxei pe valoarea adăugată sunt persoanele care
importă bunuri în România. Persoanele fizice datorează taxă pe valoarea adăugată pentru
bunurile introduse în ţară potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.
Dacă o persoană impozabilă stabilită în străinătate realizează prestări de servicii
taxabile pentru care locul prestării este considerat a fi în România, altele decât cele prevăzute
mai sus, se va proceda astfel:
a) prestatorul îşi poate desemna un reprezentant fiscal în România, care are obligaţia
de a îndeplini în numele persoanei stabilite în străinătate toate obligaţiile prevăzute de acest
titlu, inclusiv obligaţia de a solicita înregistrarea fiscală în scopul taxei pe valoarea adăugată,
în numele persoanei străine;
b) în cazul în care persoana stabilită în străinătate nu îşi desemnează un reprezentant
fiscal în România, beneficiarul serviciilor datorează taxă pe valoarea adăugată, în numele
prestatorului.
12
Vacarel Iulian, Politici fiscale si bugetare in Romania *1990-2000*, Editura Expert, Bucuresti ,2001
13
http://www.rubinian.com/codul_fiscal_06.php#Cap3
14
Mosteanu Tatiana (coord), Finante Publice, Editura Universitara, Bucuresti , 2005
12
În cazul livrărilor de bunuri taxabile pentru care locul livrării este considerat a fi în
România, efectuate de persoane stabilite în străinătate, acestea au obligaţia să desemneze un
reprezentant fiscal în România.
Persoanele impozabile stabilite în străinătate care desfăşoară operaţiuni scutite cu
drept de deducere în România au dreptul să-şi desemneze un reprezentant fiscal pentru aceste
operaţiuni.
Regimul de scutire
Legea nr. 345/2002 prevedea ca plafonul de scutire să fie la nivelul de 1,5 miliarde
lei, iar în anul 2003 ajunge la nivelul de 1,7 miliarde lei.
Începând cu anul 2007 sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată persoanele
impozabile a căror cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului
de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca
Naţională a României la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie poate solicita scutirea
de taxa, numita regim special de scutire, pentru operaţiunile prevăzute la art. 126 alin. (1) din
Codul Fiscal 2007, cu excepţia livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite
conform art. 143 alin. (2) lit. b) din acelaşi Cod Fiscal 2007
Cifra de afaceri este constituită din valoarea totala, exclusiv taxa, a livrărilor de
bunuri şi a prestărilor de servicii care ar fi taxabile daca nu ar fi desfăşurate de o mica
întreprindere, efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, incluzând şi
operaţiunile scutite cu drept de deducere şi pe cele scutite fără drept de deducere prevăzute la
art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f), daca acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu
excepţia următoarelor:
a) livrările de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite la art. 125
1 alin. (1) pct. 3 Codul Fiscal 2007, efectuate de persoana impozabila;
b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin.
(2) lit. b) din Codul Fiscal 2007.
Obligaţiile plătitorilor
Persoanele impozabile care realizează operaţiuni taxabile şi/sau operaţiuni scutite cu
drept de deducere au obligaţii cu privire la înregistrarea la organele fiscale, la întocmirea
documentelor, la evidenţa operaţiunilor şi la plata taxei pe valoarea adăugată.
1. Obligaţii cu privire la înregistrarea la organele fiscale
Persoanele impozabile pot solicita înregistrarea ca plătitor de taxă pe valoarea
adăugată în următoarele situaţii:15
15
Mosteanu Tatiana (coord), Finante Publice, Editura Universitara, Bucuresti , 2005
13
 la înfiinţare, dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri peste plafonul
de reducere de 35000 de euro.
 la înfiinţare, dacă declară că urmează sa realizeze o cifră de afaceri sub plafonul de
scutire, dar optează pentru taxarea acestor operaţiuni;
 după înregistrarea fiscală, dacă depăşeşte plafonul de scutire în termen de 15 zile;
 după înregistrarea fiscală, persoanele impozabile care nu sunt înregistrate ca
plătitori de taxă pe valoarea adăugată, dacă realizează operaţiuni sub plafonul de scutire
prevăzut de lege, dar doresc să opteze pentru taxarea acestora, trebuie să solicite în prealabil
înregistrarea ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.
În cazul în care operaţiunile scutite de taxa pe valoarea adăugată devin operaţiuni
taxabile, persoanele impozabile care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea
adăugată, sunt obligate să solicite înregistrarea ca plătitori ai taxei în termen de 15 zile de la
data intrării în vigoare a modificării legislative, dacă declară că urmează să realizeze o cifră
de afaceri peste plafonul de scutire.
Persoanele impozabile neînregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care au
în obiectul de activitate desfăşurarea în exclusivitate de operaţiuni scutite cu privire la
arendarea, concesionarea şi închirierea de bunuri imobile, cu anumite excepţii care vor fi
prezentate în capitolul de scutiri, dar doresc să opteze pentru taxarea acestora, parţial sau
integral, trebuie în prealabil să solicite înregistrarea ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.
În cazul unor schimbări legislative, prin care operaţiunile taxabile devin scutite fără
drept de deducere, persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea
adăugată au obligaţia să aplice scutirea de la data intrării în vigoare a actului normativ care
reglementează modificarea respectivă.
Orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată care
realizează exclusiv operaţiuni care nu dau drept de deducere, trebuie să solicite scoaterea din
evidenţă ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.
Orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată trebuie
să solicite scoaterea din evidenţa ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în caz de încetare a
activităţii, în termen de 15 zile de la data actului în care se consemnează situaţia respectivă.
Taxa pe valoarea adăugată datorată la bugetul de stat trebuie achitată înainte de scoaterea din
evidenţă ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, cu excepţia situaţiei în care activitatea
acesteia a fost preluată de către altă persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe
14
2. Întocmirea facturilor fiscale
Orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată are
obligaţia să emită factură fiscală pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate,
către fiecare beneficiar. Persoanele impozabile care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe
valoarea adăugată nu au dreptul să emită facturi fiscale şi nici să înscrie taxa pe valoarea
adăugată, pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate către altă persoană,
în documentele emise.16
Pentru livrări de bunuri factura fiscală se emite la data livrării de bunuri iar pentru
prestări de servicii cel mai târziu la finele lunii în care prestarea serviciului a fost finalizată.17
Pentru bunurile livrate cu aviz de însoţire, factura fiscală trebuie emisă în termen de 5
zile, inclusiv, de la data livrării, fără a depăşi finele lunii în care a avut loc livrarea.
Pentru prestările de servicii efectuate de prestatori cu sediul sau domiciliul în
străinătate, pentru care beneficiarii au obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată, aceştia din
urmă dacă sunt înregistraţi ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată trebuie sa autofactureze
operaţiunile respective prin emiterea unei facturi fiscale la data primirii facturii prestatorului,
sau la data efectuării plăţii către prestator, în cazul în care nu s-a primit factura prestatorului
până la această dată. Operaţiunile de leasing extern se autofacturează de către beneficiarii din
România, înregistraţi ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, la data stabilită prin contract
pentru plata ratelor de leasing ţi/sau la data plăţii de sume în avans.
Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii care se efectuează continuu, cum
sunt energia electrică, energia termică, gazele naturale, apa, serviciile telefonice şi altele
asemenea, factura fiscală trebuie emisă la data la care intervine exigibilitatea taxei pe
valoarea adăugată, cu excepţiile prevăzute în alte acte normative.
În cazul operaţiunilor de leasing intern, a operaţiunilor de închiriere, concesionare sau
arendare de bunuri, factura fiscală trebuie să fie emisă la fiecare din datele specificate în
contract pentru plata ratelor, chiriei, redevenţei sau arendei, după caz. În cazul încasării de
avansuri faţă de data prevăzută în contract, se emite factura fiscală la data încasării
avansului.
Dacă plata pentru operaţiuni taxabile este încasată înainte ca bunurile să fie livrate
sau înaintea finalizării prestării serviciilor, factura fiscală trebuie să fie emisă în termen de 5
zile de la fiecare dată când este încasat un avans.
16
Tatiana Mosteanu - coordonator , Buget si trezorarie publica, editia a III -a , Editura Tribunala Economica ,
Bucuresti , 2002
17
Moşteanu,T. „Finanţe publice - note de curs şi aplicaţii pentru seminar” , Editura Universitară, Bucureşti,
2005
15
Factura fiscală trebuie să cuprindă următoarele informaţii:18
a) seria şi numărul facturii;
b) data emiterii facturii;
c) numele, adresa şi codul de înregistrare fiscală al persoanei care emite factura;
d) numele, adresa şi codul de înregistrare fiscală, după caz, al beneficiarului de bunuri
sau servicii;
e) denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;
f) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată;
g) cota de taxă pe valoarea adăugată sau menţiunea „scutit cu drept de deducere”,
„scutit fără drept de deducere”, „neimpozabil” sau „neinclus în baza de impozitare”, după
caz;
h) valoarea taxei pe valoarea adăugată, pentru operaţiunile taxabile.
Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată nu au
obligaţia să emită factură fiscală pentru următoarele operaţiuni:
a) transportul persoanelor cu taximetre, precum şi transportul persoanelor pe baza
biletelor de călătorie sau a abonamentelor;
b) livrări de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestări de servicii
către populaţie, consemnate în documente fără nominalizarea cumpărătorului;
c) livrări de bunuri şi prestări de servicii consemnate în documente specifice aprobate
prin lege.
3. Evidenţa operaţiunilor impozabile şi depunerea decontului
Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată au
următoarele obligaţii din punct de vedere al evidenţei operaţiunilor impozabile:19
a) să ţină evidenţa contabilă potrivit legii, astfel încât să poată determina baza de
impozitare şi taxa pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de
servicii efectuate, precum şi cea deductibilă aferentă achiziţiilor;
b) să asigure condiţiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea
informaţiilor şi conducerea evidenţelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe
valoarea adăugată;
c) să furnizeze autorităţilor fiscale toate justificările necesare în vederea stabilirii
operaţiunilor realizate atât la sediul principal, cât şi la subunităţi;
18
Popescu, N. „Finanţe publice” , Editura Economică, Bucureşti, 2005
Barbu Teodora, Dardac Nicolae, Moneda, Banci si Politici Monetare, Editura Didactica si Pedagogica,
19
Bucuresti , 2001
16
d) să contabilizeze distinct veniturile şi cheltuielile rezultate din operaţiunile
asocierilor în participaţiune.
Persoanele înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată trebuie să
întocmească şi să depună la autoritatea fiscală competentă pentru fiecare perioadă fiscală,
până la data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale inclusiv, decontul de taxă pe valoarea
adăugată, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice.
4. Plata taxei pe valoarea adăugată la buget
Persoanele obligate la plata taxei trebuie să achite taxa pe valoarea adăugată datorată
stabilită prin decontul întocmit pentru fiecare perioadă fiscală, sau prin decontul special, până
la data la care au obligaţia depunerii acestora.
Taxa pe valoarea adăugată pentru importuri de bunuri, cu excepţia celor scutite de
taxa pe valoarea adăugată, se plăteşte la organul vamal în conformitate cu regulile în vigoare
privind plata drepturilor de import. Plata taxei pe valoarea adăugată se amână în următoarele
cazuri:
a) pe o perioada de 12 luni de la data efectuării importului, în cazul maşinilor
industriale, utilajelor tehnologice, instalaţiilor, echipamentelor, aparatelor de măsură şi
control, automatizărilor, care se importă în vederea efectuării de investiţii, precum şi în cazul
maşinilor agricole şi a mijloacelor de transport destinate realizării de activităţi productive;
b) pe perioada de 30 de luni de la data înregistrării statistice la Agenţia Română
pentru Investiţii Străine, în cazul maşinilor industriale, utilajelor tehnologice, instalaţiilor,
echipamentelor, aparatelor de măsură şi control, automatizărilor şi mijloacelor de transport
destinate realizării de activităţi productive, importate de persoane impozabile care realizează
investiţii conform prevederilor Legii nr. 332/2001 privind promovarea investiţiilor directe cu
impact semnificativ în economie, cu modificările ulterioare;
c) pe o perioada de 120 de zile de la data efectuării importului, în cazul bunurilor
mobile corporale care nu se produc în România sau sunt deficitare în ţară, stabilite prin ordin
al ministrului finanţelor publice şi sunt importate în vederea realizării obiectului de activitate.
1.3.3. Cotele de impunere

Cotele de impunere reprezintă impozitul aferent unei unităţi de impunere. Cotele de
impunere pot fi stabilite în sumă fixă sau în cote procentuale (proporţionale, progresive,
regresive). Cota aplicată pentru taxa pe valoarea adăugată este o cotă procentuală
proporţională, adică rămâne neschimbată, indiferent de mărimea bazei de calcul.
17
De-a lungul perioadei de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, au fost utilizate mai
multe tipuri de cote (cota normală, cota redusă, cota 0). Acestea au suportat numeroase
modificări, care vor fi prezentate în această lucrare.
Cota normală, care se aplică tuturor operaţiunilor impozabile, cu excepţia celor
scutite da taxă pe valoare adăugată şi celor asupra cărora se aplică celelalte cote existente la
acel moment, prezintă următoarea evoluţie:20
 În anul 1992, anul introducerii taxei pe valoarea adăugată, cota normală a fost de
18%;
 În anul 1998 cota normală a crescut la 22%.
 Reforma fiscală din anul 1999, aplicabilă din 2000 aduce noi modificări în ceea ce
priveşte mărimea cotei standard, astfel aceasta este redusă până la nivelul de 19%, nivel
păstrat până în prezent.
Cota redusă a fost introdusă în sistemul taxei pe valoarea adăugată încă de la apariţia
acestui impozit. Aceasta a cunoscut numeroase modificări atât în ceea ce priveşte mărimea
cotei, cât şi operaţiunile supuse acestei cote.
 În anul 1992 cota redusă era de 9% şi se aplica pentru următoarele operaţiuni:
a) carne de animale şi păsări domestice inclusiv organe şi măruntaie, vândute în stare
proaspătă, ca produse şi conserve;
b) peşte şi produse din peşte, inclusiv semiconserve şi conserve, exclusiv icre;
c) lapte, lapte praf şi produse lactate;
d) uleiuri şi grăsimi comestibile;
e) medicamente de uz uman şi veterinar, substanţe farmaceutice, plante medicinale,
aparatură de tehnică medicală şi alte bunuri destinate exclusiv utilizării în scopuri medicale,
chirurgicale, dentare sau veterinare.
Începând cu data de 1 ianuarie 1995, dată de la care s-a modificat lista produselor şi
serviciilor scutite de plata taxei pe valoarea adăugată.
Cota redusã de 9% se aplică de agenţii economici producători, importatori şi de cei
care comercializează produsele de mai sus, cu excepţia agenţilor economici din reţeaua de
alimentaţie publică şi, a celor care practică adaosul comercial de alimentaţie publică.
Începând cu data de 1 septembrie 1995 cota de 9% se aplicã şi pentru:21
a) animale vii din speciile: bovine, porcine, ovine şi caprine;
b) păsări vii din specii domestice;
20
Ţâţu, L. „ Fiscalitate - aplicaţii practice” , ediţia a II a, ASE, Bucureşti, 2005
21
Ţâţu, L. ş.a. „Fiscalitate de la lege la practică” , ediţia a III a, Editura Ch.Beck, Bucureşti, 2006
18
c) lucrări agricole şi de îmbunătăţiri funciare;
d) îngrăşăminte chimice şi minerale, insecticide, fungicide şi ierbicide;
e) legume şi fructe proaspete.
Începând cu data de 1 februarie 1996, cota redusă de 9% se aplică şi pentru activităţile
de reclamă şi publicitate efectuate prin ziare şi reviste, cu excepţia publicaţiilor cu profil de
reclamă şi publicitate, precum şi a agenţiilor de reclamă şi publicitate care sunt organizate şi
funcţionează ca persoane juridice distincte.
Începând cu data de 1 ianuarie 1997, cota redusă de 9% se aplică şi pentru:22
a) legume şi fructe comestibile congelate, uscate, deshidratate, conservate sau
prelucrate;
b) ouă de păsări din specii domestice;
c) făină, griş, mălai, paste făinoase, biscuiţi, zahăr, orez;
d) uniforme pentru copiii din învăţământul preşcolar şi primar;
e) articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru nou-născuţi;
f) transportul în comun urban de călători, inclusiv cel care parcurge şi o distanţă în
afara urbanului;
g) proteze şi produse ortopedice.
Anul 1998 este marcat de creşterea cotei reduse la 11%. În plus se mai adaugă la lista
de bunuri şi servicii supuse acestei cote următoarele:
a) articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii sub un an;
b) seminţe, certificate şi tratate fitosanitar, de floarea – soarelui, porumb hibrid şi
sfeclă de zahăr;
c) pâine, grâu de consum şi pentru seminţe.
În anul 2000 cota redusă este eliminată, urmând a fi reintrodusă în sistemul taxei pe
valoarea adăugată în anul 2007 prin noul cod fiscal.
Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de
impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri, care până în prezent
erau scutite fără drept de deducere:
a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice,
monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii;
b) livrarea de manuale şcolare şi cărţi, exclusiv activităţile de publicitate efectuate
prin intermediul acestora;
22
Stoica Emilia "Finante publice" Ed. Cartea Studenteasca , Bucuresti , 2009
19
c) livrările de proteze de orice fel şi accesoriile ale acestora, cu excepţia protezelor
dentare;
d) livrările de produse ortopedice;
S-a mai introdus taxa pe valoarea adăugată şi pentru:
e) medicamente de uz uman şi veterinar;
Cota zero se aplică mai ales exporturilor.
În anul 1992 această cotă se aplică pentru:
a) exportul de bunuri şi prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor,
efectuate de agenţii economici cu sediul în România.
b) prestările de servicii efectuate de agenţii economici cu sediul în România,
contractate cu beneficiari din străinătate;
c) transportul internaţional de persoane în şi din străinătate, efectuat de agenţii
economici autorizaţi cu sediul în România;
d) bunurile şi serviciile în favoarea directă a misiunilor diplomatice, a oficiilor
consulare şi a reprezentanţilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România,
precum şi a personalului acestora, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor pe bazã de
reciprocitate;
e) bunurile cumpărate din expoziţiile organizate în România, precum şi din reţeaua
comercială, expediate sau transportate în străinătate de către cumpărătorul care nu are
domiciliul sau sediul în România, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor;
f) bunurile şi serviciile destinate realizării unor obiective pe teritoriul României cu
finanţare directă asigurată, din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne
străine, de organisme internaţionale, precum şi de organizaţii nonprofit şi de caritate, în
condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor;
g) materialele, accesoriile şi alte bunuri care sunt introduse din teritoriul vamal al
României în zonele libere cu îndeplinirea formalităţilor de export.
În anul 1997 se aduc noi completări la lista livrărilor de bunuri şi prestărilor de
servicii supuse cotei zero:23
a) transportul de marfă şi de persoane, în şi din porturile şi aeroporturile din
România, cu nave şi avioane româneşti, comandate de beneficiari cu sediul în străinătate;
b) trecerea mijloacelor de transport, de mărfuri şi de călători cu mijloace de transport
fluvial specializate, între România şi statele vecine;
23
Ţâţu, L. ş.a. „Fiscalitate de la lege la practică” , ediţia a III a, Editura Ch.Beck, Bucureşti, 2006
20
c) transportul şi prestările de servicii accesorii transportului, aferente mărfurilor din
import, efectuate pe parcurs extern şi pe parcurs intern până la punctul de vămuire şi de
întocmire a declaraţiei vamale;
d) livrările de bunuri destinate utilizării sau încorporării în nave şi aeronave care
prestează transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri;
e) prestările de servicii efectuate în porturi şi aeroporturi, aferente navelor de comerţ
maritim şi pe fluvii internaţionale, precum şi aeronavelor aparţinând companiilor de transport
străine;
f) reparaţiile la mijloacele de transport contractate cu beneficiari din străinătate.
În anul 2000 sunt aduse următoarele modificări:
a) construcţia de locuinţe, extinderea, consolidarea şi reabilitarea locuinţelor
existente;
b) construcţia de lăcaşuri de cult religios.
În anul 2002 s-a renunţat la această cotă zero, condiţie impusă pentru a adera la
structurile Uniunii Europene.
21
CAPITOLUL 2
IMPACTUL TVA ASUPRA ACTIVITATII ECONOMICE
2.1.Impactul TVA asupra firmei

Introducerea (1iulie 1993) taxei pe valoarea adaugata (forma pe consun), principiul
destinatiei, metoda facturarii (sau a creditarii) a permis exonerarea completa a exporturilor de
impozitul care greveaza bunurile si serviciile exportate. Fiind un impozit unic multistadial, cu
plata fractionata, acesta se aplica asupra valorii adaugate realizate in fiecare stadiu al
circuitului economic, indiferent de lungimea acestuia. Colectarea se realizeaza ce catre
agentii economici care realizeaza operatiunile impozabile. Incidenta se realizeaza asupra
consumatorilor care sunt platitorii reali.
Taxa pe valoarea adaugata a contribuit alaturi de liberalizarea relatiilor economice, la
eliminarea distorsiunilor din structura productiei si consumului.Initial operatiunile impozabile
prin optiune si cele scutite au fost extrem de reduse. Alaturi de cota zero se practica o cota
unica de 18%. Aceste aspecte structurale au contribuit la un grad ridicat de neutralitate
fiscala. Ulterior insa acesta a scazut, ca urmare a introducerii unei cote reduse de 9%, a
multiplicarii operatiunilor scutite si a suspendarii platii impozitului pentru unele bunuri
economice impozabile.24
Obtinerea unei finalitati financiare, constituie unica ratiune pentru care s-a decis in
1998, cresterea cotei reduse de la 9% la 11% si a cotei normale de la 18% la 22%.
In sfera de aplicare intra in principiu toate operatiunile economice cu plata si cele
asimilate acestora, care genereaza un transfer al dreptului de propietate, la care se adauga
prestarile de servicii. Deci, nu prezinta importanta daca transferul dreptului de proprietare
intervine, ca urmare a unei vanzari, predari cu titlu gratuit, schimb de bunuri, inchiriere cu
clauza trecerii propietatii asupra bunurilor dupa plata ultimei rate sau la o anumita data,
produsele realizate se utilizeazapentru activitatea proprie de catre agentii aconomici.
Indiferent de numarul tranzactiilor, fiecare operatiune care genereaza un transfer al dreptului
de propietare asupra unui bun mobil sau imobil, este impusa distinct.
24
Văcărel şi colectiv, Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003.
22
Conform principuilui destinatiei bunurile si serviciile sunt impozabile in tara unde
acestea se consuma. Deci, indiferent daca acestea au fost produse in Romania sau provin din
import, devin impozabile daca sunt consumate in tara, iae cele destinate consumatorilor
externi sunt exonerate. Acest principiu este acceptat si aplicat de tarile europene care aplica
TVA pe consum, intrucat permite stimularea exporturilor prin exonerare. Desi regulile GATT
sunt respectate, acest principiu e criticat de tarile care nu aplica TVA. Se considera ca
importurile sunt penalizate in tarile care aplica TVA. Totusi la randul lor, tarile care aplica
impozitul ce cifra de afaceri recurg la exonerarea exporturilor, restituiri ale impozitului
inclus in pret, alaturi de taxe vamale si contingentari cantitative si valorice pentru importuri.
Unele operatiuni economice fie nu sunt cuprinse in sfera de aplicare, fie sunt scutite,
fie beneficiaza de suspendarea platii, fie de cota zero. In stabilirea acestora s-a avut un vedere
fie motivatii tehnicce, fie natura operatiunilor, fie finalitati de natura economica sau sociala.
Baza impozabila este reprezentata de contravaloarea bunurilor livrate si serviciilor
prestate exclusiv pe valoarea adaugata.Determinarea acesteia este influentata de
caracteristicile economice ale operatiunilor impozabile.Baza impozabila este reprezentata fie
de valoarea la vama la care se adauga alte taxe si accize, fie de preturile sau tarife negociate,
fie de costurile bunurilor executate, etc.
Operatiunile incluse in sfera de aplicare sunt impuse fie prin cota normala , fie prin
cota redusa.Acestea dau dreptul la deducerea impozitului, spre deosebire de operatiunile care
nu sunt cuprinse in sfera de aplicare.25
Din punct de vedere al exercitarii dreptului de deducere, operatiunile scutite se impart
in doua categorii. Intr-o prima categorie intra operatiunile economice pentru care se aplica
cota zero la facturare. Acestea dau dreptul la deducerea taxei pe valoarea adaugata aferenta
bunurilor si serviciilor cumparate sau realizate in unitatile proprii. Deci impozitul de pe intreg
circuitul economic pana la livrare reflectat in pretul sau tariful final este deductibil.In a doua
categorie intra, operatiunile scutite pentru care furnizorii sau prestatorii nu au dreptul la
deducerea impozitului aferent bunurilor sau serviciilor scutite. In consecinta, impozitul de pe
intreg circuitul economic aferent bunurilor sau serviciilor scutite se vor reflecta in costul
acestora.Preturile sau tarifele bunurilor si respectiv serviciilor scutite cuprind o cota de taxa
pe valoarea adaugata mai redusa, comparativ cu a celorlalte incluse in sfera de aplicare.
Operatiunile economice care beneficiaza de suspendarea platii taxei pe valoarea
adaugata la cererea importatorilor, pe baza de documente justificative si in conditiile
25
Văcărel, I şi colectiv, Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001.
23
indeplinirii cumulative a cerintelor legale, nu genereaza plata impozitului, desi acesta se
calculeaza, se inscrie in Declaratia vamala si se centralizeaza la Ministerul Finantelor.
Importatorul evidentiaza impozitul in jurnalul de cumparari si in decontul lunar concomitent
cu taxa colectata si taxa deductibila.
Tehnica de impunere a valorii adaugate se bazeaza deci pe mecanismul deducerilor.
Taxa pe valoarea adaugata de varsat la buget sau de regularizat cu acesta, se determina pentru
ansamblul operatiunilor realizate in decurs de o luna in functie de TVA colectata, TVA
deductibila si ponderea operatiunilor incluse in sfera de aplicare,a operatiunilor scutite pentru
care se aplica cota zero si a operatiunilor care beneficiaza de suspendarea platii, in totalul
operatiunilor realizate in perioada pentru care se face decontarea.Eliminand impunerea in
cascada, mecanismul deducerilor asigura transparenta si imbunatatirea neutraliltatii relative a
impozitului.
Aplicarea taxei pe valoarea adaugata permite, comparabilitatea intre costurile
bunurilor si serviciilor economice similare produse de diversi producatori pe piata interna,
precum si in raport cu cele produse pe piata externa. Taxa pe valoarea adaugata este neutra
fata de organizarea structurilor productive si lungimea circuitelor economice.Acest impozit
unic cu plata fractionata stimuleaza dezvoltarea pe orizontala a activitatilor economice si
procesul concurential.Se asigura deci neutralitatea intre activitatile economice integrate pe
verticala, si cele care practica specializarea si cooperarea pe orizontala.Acest impozit
stimuleaza investitiile agentilor economici, intrucat valoarea taxei pe valoarea adaugata care a
lovit investitiile poate fi dedusa imediat.Practic acesta constituie o subventie fiscala a
investitiilor.
Intrucat exgibilitatea fiscala se produce in momentul realizarii faptului generator legat
de transmiterea dreptului de proprietatea si nu al incasarii contravalorii bunurilor economice,
este descurajata recurgerea la creditul comercial.Exigibilitatea fiscala este anticipata faptului
generator cand factura este emisa inaintea transmiterii efective a dreptului de proprietate.In
cazul acordarii de avansuri sau a unor decontari succesive, exigibilitatea se produce la data
incasarii acestora si numai cu aprobarea organului fiscal la data stabilirii debitului clientului
pe baza de factura. Totusi pentru vanzarile de bunuri si prestari de servicii cu plata in rate,
exigibilitatea apare numai pentru suma prevazuta a fi incasata in luna pentru care se
intocmeste decontul.Accelerarea decontarilor intre intreprinderi are efecte pozitive asupra
circulatiei monetare, cat si asupra fluxurilor de trezorerie ale agentilor economici.
Existenta decalajelor de timp intre momentul incasarii bunurilor livrate sau serviciilor
24
prestate, comparativ cu al platii bunurilor sau serviciilor cumparate, al datei exigibilitatii
financiare( platii catre buget ), al momentului compensarii sau rambursarii diferentei
negative, produce efecte fiscale de natura diferira, dar de acelasi sens cu a fluxurilor
economice de baza( vanzari, cumparari)asupra bugetelor de trezorerie ale agentilor
economici.Rambursarea rapida a diferentei de taxa aferenta operatiunilor de export,
comparativ cu termenele prevazute pentru restul operatiunilor are in vedere influenta asupra
fluxurilor de trezorerie.Scopul este de a descuraja crearea unor stocuri supranormative de
materii prime, materiale, productia de stoc si lipsa disciplinei financiare in decontarile
agentilor economici.26
Datorita intereselor divergenteale vanzatorilor si cumparatorilor cu privire la dreptul
de deducere, acestia sunt interesati sa inscrie in facuri pretul real.Inscrierea in factura a taxei
pe valorea adaugata permite organelor fiscale sa efectueze controale in conexiune
inversa.Alaturi de un control mai eficient al fraudei fiscale, sea sigura protejarea fluxului
fiscal, cu implicatii pozitive asupra soldului bugetar.La randul sau, acesta influenteaza asupra
fenomenului inflationist si de evictiune.
Scutirea de impozit a operatiunilor economice realizate de agentii economici a caror
cifra de afaceri este sub plafonul fiscal prestabilit, sau realizeaza bunuri economice scutite,
creste costurile marginale si diminueaza marja bruta, atunci cand preturile practicate pe piata
nu permit repercursiunea integrala a impozitului.In plus acestia rup lantul deducerilor, atunci
cand acestia produc sau livreaza mai departe bunuri economice. In consecinta, clientii
acestora care sunt platitori de taxa pe valoare adaugata sunt defavorizati, intrucat nu pot sa
deduca impozitul inclus in preturilor bunurilor cumparate.Apar distorsiuni fiscale care
afecteaza procesul concurential, decizional si gestiunuea financiara a agentilor
economici.Consecinta finala este disparitia agentilor economici neviabili concurential.
2.2.Efecte asupra trezoreriei societatii economice

Alaturi de restul fluxurilor de trezorerie , prelevarile fiscale, posibilitatea recurgerii la
credite bancare, conditiile de acordare si de rambursare a acestora influenteaza asupra
echilibrului pe termen scurt al Bugetului de trezorerie. Intensitatea efectelor produse de
prelevarile fiscale asupra fluxurilor de trezorerie este accentuata de sensibilitatea materiei
impozabile, regimul deducerilor si reducerilor fiscale , nivelul cotelor, data exogibilitatii
26
Văcărel, I., Bistriceanu, Gh., Moşteanu, F. „Finanţe publice” , ediţia a IV a , Editura Didactica şi Pedagogica ,
Bucureşti, 2004
25
financiare a impozitelor, costurile fiscale ale amenzilor si penalitatilor aplicate de organele de
control si instabilitatea legislatiei fiscale. Datorita ponderii detinute si influentei exercitate in
totalul fluxurilor fiscale, o parte dintre acestea necesita a fi analizate, pentru a reflecta modul
de aparitie a efectelor asupra trezoreriei.
Fluxul fiscal reprezentat de plata impozitului pe societate influenteaza asupra
trezoreriei prin intermediul bazei impozabile, corei de impozitare si datei exigibilitatii
financiare. Atunci cand prin legislatia fiscala se acorda dreptul de deducere a unor
provizioane fiscale( pentru studii de cercetare, cresteri de preturi, crearea unor filiale, litigii,
etc.) influenta e dubla. Aceasta apare mai intai in momentul constituirii provizionului si
ulterior in momentul reintegrarii. Dimensiunea provizionului constituit si a partii neutralizate,
evolutia inflatiei in intervalul de timp dupa care are loc reintregirea, precum si situatia
financiara a societatii in momentul reintregirii constituie factori care influenteaza asupra
dimensiunii efectului asupra trezoreriei. Amortizarea fiscala de tip degresiv si accelerat,
reportarea rezultatelor deficitare prin economiile temporarede impozit produce efecte pozitive
asupra trezoreriei.
Existenta si cresterea decalajului de timp intre momentul realizarii beneficiilor si plata
acestora are un efect pozitiv. Daca in plus se are in vedere, obligatia platii unor avansuri in
functie de beneficiile perioadei precedente, atunci acest flux fiscal prezinta o importanta
sporita. Atunci cand societarea este in expansiune si/sau mediul economic este inflationist
efectul este pozitiv. In schimb in situatia in care societatea inregistreaza involutia persistenta
a beneficiilor realizate, efectul asupra trezoreriei se amplifica, dar de aceasta data in
defavoarea societatii intrucat lichiditatile sunt afectate.
Desi TVA are incidenta asupra consumatorilor, abaterea neta a fluxurilor de TVA
respectiv diferenta dintre TVA colectata asupra vanzarilor si TVA deductibila asupra
cumparatorilor, produce efecte asupra trezoreriei.
In situatia in care incasarea facturilor de la clienti si a TVA aferenta are loc dupa
exercitarea dreptului de deducere si plata sumei datorata catre buget, TVA aferenta marfurilor
vandute si neincasate influenteaza negativ lichiditatea si starea de echilibru a trezoreriei
societatii vanzatoare. In schimb, atunci cand plata facturilor catre furnizori are loc dupa
exercitarea dreptului de deducere de catre societatea cumparatoare, TVA exercita o influenta
pozitiva asupra trezoreriei.
In ambele situatii intensitatea efectelor depinde de ponderea valorica a facturilor
neincasate in totalul valoric al facturilor emise si respectiv de ponderea valorica a facturilor
26
restante la plata in totalul valoric al bunurilor si serviciilor cumparate, in cadrul intervalului
de timp legal prevazut pentru intocmirea decontului de TVA.27
TVA descurajeaza recurgerea la creditul comercial datorita influentei asupra
trezoreriei. TVA aferenta avansurilor platite furnizorilor pentru marfurile care urmeaza a fi
primite, devine deductibila la platitorii avansurilor, numai din momentul intocmirii facturii de
catre furnizori. In consecinta TVA alaturi de sumele platite ca avansuri diminueaza
lichiditatile trezoreriei. TVA aferenta aconturilor primite de la clienti in contul marfurilor
care urmeaza a fi livrate majoreaza suma totala a TVA colectate in momentul primirii
acontului. Daca intocmirea facturii de catre beneficiarii acontului intervine dupa intocmirea
decontului de TVA influenta negativa a fluxurilor de TVA aferenta aconturilor primite se
suprapune cu influenta partial pozitiva a sumelor( diminuate cu valoare TVA) primite ca
aconturi. Efectul final depinde de ansamblul operatiunilor desfasurate.
Prin urmare, intervalele de timp in care au loc plati catre furnizori ca urmare a
achitarii unor facturi fie in avans, fie in momentul, fie dupa transmiterea dreptului de
proprietate, la care se adauga influenta datorata intervalelor de timp la care au loc incasari de
la clienti fie sub forma de aconturi, fie in momentul, fie dupa transmiterea dreptului de
proprietate, in raport cu intervalul de timp in care are loc exercitarea dreptului de deducere si
stabilirea TVA ( dedusa de plata sau de incasat), genereaza efecte pozitive dar si negative
asupra trezoreriei.Efectul final depinde de ponderea efectului dominant asupra lichiditatii
trezoreriei.
Cand TVA deductibila este mai mare decat TVA colectata,atunci pentru TVA dedusa
societatea are un drept de creanta asupra bugetului statului.Cresterea intervalului de timp este
prevazut de legislatia fiscala in care societatea isi poate recupera dreptul sau de creanta,
influenteaza negativ asupra trezoreriei societatii.Evident ca pentru bugetul statului, aceata
constituie o finantare temporara care nu este purtatoare de dobanda.Rambursarea de catre
bugetul statului lunar a TVA aferenta operatiunilor de export, alaturi de stimularea acestuia,
contribuie la imbunatatirea lichiditatii trezoreriei.Acest efect pozitiv este partial diminuat
atunci cand societatea trebuie sa plateasca o cautiune pentru eventualele sunt incorect
rambursate.
2.3.Tehnica impunerii multistadiale a valorii adaugate

Tehnica impunerii multistadiale a valorii adaugate aparuta in anul 1954 in Franta a
27
Vintilă, G, Călin, M, Vintilă, N, Fiscalitate, Editura Economică, Bucureşti, 2002.
27
inlocuit treptat tehnicile bazate pe impunerea unistadiala sau multistadiala a cifrei de afaceri
bture in majoritatea tarilor dezvoltate dar si din alte tari. Actualmente indiferent de gradul lor
de dezvoltare economina, saizeci de tari situate pe toate continentele aplica aceasta tehnica de
impunere, datorita avantajelor sale care nu pot fi contestate.
2.3.1. Avantaje generale

In raport cu tehnica impunerii unistadiale aceasta asigura impunerea mai usoara a
serviciilor, asigura posibilitatea deducerii impozitului care greveaza bunurile de investitii si
usureaza exonerarea exporturilor.
Comparativ cu tehnica impunerii multistadiale de tip cumulativ, cuantumul prelevarii
fiscale nu e influentat de lungimea circuitului economic, de gradul de specializare sau
integrare a activitatilor la nivelul societatilor , eliminand tendinta de integrare pe verticala ,
aparitia fenomenului piramidal sau al bulgarelui de zapada si distorsionarea relatiilor
concurentiale.
In consecinta aceasta tehnica combina avantajul impunerii unistadiale, in sensul ca
prelevarea fiscala ramane identica pentru acelasi produs indiferent de circuitul acestuia in
economie, cu avantajul impunerii fiecarui stadiu, regasibil in impunerea multistadiala
cumulativa, dar in conditiile in care plata este fractionata la nivelul fiecarui stadiu. Aceste
doua avantaje sunt asigurate prin mecanismul deducerilor si platilor fractionate, in scopul
impunerii consumului final.
Comparativ cu tehnicile precedente neutralitatea acesteia nu poate sa fie contestata.
Aceasta se manifesta la nivelul circuitelor de productie si de comercializare interna, al
schimburilor internationale la nivelul structurii de productie si a trezoreriei agentului
economic.
La nivelul productiei mecanismul deducerilor asigura neutralitatea intre structurile de
tip vertical in raport cu cele de tip orizontal si in ceea ce priveste structura factorilor de
productie utilizati. In ceea ce priveste influenta asupra trezoreriei aceasta reflecta fluxurile de
TVA alaturi de restul fluxurilor monetare si fiscale. Neutralitatea impozitului consta in faptul
ca, in principiu, nu determina nicio obligatie asupra trezoreriei unei sicietati( cu exceptia
penalizarilor fiscale). Efectele pe care TVA le produce asupra trezoreriei se datoreaza
abaterilor temporare care apar intre data cumpararii, data livrarii, data platii si respectiv a
incasarii bunurilor si serviciilor, data deducerii si a platii obligatiei fiscale. In consecinta
aceasta tehnica de impunere stimuleaza accelerarea decontarilor intre societati si descurajeaza
vanzarile pe credit comercial, influentand pozitiv asupra circulatiei monetare. In consecinta,
28
scaderea neutralitatii nu se datoreaza mecanismului de impunere. Aceasta constituie o
consecinta a modului de gestionare a societatilor. Tehnica reflecta sau penalizeaza erorile
decizionale si nu influenteaza calitatea deciziilor.
2.4. Obligatiile agentilor economici si ale administratiilor fiscale

Societatile care efectueaza operatiuni in cadrul spatiului intracomunitar sunt
obligate:28
 sa declare inceperea si incetarea activitatii economice;
 sa utilizeze numarul individual de identificare in facturi, declaratii de schimb,
registre de prelucrare si declaratii de TVA. Acestea sunt stabilite de administratiile fiscale,
fiind compuse din 13 caractere: codul tarii, cheia, numarul SIREN.
 sa inscrie in facturi: numerele de identificare a partilor participante la
realizarea operatiunilor, data si numarul facturii si sa specifice pentru fiecare produs inscris in
factura, denumirea si cantitatea de bunuri sau servicii, pretul unitar sau valoarea serviciului,
rabatul, cota de TVA aplicata. Societatile sunt obligate sa stabileasca la piciorul facturii,
suma totala fara TVA si valoarea TVA aferenta ansamblului operatiunilor reflectate in
factura.
 sa prezinte in mod distinct toate operatiunile efectuate in interiorul pietei unice
europene, fata de cele din afara acesteia, in cadrul declaratiei de TVA.
 sa intocmeasca lunar o "declaratie privind schimburile de bunuri", realizate cu
parteneri din celelalte state comunitare. Aceasta cuprinde numai cumpararile si livrarile de
bunuri din sfera de aplicare a sistemului statistic comunitar, "INTRA-STAT". Scopul e de
natura statistica si fiscala.
 sa organizeze si sa conduca evidenta contabila
 sa calculeze si sa declare:
 TVA aferenta cumpararilor intracomunitare pe baza facturilor primite de la
furnizorii din cadrul pietei unice europene, aplicand la suma totala fara taxa convertita in
moneda deviza nationala, cota utilizata in tara sa;
 TVA aferenta operatiunilor efectuate in interiorul tarii
 TVA calculata si platita la vama pentru cumpararile din afara pietei unice
europene;
 TVA exigibila asupra tuturor operatiunilor efectuate lunat.
28
Vintilă, G, Călin, M, Vintilă, N, Fiscalitate, Editura Economică, Bucureşti, 2002.
29
In acest scop societatile vor calcula si utiliza prorata provizioanelor in cursul anului,
urmand ca la sfarsitul acestuia regularizarea sa se faca pe baza proratei definitive.
La randul lor administratiile fiscale au obligatia de a supraveghea si controla
respectarea dispoziilorcomunitare si a legislatiei fiscale privind utilizarea numarului personal
de identificare, utilizarea documentelor legale, respectarea regimului de impunere a
operatiunilor intracomunitare si a celor efectuate cu parteneri din afara pietei unice europene,
verificarea ratelor de schimb, a modului de realizare a deducerilor, a calculului, platii si
respectiv restituirii TVA.
Acestea dispun de o baza de date comuna, in scopul verificarii informatiilor declarate
de agentii economici si de dreptul de a efectua investigatii, in baza unei proceduri numita a
"dreptului de ancheta". Aceasta are ca obiect controlul inopinat asupra facturilor, registrelor,
documentelor societatii si elementelor fizice.
Sanctiunile constau in aplicarea de amenzi fiscale iar, in caz cde recidiva se poate
ajunge la pedeapsa privata de libertate.
Pentru a impiedica circulatia ilicita a bunurilor, serviciile vamale au dreptul de a
executa controale asupra acestora la frontierele intracomunitare. Controlul asupra
frontierelorexterne ale spatiului unic european e intarit. Cooperarea intre administratiile
fiscale ale tarilor membre urmareste prevenirea, descurajarea si identificarea fraudei fiscale,
manifestandu-se o grija deosebita pentru dezvoltarea sa permanenta.
30
CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ LA RIN FORTEX S.R.L.
3.1. Prezentarea generala a societatii

Rin fortex S.R.L a fost infiintata in anul 2004 si este situata in Cluj Napoca, judetul
Cluj.
Cu un efectiv de 43 angajati, Rin fortex S.R.L produce o gama larga de: incaltaminte
dama - ghete, pantofi, sandale, cizme, saboti. In principal, produsele si serviciile noastre se
adreseaza pietei din Romania.
Orice produs sau serviciu prestat de firma noastra are la baza rezultatele analizei
profilului beneficiarilor sai, a cerintelor si asteptarilor acestora. Toti angajatii nostri sunt
orientati spre rezultate si actioneaza decisiv pentru a le obtine.
Bucurandu-ne de o reputatie foarte buna in randul clientilor nostri, suntem siguri ca
produsele si serviciile companiei noastre va vor oferi o satisfactie garantata.
Afacerile care merita facute sunt cele bune, cele foarte bune si cele impreuna cu noi.
Echipa pe care se bazeaza, seriozitatea ofertei si relatiile excelente cu partenerii de
afaceri reprezintă garantia faptului ca oferă servicii de cea mai buna calitate. Firma plasează
în centrul atentiei clientul, cu necesitatile si dorintele sale.
Societatea are relaţii comerciale de colaborare atat cu clienti cât si cu furnizori. În
acest moment societatea acţionează în peste 10 judeţe: Galaţi, Brăila, Tulcea, Ialomita,
Arges, Prahova, Brasov, Dâmbovita, Călărasi şi Constanţa .
3.2. Organizarea activitatii privind TVA

Organizarea activităsii Societătii Rin Fortex S.R.L. este ilustrata prin urmatoarea
organigramă.
31
Director General
Director Economic Director Resurse Umane Director Comercial
Contabilitate Productie Vânzări
Aprovizionare
La nivelul S.C. Rin Fortex S.R.L. contabilitatea este organizată si se conduce in

compartimentul financiar-contabil, raspunderea pentru aplicarea corespunzatoare a
reglementarilor fiscale revenindu-i directorului economic. Acest compartiment este
subordonat directorului general, dar totodata colaboreaza cu toate departamentele functionale
ale firmei.
La nivelul întreprinderii, jurnalele, registrele, evidentele si alte documente similare se
intocmesc în cadrul compartimentului financiar-contabil, astfel încât sa cuprinda cel putin
elementele prevazute pentru fiecare dintre acestea.
Documentele nu sunt formulare tipizate stabilite de Ministerul Economiei si
Finantelor. Fiecare persoana impozabilă poate sa îsi stabileasca modelul documentelor pe
baza carora determina taxa colectată si taxa deductibilă, conform specificului propriu de
activitate.
In cadrul societătii Rin Fortex S.R.L., documentele prevazute se intocmesc prin
utilizarea sistemului informatic.
Evidenţa TVA deductibilă şi colectată se conduce cu ajutorul Jurnalului pentru
cumpărări şi a Jurnalului pentru vânzări. S-au verificat documentele justificative care au stat
la baza înregistrării TVA deductibilă şi colectată în perioada Ianuarie 2008 – Decembrie
2010, documente care corespund poziţiilor din aceste jurnale.
Jurnalul pentru vânzari, serveste ca:
 registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzarilor de bunuri si servicii;
32
 document de stabilire lunară a TVA colectat;
 document de control al unor operatii înregistrate în contabilitate.
Se completează într-un singur exemplar în care se înregistrează zilnic pe baza documentelor
tipizate cu regim special, elementele necesare determinării corecte a TVA colectată.
Jurnalul pentru cumpărări serveste ca:

 document de stabilire lunară a TVA deductibila;
 registru fiscal auxiliar pentru înregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a
prestarilor de servicii;
 document de control a unor operatii înregistrate în contabilitate.
În jurnal se înscriu toate documentele aferente intrarilor de bunuri si servicii pentru nevoile
firmei, indiferent de destinatia lor, pentru realizarea de operatiuni impozabile.
Înregistrările contabile pentru a determina, în final, taxa pe valoarea adăugată de plată sau
taxa pe valoarea adăugată de recuperat prezintă unele particularităţi:
 dacă întreaga activitate economică a întreprinderii şi totalitatea vânzărilor sunt supuse
plăţii taxei pe valoarea adăugată;
 dacă sunt activităţi scutite de taxă pe valoarea adăugată;
 dacă întreprinderea are livrări la export pentru care este stabilită cota zero;
Intreaga activitate desfasurată de S.C. RIN FORTEX S.R.L. este supusă plăţii taxei pe
După ce vânzările şi cumpărările au fost înregistrate în jurnale se face diferenţa între taxa
pe valoarea adăugată colectată şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă.
Sunt posibile următoarele situaţii:
 dacă TVA colectată  TVA deductibilă → TVA de plată
 dacă TVA colectată  TVA deductibilă → TVA de recuperat de la buget
Bonurile fiscale de benzina sunt supuse deducerii dar nu si bonurile fiscale neînsotite de
factură fiscală.
S.C. Rin Fortex S.R.L. a achizitonat în perioada analizata pe parcursul prezentului
studiu de caz bunuri cum ar fi produse de papetarie si detergenti pe baza de bonuri fiscale
neînsotite de facturi, iar acestea au fost corect înregistrate în Jurnalul de Cumparari, la rubrica
neimpozabile. De asemenea, bunurile fiscale privind servicii de intretinere a autoturismelor
au fost tratate în conformitate cu prevederile legale, fiind înregistrate în Registrul de
Cumpărări la rubrica de scutite/neimpozabile.
33
Decontul de TVA
Pe baza datelor centralizate lunar în aceste jurnale, agentii economici au obligatia
completarii si depunerii la unitatea fiscală teritoriala a decontului de TVA, în care se
evidentiaza TVA colectata si suma impozabila, TVA deductibila si suma impozabilă, TVA de
plata sau de recuperat, după caz.
După înregistrarea operaţiilor contabile cronologice şi sistematice, la finalul
exerciţiului se înregistrează în contabilitate regularizarea de TVA. Această operaţie se
realizeză în momentul în care s-a întocmit jurnalul de cumpărări, respectiv jurnalul de
vânzări. Taxa pe valoarea adăugată se regularizează prin diferenţa dintre TVA deductibilă
înregistrată în jurnalul de cumpărări şi TVA colectată înregistrată în jurnalul de vânzări.
În urma acestor regularizări se întocmeşte lunar pe baza jurnalelor de vânzări şi a
jurnalelor de cumpărări, decontul de TVA (anexa nr.1), care se depune la Direcţia Generală a
Finanţelor Publice pâna la data de 25 a lunii următoare, potrivit prevederilor art. 156 din
Codul Fiscal
Decontul de taxa în cadrul S.C. Rin Fortex S.R.L. cuprinde:
 Suma taxei deductibile pentru care ia nastere dreptul de deducere în perioada fiscală
de raportare;
 Suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia nastere în perioada fiscală de raportare si,
după caz, suma taxei colectate care nu a fost inscrisa în decontul perioadei fiscale în
care a luat nastere exigibilitatea taxei, precum si alte informatii prevazute în modelul
stabilit de Ministerul Finantelor Publice.
 Datele inscrise incorect intr-un decont de taxa se pot corecta prin decontul unei
perioade fiscale ulterioare si se vor inscrie la randurile de regularizării.
 Decontul de taxă se depune la organele fiscale competente pentru fiecare perioada
fiscală până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care se încheie perioada
fiscală respectiva.
Operatiuni inregistrate în anul 2008

Martie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Furnizori Baza impozitare TVA deductibilă Total
Participări târguri si expozitii 2 869 545,11 3 414,11
34
Leasing masini 5 000 950 5 950
Combustibil 750 142,5 892,5
Curierat rapid 500 95 595
Electrica 500 95 595
Materii prime 16 327 3 102,13 19 429,13
Consumabile 1000 190 1190
Abonament Telefon 615 116,85 731,85
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza

sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Clienti Bază impozitare TVA colectata Total

S.C. Rodav S.R.L. 2475.2 470,288 2 945,488
S.C. Cris Com S.R.L. 4026.96 765,12 4 792,08
S.C. Romarta Lux S.R.L. 9978.15 1 895,84 11 873,99
S.C. Elima Com S.R.L. 2930.97 556,88 3 487,85
S.C. Comlux S.R.L. 3855.6 732,56 4 588,16
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 27 561 ron, iar Totalul Jurnalului Vânzări a fost de
15821,71 ron deoarece aferent vânzărilor în valoare totala de 23 266,88 ron, au fost
inregistrate si 3 retururi în valoare toatala de 7445.17 ron.
Pe baza sumelor din facturile fiscale si din jurnalele de vânzare si cumparare, au fost
intocmite fisele analitice ale conturilor de TVA si s-a completat “Decontul privind taxa pe
valoarea adăugată”.
Deoarece cifra de afaceri a anului anterior nu a depasit suma de 100.000 de euro,
societatea va depune Decontul de taxa pe valoare adăugată trimestrial.
În perioada ianuarie-martie 2008 societatea a livrat bunuri în valoare totala de 74 205
ron cu TVA aferentă de 14 099 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 60
839 ron cu TVA aferentă de 11 559 ron. Astfel, Taxa de plată în perioada de raportare a fost
de 2 540 ron.
35
Iunie
Furnizori Baza impozitare TVA deductibilă Total
Combustibil 1 500 285 1 785
Curierat rapid 1 600 304 1 904
Electrica 418 79,42 497,42
Materii prime 27 798.47 5 281,7 33 080,17
Consumabile 1 500 285 1 785
Abonament Telefon 500 95 595

S.C. Arc Vis Dento S.R.L. 1 582.7 300,7 1 883,4
S.C. Cris Com S.R.L. 885.36 168,2 1 053,5
S.C. Romarta Lux S.R.L. 12 105 2 299.9 14 404,9
S.C. Elima Com S.R.L. 3 086.86 586,5 3 673,3
S.C. Consum Coop S.R.L. 1 922 365,18 2 287,18
S.C. Consens S.R.L. 3 723.5 707,4 4 430,9
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor
din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 37 816 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 21
189.58 ron deoarece aferent vânzărilor în valoare totala de 23 305 ron, au fost inregistrate si
3 retururi în valoare toatala de 2 106.42 ron.
În perioada aprilie-iunie 2008 societatea a livrat bunuri în valoare totala de 108 957
ron cu TVA aferentă de 20 702 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 85
036 ron cu TVA aferentă de 15 966 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost
de 4 736 ron.
Septembrie
36
Furnizori Baza de impozitare TVA deductibilă Total
Leasing masini 2400 45,6 2445,6
Combustibil 1000 190 1190
Electrica 290 55,1 345,1
Materii prime 43 621.11 8 288 51 909

S.C. Elima Com S.R.L. 8 500 1 615 10 115
S.C. I0-ge S.R.L. 2 564 487,16 3 051,16
S.C Gala Niro s.r.l 2 939.3 558,46 3 497,76
S.C. Romarta Lux S.R.L. 6 699.66 1 272,9 7 972,5
S.C. Asistel S.R.L. 1 260 239,4 1 499,4
S.C. Oferta Impex S.R.L. 7 700 1463 9163
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 48 545.11 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost
de 29 662.96 ron
În perioada iulie-septembrie 2008 societatea a livrat bunuri în valoare totala de 84
242 ron cu TVA aferentă de 16 006 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de
69 416 ron cu TVA aferentă de 13 189 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a
fost de 2 817 ron.
Decembrie
Târguri si expozitii 2 000 380 2380
37
Leasing masini 2 200 418 2618
Combustibil 1 000 190 1190
Electrica 375 71,25 446,25
Materii prime 28 290.79 5 375,25 33 666
Chirie spatiu comercial 1 400 266 1 666

Incepând cu luna Noiembrie, societatea a încheiat un contract de închiriere a unui
spatiu comercial de desfacere în vederea promovarii produselor. Deasemenea societatea a
încheiat un contract cu o firma de curierat rapid pentru a reduce costurile provenite din
utilizarea mai multor firme de curierat.
În luna Octombrie, contractul uneia din masini cumparata în leasing s-a terminat.
S.C. Romarta S.R.L 2 000 380 2 380
S.C. Elima com S.R.L. 6000 1 140 7 140
S.C. Vertcon S.R.L. 18 706 3 554,14 22 260,14
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor
din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Totalul Jurnal Cumpărări a fost de 36 135.79 ron.Totalul Jurnalului de Vânzări a fost
de 26 706 ron.
În perioada octombrie-decembrie 2008 societatea a livrat bunuri în valoare totala de
139 203 ron cu TVA aferentă de 26 449 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare
totala de 101 706 ron cu TVA aferentă de 19 324 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de
raportare a fost de 7125 ron.

38
Martie
Curierat rapid 350 66,5 416,5
Materii prime 28 914 5 493,66 34 407,66
Consumabile 150 28,5 178,5
Abonament Telefon 300 57 357

În aceasta luna societatea încheie un contract de leasing pt un alt autoturism.
S.C. Romarta Lux S.R.L. 36 560 6 946,4 43 506,4
S.C. Elima Com S.R.L. 3 576 679,44 4 255,44

Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 36 114 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de
40 136 ron.
Deoarece Cifra de Afaceri a anului trecut a depasit suma de 100.000 de euro,
Decontul de TVA se va depune de către societate lunar.
Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 40 136 ron cu TVA aferentă de 7 626
ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 36 114 ron cu TVA aferentă de
6 862 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 764 ron.
Iunie
39
Târguri si expozitii 2 000 380 2 380
Electrica 350 66,5 416,5
Materii prime 24 175 4 593,25 28 768,25

S.C. Asistel S.R.L. 1 900 361 2 261
S.C. Consesn S.R.L. 5 184 984,96 6 168,96
S.C. Metropol S.R.L. 3 200 608 3 808
S.C. Cris Com S.R.L. 2 015 382,85 2 397,85
S.C. Romarta Lux S.R.L. 25 000 4 750 29 750
S.C. Consum Coop S.R.L. 4300 817 5 117
S.C. Elima Com S.R.L. 1 400 266 1666
S.C. Oferta Impex s.r.l 3 700 703 4 403

46 699 ron.
6 417 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 2 456 ron.
Septembrie
40
Servicii Birou Notarial 2 000 380 2 380
Abonament Telefon 900 171 1 071
Materii prime 44 111 8 381,09 52 492,09
Electrica 680 129,2 809,2
Curierat rapid 1 520 288,8 1 808,8

S.C. Asistel Com S.R.L. 2 900 551 3 451
S.C. Cris com S.R.L. 5 870 1 115,3 6 985,3
S.C. Io-ge S.R.L. 3 080 585,2 3 665,2
S.C. Treib Consult S.R.L. 2 800 532 3 332
S.C. Consen S.R.L. 3 090 587,1 3 677,1
S.C. Gala Niro S.R.L. 1 700 323 2 023
S.C. Trada com S.R.L. 2 300 437 2 737
S.C. Compa Dani S.R.L. 3 480 661,2 4 141,2
Botoc Nicoleta 50 400 9 576 59 976

Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 58 711 ron iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de
103 195 ron.
41
11 155 ron . Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 8 452 ron.
Decembrie
Curier rapid 500 95 595
Materii prime 9 276 1 762,44 11 038,44

S.C. Consum Coop S.R.L. 1 600 304 1 904
S.C. Rodav S.R.L. 1 800 342 2 142
S.C. Romarta lux S.R.L. 5 051 959,69 6 010,69
S.C. Asistel S.R.L. 1 400 266 1 666
S.C. Consens S.R.L. 3 300 627 3 927
S.C. Compa Dani S.R.L. 1 700 323 2 023
S.C. Oferta impex S.R.L. 5 400 1 026 6 426
S.C. Cmsn S.R.L. 870 165,3 1 035,3
21 121 ron.
42
Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 21 121 ron cu TVA aferent de 4012 ron
si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 17 776 ron cu TVA aferent de 3 377
ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 635 ron.
Martie
Leasing masini 8 000 1 520 9 520
Curierat 500 95 595
Materii prime 32 123 6 103,37 38 226,37
Abonament telefon 500 95 595
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări.Pe baza

S.C. Rodav S.R.L. 3 046 578,74 3 624,74
S.C. Elima com S.R.L. 3 500 665 4 165
S.C. Comlux S.R.L. 5 900 1 121 7 021
S.C. Gala Niro S.R.L. 1 400 266 1 666
S.C. Treib Construct S.R.L. 3 900 741 4 641
S.C. Oferta impex S.R.L. 1 300 247 1 547
S.C. Io –ge S.R.L. 7 300 1 387 8 687
S.C. Daria Mod S.R.L. 5 200 988 6 188
S.C. Cris Com S.R.L. 1 500 285 1 785
S.C. Foto Dumbrava S.R.L. 1 300 247 1 547
43
S.C. Compa Dani S.R.L. 2 000 380 2 380

Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 49 623 ron , iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de
59 612 ron .
Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 59 612 ron cu TVA aferent de 11 326
ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 49 623 ron cu TVA aferent de
Iunie
Electrica 440 83,6 523,6
Curierat 800 152 952
Abonament telefon 1 100 209 1 309
Târguri si expozitii 7 800 1 482 9 282
Materii prime 30 000 5 700 35 700


S.C. Consum coop S.R.L. 3 300 627 3 927
S.C. Cris com S.R.L. 8 300 1 577 9 877
S.C. Compa Dani S.R.L. 2 700 513 3 213
S.C. Elima com S.R.L. 9 120 1 732,8 10 852,8
44
S.C. Asistel com S.R.L. 2 400 456 2 856
S.C. Trada com S.R.L. 3 750 712,5 4 462,5
S.C. Foto dumbrava S.R.L. 4 800 912 5 712
S.C. Mini cora S.R.L. 7 600 1 444 9 044
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări.Pe baza

sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 58 100
ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 68 724 ron .
Septembrie
Târguri si expozitii 7 300 1 387 8 687
Leasing masini 5 700 1 083 6 783
Curierat 920 174,8 1 094,8
Materii prime 48 755 9 263,45 58 018,45
Abonament telefon 950 180,5 1 130,5

S.C. Romarta lux S.R.L. 12 710 2 414,9 15 124,9
S.C. Asistel S.R.L. 10 700 2 033 12 733
45
S.C. Io-ge S.R.L. 11 000 2 090 13 090
S.C. Elima com S.R.L. 2 700 513 3 213
S.C. Consum coop S.R.L. 1 000 190 1 190
S.C. Compa Dani S.R.L. 2 600 494 3 094
S.C. Trada com S.R.L. 7 000 1 330 8 330
S.C. Cris com S.R.L. 8 700 1 653 10 353
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări.Pe baza sumelor
din facturi s-au făcut înregistrări contabile.Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 68 525 ron ,iar
Totalul jurnalului Vânzări a fost de 67 910 ron .
13 020 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost o suma negativa de -117 ron.
Deoarece achizitiile au devansat livrarile ne confruntam cu o Taxa pe valoare
adăugată de recuperat.Societatea alege reportatrea acestei sume pentru luna urmatoare.
Decembrie
Consumabile 900 171 1 071
Combustibile 600 114 714
Electrica 330 62,7 392,7
Curierat 620 117,8 737,8
Materii prime 25 277 4 802,63 30 079,63
Abonament telefon 340 64,6 404,6

46
S.C. Asistel com S.R.L. 3 000 570 3 570
S.C. Oferta impex S.R.L. 3 700 703 4 403
S.C. Romarta lux S.R.L. 10 650 2 023,5 12 673,5
S.C. Mini Cora S.R.L. 2 800 532 3 332
S.C. Elima Com S.R.L. 4 300 817 5 117
S.C. Io-ge S.R.L. 3 600 684 4 284
S.C. Geo-val S.R.L. 2 700 513 3 213
S.C. Cris com S.R.L. 2 900 551 3 451
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări.Pe baza

Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 35 867 ron , iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de
38 550 ron .
6 815 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 509 ron.
3.3. Organizarea contabilitătii privind TVA

Compartimentul contabilitate al unitătii este organizat conform prevederilor
articolului 11 din Legea Contabilitătii nr. 82/1991 cu modificarile si completările ulterioare
pe compartimente distincte conduse de contabilul sef.
Compartimentele care functioneaza în cadrul unitătii sunt:
 Compartimentul Aprovizionare – desfacere
 Compartimentul contabilitate
 Compartimentul financiar
În cadrul compartimentului Aprovizionare – desfacere se întocmesc comenzile către
furnizori în vederea aprovizionării unitătii cu mărfurile necesare activitatii de comercializare
pe care o desfasoara.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în evidentele contabile ale
întreprinderii sunt prezentate în continuare, avându-se în vedere compartimentele în cadrul
cărora aceastea sunt întocmite :
 APROVIZIONAREA
47
La sosirea mărfii aceasta este receptionată de către gestionar si comisia de receptie
care confruntă cantitătile din factură cu cele existente faptic. De asemenea se face si o
verificare a calitătii mărfurilor primite.
Dacă nu s-au constatat diferente se întocmeste nota de intrare receptie (anexa
nr.3)
al cărei număr este trecut pe spatele facturii; gestionarul semnează de primirea mărfii.
De aici factura merge la contabilitate unde este trecută în registrul de scadentă.
NOTA DE INTRARE RECEPtIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE
Serveste ca:
-document pentru receptia valorilor materiale
-document justificativ pentru încărcarea în gestiune
-act de probă în litigii cu caărăusii si furnizorii pentru diferentele constatate la receptie
-document justificativ de înregistrare în evidenta marfurilor si în contabilitate
Circulă la:
-magazie după semnarea de către comisia de receptie, delegatii furnizorului si
gestionar
-la compartimentul de aprovizionare pentru înregistrarea cantitatilor aprovizionate si
certificarea efectuarii plătilor către furnizor
-la compartimentul financiar – contabil pentru înregistrarea în contabilitatea sintetica
si analitică
Se arhivează la compartimentul financiar – contabil. Nota de intrare receptie la
sfirsitul lunii este contabilizată pe fiecare gestiune si apoi pe total gestiuni.
În cadrul Rin Fortex S.R.L. se achizitionează bunuri folosite pentru nevoile firmei -
nu se achiziâineaza bunuri în scopul revânzării lor în formă brută, ci doar bunuri de natura
materiilor prime, utilizate la producerea de încăltăminte. În acest sens, pe NIR nu este trecut
un adaos comercial, acesta fiind stabilit asupra produsului finit. Întreprinderea practică un
adaos comercial cuprons între 0-75%. În momentul înregistrării adaosului comercial, TVA-ul
aferent este înregistrat în contul 4428, TVA neexigibil, până la data vanzării, când se va trece
în contul 4427 TVA colectată.
 DESFACEREA – LIVRAREA marfurilor din magazie către clienti se face pe baza
de factură fiscală care se întocmeste normal în trei exemplare de către compartimentul
desfacere si se semnează de către reprezentantii acestuia.
Factura fiscală serveste ca:
48
 document de însotire a mărfii pe timpul transportului
 document de încărcare în gestiunea primitorului (clientului)
 document justificativ de înregistrare în contabilitate (furnizorului si
cumpărătorului)
Circulă la:
 compartimentul financiar, pentru acordarea vizei de control preventiv
 la persoanele care dispun încasări si plăti din contul de la banca al unitătii
 la compartimentul desfacere, în vederea înregistrării în evidentele operative si
pentru eventualele reclamatii ale clientilor (exemplarul 2 al facturii, la care se adauga
dispozitia de livrare)
 la compartimentul financiar – contabil, pentru înregistrarea în contabilitate
(exemplarul 3)
Se arhiveaza:
 la compartimentul desfacere (exemplarul 2)
 la compartimentul financiar – contabil (exemplarul 3)
La sfîrsitul fiecărei zile se întocmeste borderoul de livrare în două exemplare pe
fiecare gestiune în parte de către serviciul desfacere.
Acestea ajung la serviciul contabilitate insotite de exemplarul 3 al facturii. Aici se
face verificarea aritmetică a calculelor si în cazul în care se constată erori se corectează atât
factura cât si borderoul.
Facturile fiscale de achizitie a bunurilor sunt înregistrate zilnic în registrul de
vânzari, fiind luate în calcul la întocmirea decontului de TVA.
La sfarsitul lunii pe baza totalului din lună, defalcat se poate întocmi nota contabila
2 – livrări mărfuri din gestiune.
Aceste două note contabile – 1 si 2 stau la baza întocmirii decontului de Taxa pe
valoare adăugată.
 Conturi utilizate la înregistrarea taxei pe valoarea adaugată în evidentele contabile

ale S.C. Rin Fortex S.R.L.:
 Contului 442 „Taxa pe valoarea adăugată”, care este un cont sintetic de gradul I
neoperaţional, care prin conturile sintetice de gradul II nominalizate mai jos, asigură evidenţa
şi reflectarea în contabilitate a impozitului indirect general de consum pe transportul
bunurilor şi serviciilor:
49
 Contul 4423 „T.V.A. de plată” este un cont operaţional, având funcţia contabilă
de pasiv, în a cărui conţinut economic se regăseşte obligaţia de plată a întreprinderii, rezultată
din operaţiunile de acest gen. Se creditează cu valoarea T.V.A.-ului de plătit bugetului de
stat, dacă T.V.A.-ul colectat are un rulaj creditor mai mare decât contul de T.V.A.
deductibilă. Se debitează cu sumele plătite la bugetul de stat, reprezentând taxa pe valoarea
adăugată şi cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată în perioadele următoare cu
T.V.A. de plată, datorii prescrise anulate. Contul realizeză principiul de bază, pe care se
sprijină acest tip de impozit, şi anume principiul deductibilităţii. Soldul creditor reprezintă
taxa pe valoarea adăugată constituită ca obligaţie, exigibilă la plată, dar neplătită.
 Contul 4424 „T.V.A. de recuperat” este un cont cu funcţia contabilă de activ, în
debitul căruia se înregistrează la sfârşitul fiecărei luni, când din închiderea contului privind
taxa pe valoarea adăugată a rezultat T.V.A. de recuperat de la bugetul statului, respectiv
atunci când valoarea T.V.A.-ului deductibilă este mai mare decât valoare T.V.A.-ului
colectată, situaţie în care rezultă o creanţă faţă de bugetul statului. Se creditează cu sumele
recuperate de la buget sau ca urmare a operaţiunilor de compensare, prin diminuarea în lunile
următoare a T.V.A.-ului de plată. Soldul contului exprimă valoarea T.V.A.-ului de încasat de
la bugetul statului sau de recuperat în perioada următoare.
 Contul 4426 „T.V.A. deductibilă” este un cont cu funcţia contabilă de activ, în a
cărui conţinut economic se regăseşte taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile
furnizorilor de bunuri şi servicii, deductibilă din punct de vedere fiscal. Se debitează cu
sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărătorilor. Se creditează cu
sumele deductibile din taxa pe valoarea adăugată înregistrate deductibile scazute/compensate
din T.V.A. colectată, cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă ce
depăşesc valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată ce urmează a se încasa de la bugetul
statului/ diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între T.V.A. deductibilă şi T.V.A.
colectată.
 Contul 4427 „T.V.A. colectată” este un cont cu funcţia contabilă de pasiv, a cărui
conţinut economic asigură reflectarea în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată aferentă
operaţiunilor de vânzare din întreprindere a bunurilor şi serviciilor. Se creditează cu taxa pe
valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie, taxa pe valoarea
adăugată înscrisă în facturile emise către clienţi sau alte documente legale reprezentând
vânzările de mărfuri şi bunuri, prestările de servicii şi executările de lucrări/ serviciile
50
prestate, taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate. Se debitează cu sumele
reprezentând taxa pe valoarea adăugată plătibilă bugetului de stat. La sfârşitul fiecărei luni se
soldează în corespondenţă cu T.V.A. deductibilă şi T.V.A. de plată.
 Contul 4428 „T.V.A. neexigibilă” este un cont bifuncţional, în care se
înregistrează valoarea taxei pe valoarea adăugată neexigibilă, provenită din operaţiunile de
vânzare şi cumpărare, pentru care nu s-au întocmit acte legale. În creditul contului se
înregistrează taxa pe valoarea adăugată, aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi
executărilor de lucrări cu plata în rate conform prevederilor legale, mărfurilor din unităţile
comerciale cu amanuntul, livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi executărilor de lucrări
pentru care nu s-au întocmit facturi. În debitul contului se înregistrează taxa pe valoarea
adăugată, aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate conform prevederilor legale,
vânzărilor de mărfuri din unităţile comerciale cu amănuntul, vânzărilor de bunuri şi servicii
sau prestărilor de lucrări cu plata în rate, devenită exigibilă în cursul exercitiului şi taxa pe
valoarea adăugată amânată la plată. Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată
neexigibilă.
Înregistrările contabile pentru a determina, în final, taxa pe valoarea adăugată de plată
sau taxa pe valoarea adăugată de recuperat prezintă unele particularităţi:
a) dacă întreaga activitate economică a întreprinderii şi totalitatea vânzărilor sunt
supuse plăţii taxei pe valoarea adăugată;
b) dacă sunt activităţi scutite de taxă pe valoarea adăugată;
c) dacă întreprinderea are livrări la export pentru care este stabilită cota zero;
d) particularităţi privind contabilitatea taxei pe valoarea adăugată de regularizat.
După ce vânzările şi cumpărările au fost înregistrate în jurnale se face diferenţa între
taxa pe valoarea adăugată colectată şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă.
Sunt posibile următoarele situaţii :
 dacă TVA colectată  TVA deductibilă → TVA de plată
 înregistrarea TVA deductibilă
% = 401 „Furnizori” 1547
301 „Materii prime” 1300
4426 „TVA deductibilă” 247
 înregistrarea TVA colectată

4111 „Clienţi” = % 11305
701 „Venituri din vânzarea 9500
51
produselor finite”
4427 „TVA colectată” 1805
 închiderea conturilor de taxă pe valoarea adăugată

4427 „TVA colectată” = % 1805
4426 „TVA deductibilă” 247
4423 „TVA de plată” 1558
 înregistrarea plăţii prin virament bancar

4423 „TVA de plată” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 1558
 dacă TVA colectată  TVA deductibilă → TVA de recuperat de la buget

 închiderea conturilor de taxă pe valoarea adăugată
% = 4426 „TVA deductibilă” 700
4427 „TVA colectată” 400
4424 „TVA de recuperat” 300
 înregistrarea recuperării de la buget prin contul bancar

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4424 „TVA de recuperat” 300
3.4 Analiza comparativă a evolutiei taxei pe valoarea adaugată

 Compararea evolutiei TVA deductibilă si a TVA colectată în cursul anului 2008
Perioada 2008 TVA colectată TVA deductibilă

Ian-Martie 14099 11559
Apr-Iunie 20702 15966
Iulie-Sept 16006 13189
Oct-Decem 26449 19324
52
Se observă asemănarea între curba de evolutie a TVA colectatî si a curbei de evolutie a
TVA deductibilă, fapt ce indică o strânsă corelare a volumului vânzărilor cu cel al achizitiei
de bunuri si servicii. Această curelare provine si din faptul ca Rin Fortex S.R:L. a avut o
buna politică de previzionare a vânzarilor pe perioade calendaristice.
Per 2009 Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec
TVA
8553 6602 7626 5203 9819 8873 8139 3170 19607 9161 11289 4012
colectata
TVA
9769 5148 6862 4769 3639 6417 4117 9772 11155 8515 10521 3377
deductib
În cursul anului 2009 se observă faptul că în cadrul întreprinderii există traiectorii inegale
ale curbelor de tax ape valoarea adaugata supuse compararii. Astfel în perioada iulie – august,
53
societatea a prevăzut o crestere a nivelului vânzărilor în perioada imediat urmatoare si a
crescut stocul materiilor prime, rezultând astfel TVA de recuperate. Ulterior, adaosul
commercial, nivelul ridicat al vanzarilor si productivitatea muncii au condus la realizarea
unei cifre de afaceri semnificative în perioada august-octombrie. Taxa ape valoarea adaugată
de plată obtinută în această perioadă nu a avut o influentă semnificativă asupra trezoreriei
firmei, având în vedere faptul că majoritatea vanzărilor s-a realizat cu numerar.
Per 2010 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec
TVA
colectat 2822 13080 11326 8526 6266 13058 3980 7918 12903 12681 9314 7324
a
TVA
9272 6054 9428 6173 4465 11699 3451 6602 13020 12268 9272 6815
deductib
54
În primul trimestru al anului 2010, se observă faptul că nivelul stocurilor realizate în
perioada precedentă a fost suficient pentru necesarul de productie previzionat. Drept rezultat,
societatea a avut TVA de plată. În perioada urmăatore, respective începând cu luna aprilie,
nivelul vânzărilor previzionate a fost strâns corelat cu nivelul stocurilor, fapt ce a condus la o
tax ape valoarea adaugata de plata relativ constantă.
3.5. Implicatiile taxei pe valoare adăugată asupra rentabilitătii întreprinderii
3.5.1 Taxa pe valoare adăugată în raport cu rezultatele întreprinderii

În cazul TVA se pune problema evaluării patrimoniului determinat de măsurarea
activelor si pasivelor cheltuielilor si veniturilor. Fiscalitatea si-a însusit unul dintre principiile
contabilitătii, si anume metodele de evaluare ale patrimoniului trebuie să fie aceleasi în tot
cursul exercitiului financiar si de la un exercitiu la altul. Dacă în cazuri justificate se schimbă
metodele, trebuie calculate influentele asupra situatiei patrimoniale si financiare, precum si
asupra nivelului contului de rezultate. TVA generează costuri pentru întreprindere în calitatea
sa de colector fiscal. Aceste costuri pot fi determinate de urmatoarele categorii: costuri
directe, costuri de gestiune si costuri de trezorerie.
55
Costurile directe intervin în cazul în care TVA nu este deductibilă în totalitate, partea
nedeductibila fiind cuprinsă în costul de achizitie al bunului respectiv si în situatia în care
întreprinderea este ea însăsi asimilată consumatorului final.
Pentru a-si lua în calcul dimensiunea fiscală a afacerilor, agentul economic trebuie să-
si analizeze foarte bine obiectul de activitate. Dacă consumurile intermediare, ca participante
la valoarea adăugată, sunt mari, atunci poate să aprecieze luarea în considerare a capacitătii
fiscale si este decizia sa normală de optiune ca plătitor de TVA. Pentru un agent economic, al
cărui obiect de activitate îl constituie prestările de servicii, prin analize, consultatii, evaluare,
proiectare si în general exploatarea inteligentei, consumurile intermediare vor fi mai mici.
În asemenea situatii, întreprinderea nu va opta pentru o gestiune eficientă, pentru
plata TVA, deoarece aceasta va fi suportată de client, iar în concurentă cu alte întreprinderi
neplătitoare de TVA, va renunta la serviciile sale, chiar dacă calitatea lucrărilor prestate este
de nivel înalt.
Respectând principiul costului istoric privind evaluarea bunurilor intrate în
patrimoniu cu titlu oneros, TVA, ca parte nedeductibila, trebuie să fie cuprinsă în costul
bunului achizitionat si nu în contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte
asimilate, asa cum spre exemplu se înregistrează operatiunile de export import.
Cresterea costului de achizitie prin includerea taxei fiscale nedeductibile conduce
implicit la cresterea cheltuielilor de exploatare si micsorarea rezultatului contabil.
Costurile de gestiune sunt generate de rolul întreprinderii de colector fiscal privind
TVA. În acest scop, trebuie întocmite documentele justificative si registrele privind TVA. De
asemenea, trebuie organizată o evidentă contabilă riguroasă, detaliată, complexă pentru a
dispune de timp si de informatiile necesare întocmirii decontului de TVA, necesitând o fortă
de muncă deloc neglijabilă. Colectarea TVA se derulează, nu în putine cazuri, pe fondul
riscului de insolvabilitate al clientilor si al litigiilor ce pot interveni în relatiile cu furnizorii.
Costurile de gestiune implică fortă de muncă suplimentară si deci, cresterea cheltuielilor cu
muncă vie.
Costurile de trezorerie sunt determinate de intervalul de timp între creantele asupra
bugetului de stat privind TVA deductibilă la intrare si datoriile fată de bugetul de stat privind
TVA colectată la iesire.
TVA generează creditul clienti si creditul furnizori. Aceste diferente sunt regularizate
până la data de 25 a lunii următoare. TVA de plată se achită pe baza decontului TVA depus.
În schimb, TVA de recuperat se rambursează selectiv pentru anumiti agenti economici, în
56
termen de maximum 30 de zile de la depunerea decontului, a cererii de rambursare si a
documentatiei justificative.
Pentru alti agenti economici, TVA de recuperat se compensează cu TVA de plată în
lunile următoare. În situatia în care, pe o durată de trei luni, TVA de recuperat nu este
compensată integral de TVA de plată, diferenta se rambursează de organul fiscal în termen de
30 de zile de la depunerea decontului aferent lunii a treia si a cererii de rambursare.
TVA angajează un cost legat de gestiunea trezoreriei pentru avansurile încasate la
clientii creditori. Din punct de vedere fiscal, avansurile sunt purtătoare de TVA si se
facturează.
Dacă în luna respectivă, agentul economic nu are consumuri intermediare, deci TVA
deductibila sau mărimea sa este nesemnificativă, furnizorul de bunuri are obligatia de a vira
un buget integral TVA aferentă avansurilor încasate. Prin suma virată la buget se creează la
unitatea furnizoare o reducere de disponibilităti bănesti, sumă ce nu se poate recupera decât
în lunile următoare. Această situatie poate conduce întreprinderea furnizoare în întârzieri la
plată unor obligatii scadente.
Există si posibilitatea ca derularea operatiunii pentru care s-a încasat avansul să nu se
mai realizeze, avansul urmând a fi restituit integral clientului.
Întrucât virarea la buget a TVA calculată pentru avansurile încasate a avut loc,
recuperarea urmează a se realiza în lunile urmatoare de la alte operatiuni sau prin
rambursarea de la buget. Este de preferat renuntarea înregistrarii TVA asupra avansurilor
încasate /platite.
O situatie deosebită între relatiile comerciale ale agentului economic o reprezintă
pierderea, deprecierea sau distrugerea bunurilor pe timpul transportului către client. Stabilirea
taxei datorate se face în strânsă corelatie cu prevederile contractuale. Dacă bunurile s-au
pierdut pe timpul transportului către client si contractul îl face responsabil pentru orice
pierdere înregistrată după predarea bunului, furnizorul datorează taxa aferentă bunurilor
respective, clientul având drept de deducere a taxei cuprinse în factura furnizorului în masura
în care bunurile erau destinate realizarii de operatii impozabile.
Pentru bunurile destinate unor operatii, scutite de taxe sau cheltuieli care nu au
legatură directă cu activitatea firmei, TVA aferentă bunurilor pierdute pe timpul transportului
nu poate fi dedusă.
Dacă contractul îl face responsabil pe furnizor pentru pierderile intervenite înainte de
predarea la client, există două posibilităti de solutionare:
57
a. în situatia în care furnizorul nu a emis factura, atunci nu datorează TVA, deoarece se
consideră că nu s-a efectuat livrarea lor. În situatia inversă se datorează taxa inclusă în
factură.
b. Dacă clientul refuză plata facturii deoarece nu a primit marfa, problema se reglementeaza
prin emiterea unei noi facturi, în rosu, pentru taxa de scazut. Legea nr. 345/2002 privind TVA
nu permite deductibilitatea TVA pentru bunuri lipsa, pierdute pe timpul transportului,
depreciate calitativ, constatate pe baza de inventariere peste normele legale neimputabile.
Există situatii în care beneficiarii bunurilor sau serviciilor sunt declarati insolvabili
prin hotarâri judecatoresti definitive, iar furnizorii si prestatorii de servicii beneficiază de
dreptul de deducere prin restituire de la bugetul statului a TVA corespunzatoare sumelor ce nu
pot fi încasate.
CA TVA DE PLATA
2008 390017 17218
2009 494450 16479
2010 574372 8380
58
In perioada 2008 - 2009 societatea Rin Fortex S.R.L. a avut o cifra de afaceri
crescatoare. Printr-o corelare foarte buna a nivelului vânzărilor cu nivelul achizitiilor de
materii prime si servicii, taxa pe valoare adaugata de plata a avut o evolutie relativ constanta,
fara modificari majore. Această corelare provine si din faptul ca Rin Fortex S.R.L. a avut o
buna politică de previzionare a vânzarilor pe perioade calendaristice.
59
3.5.2 Analiza impactului TVA asupra situatiei financiar-patrimoniale si asupra
fluxurilor de trezorerie
Analiza impactului TVA asupra situatiei financiar-patrimoniale si asupra fluxurilor de
trezorerie se referă la influenta acesteia asupra pozitiei financiare si a indicatorilor
echilibrului financiar.
În situatia în care agentul economic are de plată la bugetul de stat TVA, această sumă
trebuie achitată în data de 25 a lunii următoare, rezultă că agentul respectiv beneficiază de un
surplus de trezorerie pentru 25 de zile, cu conditia ca suma pentru vânzările efectuate să fie
încasată de la terti până la data de întâi a lunii următoare. În caz contrar se reduce
proportional cu numărul de zile aferente neîncasării contravalorii facturilor emise.
Societatea a achizitionat servicii si produsein luna ianuarie 2008 în valoare de 39 243
lei, din care:
- cost achizitie 32 977lei
- TVA deductibilă 6 266 lei
În cursul aceleiasi luni, a vândut mărfuri în valoare de 27 954 lei din care:
- pret de vânzare 23 489 lei
- TVA colectată 4465 lei
Rezultă că are de plată la bugetul de stat suma de 1 801 lei.
În situatia în care vânzările sunt constante, pentru cele 25 de zile se generează fluxuri
de trezorerie nete de 1 801 lei, care contribuie la mentinerea echilibrului trezoreriei,
după cum reiese din următorul tabel.
TVA de plata % aferentă Fluxuri de trezorerie
Zile perioadei
Incasata Neincasata Pozitive Negative
de incasare
- 1 801 - 25/25= 1 - -
1 1 801 24/25 1 728,96 72,04
2 1 801 23/25 1 656,92 144,08
..... ... ...
10 1 801 15/25 1 080,6 720,4
... ... ...
25 1 801 - 1 801
60
Dacă clientii achită factura după 10 zile de la data scadentei, fluxurile de trezorerie
nete se reduc cu 720,4 lei. În situatia în care clientii nu au achitat factura, agentul economic
este pus în situatia de a apela la un imprumut de 1 801 lei, fie a sista platile scadente către
terti pentru a achita TVA datorat bugetului de stat.
În situatia în care vânzarile ramân constante si termenul de scadentă nu se modifică,
societatea beneficiază din partea statului de un credit constant în valoare de 1 801 lei pe luna,
caz în care societatea realizează un profit suplimentar determinat de rata dobânzii practicată
de băncile comerciale, pentru creditul bancar neangajat.
3.5.3.Influenta cheltuielilor de exploatare angajate de TVA asupra rezultatelor

întreprinderii
Având în vedere ca TVA conduce la cresterea costului de achizitie prin includerea
taxei fiscale nedeductibile, în situatia în care TVA nu este deductibilă în totalitate si în situatia
în care întreprinderea este ea însăsi asimilată consumatorului final, implicit cresc cheltuielile
de exploatare si se micsorează rezultatul contabil.
Cresterea cheltuielilor de exploatare implică modificarea soldurilor intermediare de
gestiune.
Societatea Rin Fortex S.R.L.are prin efectul legii prorata de 100% astfel, situatia
generală nu este afectată si nici rentabilitatea întreprinderii.
Pentru agentii economici supusi plătii TVA, care livrează bunuri si servicii impozabile
si nu au prorata 100%, situatia generala este afectata influentând rentabilitatea întreprinderii.
TVA conduce la cresterea costurilor.
Pentru cei care livreaza bunuri si servicii care prin efectul legii sunt scutite de plata
TVA, se majorează cheltuielile de exploatare. Astfel, marja comerciala se va diminua în cazul
unui raport integrat al TVA asupra rentabilitătii întreprinderii, cu TVA nedeductibilă aferentă
livrarilor de bunuri scutite. Aceasta va conduce la diminuarea valorii adaugate, excedentul
brut din exploatare, rezultatului exploatarii, rezultatului curent si rezultatului exercitiului cu
valoarea corespunzatoare TVA nedeductibilă.
Perioada Total livrari TVA TVA

Total achizitii TVA de plata
2008 bunuri colectata deductibila
Ian-Martie 74205 14099 60839 11559 2540
Apr-Iunie 108957 20702 84036 15966 4736
61
Iulie-Sept 84242 16006 69416 13189 2817
Oct-Decem 139203 26449 101706 19324 7125
In anul 2008 se observaa modificări ale valorii cifrei de afaceri, modificări ce au influentat
direct si in aceleasi sensuri calorile taxei pe valoare adăugată de plată.
Perioada 2009 Total livrari bun TVA colectata Total achizitii TVA deductib TVA de plata
Ianuarie 45018 8553 51982 9769 -1216
Februarie 34750 6602 28666 5148 1454
Martie 40136 7626 36114 6862 764
62
Aprilie 27384 5203 25154 4769 434
Mai 49898 9819 19153 3639 6180
Iunie 46699 8873 33775 6417 2456
Iulie 42838 8139 21667 4117 4022
August 16683 3170 51433 9772 -6602
Septembrie 103195 19607 58711 11155 8452
Octombrie 48215 9161 44816 8515 646
Noiembrie 59402 11289 55375 10521 765
Decembrie 21121 4012 17776 3377 635
In anul 2009 evolutia taxei pe valoare adăugată de plata a fost strans legată de
evolutia nivelului vânzărilor. Aceasta situatie rezulta din o buna si eficientă aplicare a
politicilor de previzionare a vânzarilor pe perioade calendaristice.
Total livrari TVA TVA

Perioada 2010 Total achizitii TVA de plata
bunuri colectata deductibila
Ianuarie 14854 2822 48799 9272 -6450

Februarie 68843 13080 31866 6054 7026
Martie 59612 11326 49623 9428 1898
Aprilie 44873 8526 32491 6173 2353
Mai 32977 6266 23498 4465 1801
Iunie 68724 13058 58100 11699 2019
Iulie 20947 3980 18165 3451 529
August 41674 7918 34745 6602 1316
Septembrie 67910 12903 68525 13020 -117
Octombrie 66739 12681 64567 12268 413
Noiembrie 49022 9314 49205 9272 42
Decembrie 38550 7324 35867 6815 509
63
Desi in anul 2010 Societatea Rin Fortex a înregistrat fluctuatii semnificative ale
nivelului vânzărilor, a reusit sa obtină o taxa pe valoare adăugată de plată relativ constantă.
Datorita nivelului ridicat de materii prime achizitionat la inceputul anului si a unui nivel mic
de vânzări raportat la aceiasi perioadă, marimea taxei pe valoare adăugată deductibila a fost
mai mare decat cea a taxei pe valoare adăugată colectată, astfel, societatea a inregistrat o taxa
pe valoare adăugată de recuperat. Insa in luna februarie stocurile de materii prime au fost
suficiente pentru nivelul vînzărilor iar achizitiile au fost mult inferioare vânzărilor ceea ce a
generat o taxa pe valoare adăugată de plata relativ mare, in comparatie cu perioada urmatoare
in care societatea a reusit sa coreleze foarte bine achizitiile cu vânzările.
64
65
CONCLUZII
Într-o economie normală, unde aprovizionarea, producţia şi comercializarea

produselor finite se desfăşoară ritmic, TVA incită la o activitate performantă în toate aceste
stadii. Cumpărătorul are interesul să-şi optimizeze stocurile, apropiind cât mai mult
momentul aprovizionării de acela al lansării lor în fabricaţie; producătorul este interesat să
producă rapid, cu costuri cât mai mici şi la o calitate corespunzătoare pentru a fi competitiv
pe piaţă, iar furnizorul interesat să-şi vândă cât mai grabnic mărfurile produse şi să le
încaseze rapid, dat fiind faptul că el datorează TVA la livrarea mărfurilor şi nu la încasarea
acestora.
În felul acesta, prin eforturi conjugate, se reduce perioada de imobilizare a sumelor
plătite ca TVA în momentul cumpărării mărfurilor, vânzând cât mai grabnic propriile produse
şi recuperând din TVA colectat pe cel deductibil.
Pe lângă avantajele evidente, TVA are şi unele neajunsuri propri impozitelor
indirecte. Este vorba mai întâi de regresivitatea sa în raport cu mărimea veniturilor
consumatorului, fiind mai greu de suportat decătre cei cu venituri mici şi familii numeroase.
Prin scutirea sau impozitarea cu cote reduse a produselor vitale şi prin suprataxarea
veniturilor nemetrica a consumului de lux cu incovenient a fost în parte corectat.
Pe de altă parte TVA poate exercita o presiune inflaţionistă dacă salariile se indexează
în raport cu evoluţia preţurilor.
În ciuda complexităţii metodelor de impozitare, avantajele impozitului unic încasat
fracţionat sunt evidente ; datorită acestora modelul francez de impozitare a valorii adăugate s-
a generalizat în ţările U.E. iar în prezent se aplică în peste 70 de ţări.
Presedintele Traian Basescu a dat in repetate randuri declaratii referitoare la situatia
taxei pe valoare adăugata in Romania, de actualitate fiind cea prin care acesta propune o cota
a taxei pe valoare adăugată nemodificata in conditiile actuale de criză.
Deasemenea liderul PNL Crin Antonescu a declarat, luni 1 iunie 2009, la o dezbatere
privind relansarea economiei româneşti, că actuala criză poate fi trecută cu bine dacă
România urmează trei direcţii: statul minimal, taxe în favoarea prosperităţii, respectiv cotă
unică de 10% şi TVA de 15 % .
In cadrul lucrarii am abordat problematica taxei pe valoare adăugata din perspectiva
societătii RIN FORTEX S.R.L. evidenţiând influenţa TVA-ului asupra rentabilitătii si
66
rezultatelor întreprinderii, asupra situatiei financiar-patrimoniale si a fluxurilor de trezorerie,
lichiditătii si solvabilitătii întreprinderii dar si influenta cheltuielilor de exploatare angajate
de taxa pe valoare adăugată asupra rezultatelor întreprinderii.
RIN FORTEX SRL în calitatea de plătitoare de TVA, susţine şi înţelege importanţa
cotei pe valoarea adăugată pentru bugetul statului, TVA-ul având o pondere considerabilă în
formarea acestuia.
Deşi activitatea pe care o desfăşoară nu este una foarte „bogată”, societatea propune
revizuirea TVA-ului, considerând că este necesară să se găsească o soluţie pentru înlocuirea
TVA-ului, cu condiţia ca noua taxă să nu determine o creştere a sarcinii fiscale a
întreprinderilor sau cetăţenilor şi că orice modificare adusă reglementărilor în vigoare
referitoare la TVA trebuie să reducă substanţial riscul de fraudă, să excludă noi riscuri şi, mai
presus de orice, să nu genereze o birocraţie excesivă pentru societăţi şi pentru autorităţi.
67
BIBLIOGRAFIE
1. Stoica Emilia "Finante publice" Ed. Cartea Studenteasca , Bucuresti , 2009

2. Vacarel I. "Finante Publice" Ed . Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 2002
3. Iulian Vacarel - coordonator , Finante publice , Editura Didactica si pedagogica,
Bucuresti, 2003
4. Iulian Vacarel , Politici fiscale si bugetare in Romania 1990-2000 , Editura Expert ,
Bucuresti , 2001
5. Tatiana Mosteanu - coordonator , Buget si trezorarie publica, editia a III -a , Editura
Tribunala Economica , Bucuresti 2002
6.Alexandru, F, Aspecte privind reglementarea TVA în ţările dezvoltate, Finanţe Bănci
Asigurări, nr.1, ianuarie 2003.
7. Budugan, D., Georgescu , I. „Bazele contabilităţii” , Editura Sedcom libris, Iaşi, 2003
Dincă, A, Expert fiscal – Taxa pe valoarea adăugată, Editura Civio Reviste Specializate,
Bucureşti, 2002
8. Horomnea, E. „Bazele contabilităţii concepte şi aplicaţii” , Editura Sedcom libris, Iaşi,
2004
9. Moşteanu,T. „Finanţe publice - note de curs şi aplicaţii pentru seminar” , Editura
Universitară, Bucureşti, 2005
10. Popescu, Gh., Popescu, V. „Contabilitatea armonizată simplificată cu directivele
europene şi fiscalitatea societăţii comerciale” , Editia a II a ,Editura Gestiunea, Bucureşti,
2003
11. Popescu, N. „Finanţe publice” , Editura Economică, Bucureşti, 2005
12. Ţâţu, L. „ Fiscalitate - aplicaţii practice” , ediţia a II a, ASE, Bucureşti, 2005
13. Ţâţu, L. ş.a. „Fiscalitate de la lege la practică” , ediţia a III a, Editura Ch.Beck, Bucureşti,
2006
14. Văcărel, I., Bistriceanu, Gh., Moşteanu, F. „Finanţe publice” , ediţia a IV a , Editura
Didactica şi Pedagogica , Bucureşti, 2004
15. Vintilă, G, Călin, M, Vintilă, N, Fiscalitate, Editura Economică, Bucureşti, 2002.
*** - Hotărârea Guvernului nr. 598/2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr.
345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 437 din 22
iunie 2002.
68
*** - Legea nr. 110/1997 pentru modificarea articolului 6 litera A i) punctul 6 din Ordonanţa
Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr.
142 din 7 iulie 1997.
*** - Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial
nr. 371 din 1 iunie 2002.
*** -Legea nr. 571/2003 actualizata pana la 7 sept.2006 (forma aplicată din 1 ianuarie 2007)
*** - Ordonanţa de Urgenţă nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în
Monitorul Oficial nr. 113 din 15 martie 2000.
*** - Ordonanţa de Urgenţă nr. 33/1998 cu privire la modificarea şi completarea art. 6 din
Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul
Oficial nr. 432 din 16 noiembrie 1998.
*** - Ordonanţa Guvernului nr. 2/1996 cu privire la completarea şi modificarea unor
reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 19
din 26 ianuarie 1996.
*** - Ordonanţa Guvernului nr. 21/1996 privind completarea şi modificarea unor
reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 170
din 30 iulie 1996.
*** - Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în
Monitorul Oficial nr. 288 din 12 decembrie 1995.
*** - Site-ul Fondului Monetar Internaţional.
*** - Site-ul Ministerului de Integrare Europeană în România.
*** - Site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
*** - Site-ul Uniunii Europene.
69

TVA - Alocare Si Impact

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TVA - Alocare Si Impact

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA FINANTE – BANCI

TITLUL LUCRĂRII Tva -

1.1.Conceptul de taxa pe valoarea adaugata

1.3. Legislaţia privitoare la T.V.A.

1.3.1. Operaţiunile impozabile şi locul lor

1.3.2. Persoanele impozabile şi obligaţiile acestora

1.3.3. Cotele de impunere

IMPACTUL TVA ASUPRA ACTIVITATII ECONOMICE

2.1.Impactul TVA asupra firmei

2.2.Efecte asupra trezoreriei societatii economice

2.3.Tehnica impunerii multistadiale a valorii adaugate

2.3.1. Avantaje generale

2.4. Obligatiile agentilor economici si ale administratiilor fiscale

STUDIU DE CAZ LA RIN FORTEX S.R.L.

3.1. Prezentarea generala a societatii

3.2. Organizarea activitatii privind TVA

Director Economic Director Resurse Umane Director Comercial

Contabilitate Productie Vânzări

La nivelul S.C. Rin Fortex S.R.L. contabilitatea este organizată si se conduce in

Jurnalul pentru cumpărări serveste ca:

Operatiuni inregistrate în anul 2008

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza

Clienti Bază impozitare TVA colectata Total

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza

Operatiuni inregistrate în anul 2009

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări.Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări.Pe baza

Clienti Bază impozitare TVA colectata Total

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări.Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări.Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări.Pe baza

3.3. Organizarea contabilitătii privind TVA

 Conturi utilizate la înregistrarea taxei pe valoarea adaugată în evidentele contabile

 înregistrarea TVA colectată

 închiderea conturilor de taxă pe valoarea adăugată

 înregistrarea plăţii prin virament bancar

 dacă TVA colectată  TVA deductibilă → TVA de recuperat de la buget

 înregistrarea recuperării de la buget prin contul bancar

3.4 Analiza comparativă a evolutiei taxei pe valoarea adaugată

Perioada 2008 TVA colectată TVA deductibilă

 Compararea evolutiei TVA deductibilă si a TVA colectată în cursul anului 2008

3.5. Implicatiile taxei pe valoare adăugată asupra rentabilitătii întreprinderii

3.5.1 Taxa pe valoare adăugată în raport cu rezultatele întreprinderii

3.5.3.Influenta cheltuielilor de exploatare angajate de TVA asupra rezultatelor

Perioada Total livrari TVA TVA

Total livrari TVA TVA

Ianuarie 14854 2822 48799 9272 -6450

Într-o economie normală, unde aprovizionarea, producţia şi comercializarea

1. Stoica Emilia "Finante publice" Ed. Cartea Studenteasca , Bucuresti , 2009

S-ar putea să vă placă și