Facultatea de Business şi Turism

Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității

Disciplina: Mărfuri alimentare şi securitatea consumatorului
Titular de disciplină: Conf. univ. dr. Lelia Voinea

PROIECT DE DISCIPLINĂ_MK

“EVALUAREA CALITĂŢII PRODUSULUI X”

Produsul X este produsul alimentar ales de către echipa de studenţi (echipele vor fi formate din 3 - 4
studenţi).

Punctajul acordat proiectului va fi compus din:

- Punctaj acordat pentru conţinut şi modul de redactare (se va ţine cont de respectarea structurii
stabilite, de calitatea conţinutului şi de respectarea regulior de redactare indicate la pag. 6-7 ale
acestui fișier – “Reguli de redactare a proiectului”)

Bonus – max. 10 puncte, obținute astfel:

- Finalizarea* și transmiterea proiectului (încărcarea pe platforma online.ase.ro) în seminarul 5 (săptămânile 9 și,
respectiv10) – 5 puncte
(*pentru obținerea bonusului, proiectele se vor finaliza și preda in seminarul 5, urmând să fie prezentate la data
planificată)
- Realizarea unei prezentari în Power Point a proiectului (12-15 slideuri), care va fi transmisa odata cu proiectul– 5
puncte

STRUCTURA PROIECTULUI DE DISCIPLINĂ

Lucrarea trebuie să conţină:
- COPERTA - o pagină care va conţine: titlul lucrării (scris cu TNR, size 16pt, bold, capitals, center),
numele coordonatorului ştiinţific (Conf. univ. dr. Lelia Voinea) şi numele, grupa şi anul de studiu al
studenţilor din echipă
- CUPRINS
- INTRODUCERE
- CAPITOLE
- CONCLUZII
- BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
Introducerea va cuprinde minim 1 pagină şi va conţine:
 Motivarea alegerii temei
 Prezentarea, pe scurt, a importanţei produsului ales în alimentaţia consumatorului modern şi, dacă
este cazul, şi a riscurilor pe care le implică
 Prezentarea, pe scurt, a aspectelor care vor fi abordate în fiecare capitol al proiectului

CAPITOLUL 1 – CARACTERIZAREA GENERALĂ A PRODUSULUI

1.1. Scurt istoric al produsului

1
 1.2. Principalele etape ale procesului de obţinere a produsului
1.3. Avantaje şi dezavantaje nutriţionale ale produsului ales

CAPITOLUL 2 – ETICHETAREA PRODUSULUI

2.1. Alegerea a 2 mărci din produsul X şi prezentarea celor mai reprezentative date
despre acestea
(Observaţie: Cele două mărci alese vor fi din acelaşi sortiment;
De exemplu: Produs 1 - Iaurt cu vişine Danone şi Produs 2 – Iaurt cu vişine Napolact)

2.2. Analiza informațiilor obligatorii de etichetare referitoare la natura, compoziția și

modul de păstrare în cazul mărcilor alese
(Observaţii:
 Coloana “Conţinutul informaţional al etichetei” se va completa cu cele 12 mențiuni obligatorii de
etichetare, preluate din HG 1169/2011 sau din suportul de curs;
 Coloanele “Produs 1” și “Produs 2” din tabelul de mai jos se vor completa cu datele regăsite
pe etichetele celor 2 mărci de produs X alese)

Conţinutul informaţional al etichetei Produs 1 Produs 2

1. Denumirea sub care este vândut alimentul
2. Lista cuprinzând ingredientele
3. Orice ingredient sau substanţă care ar putea să provoace alergii
sau intoleranţă
4. Cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente
accentuate la etichetare prin desene, cuvinte (sau care sunt incluse
în denumirea produselor)
5. Cantitatea netă pentru alimentele preambalate
6. Data durabilităţii minimale
7. Condiţiile speciale de depozitare şi/sau de utilizare
8. Denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului/
ambalatorului/distribuitorului sau numele şi sediul importatorului
9. Locul de origine sau de provenienţă a alimentului
10. Instrucţiuni de utilizare (se menţionează atunci când lipsa acestora
poate determina o utilizare necorespunzătoare a alimentelor)
11. Concentraţia alcoolică (se înscrie pentru băuturile la care aceasta
este mai mare de 1,2% în volum)

Observaţie: După completarea tabelului cu datele regăsite pe etichetele celor două mărci se vor
comenta rezultatele şi se vor formula aprecieri cu privire la corectitudinea/incorectitudinea
etichetării

2.3. Prezentarea informaţiilor nutriţionale ale celor două produse

Informații nutriționale Produs 1 Produs 2

(100g)
Energie (kcal)
Proteine (g)
Carbohidrați (g),
din care Zaharuri (g)
Grăsime (g), din care
Saturată (g)
Fibre (g)
Sodiu (g)
…………….. (substanțe minerale,
dacă sunt declarate)
……………. (vitamine, dacă sunt
declarate)

2
 Observaţie: se vor formula aprecieri cu privire la profilul nutrițional al celor 2 mărci de produs,
ținând cont de conținutul de nutrieți cu impact negativ (zaharuri, grăsime totală, grăsime saturată,
sare/sodiu).

2.4. Identificarea aditivilor alimentari enumeraţi în lista ingredientelor şi prezentarea

rolului acestora şi a posibilelor efecte adverse asupra sănătăţii consumatorului

CAPITOLUL 4 - EVALUAREA CALITĂŢII SENZORIALE

3.1. Elaborarea schemei de punctaj (pentru evaluarea prin puncte a calităţii senzoriale a celor
două mărci de produs X)
Observaţie: Se va elabora o schemă generală de punctaj pentru produsul X, cu un total de 20 de
puncte, pe baza căreia se vor evalua cele 2 mărci alese.

Exemplu: Schemă pentru Evaluarea prin puncte a calităţii senzoriale a bomboanelor cu adaosuri şi umpluturi

Schema de punctaj a bomboanelor cu adaosuri şi umpluturi

Caracteristica Scara de Descrierea caracteristicilor produsului examinat Punctaj
senzorială punctaj acordat
Aspect 0...4 Formă regulată, suprafaţa este lucioasă; nelipicioase, neaglomerate; dungi uniforme, 4
şi formă bine conturate.
Puţin deformate, uşor pătate, dungi neuniforme, mai puţin conturate. 3
Pătate, cu spărturi mici, neînchise bine la capete. 2
Puternic deformate, uşor umezite. 1
Lipicioase, aglomerate; umplutura este scursă. 0
Culoare 0...2 Uniformă, fără pete de culoare, în concordanţă cu aroma şi adaosurile folosite. 2
Neuniformă, cu pete de culoare nespecifice, prea intens sau prea slab colorate. 1
Culoarea este necorespunzătoare aromei sau adaosului folosit. 0
Consistenţă 0...3 Masă compactă, uniformă, sticloasă sau poroasă. 3
Umplutură este cremoasă, păstoasă, fragedă, în funcţie de sortiment. 2
Suprafaţa este uşor lipicioasă şi prezintă un început de cristalizare; umplutura este 1
mai puţin cremoasă, uscată, mai puţin fragedă şi insuficientă.
Procesul de cristalizare în masa produsului este avansat, produsul este puternic 0
însiropat, astfel încât acesta curge; umplutura este uscată, tare, prea fluidă sau
lipseşte.
Miros (Aromă) 0...4 Plăcută, bine precizată, corespunzătoare culorii şi adaosului folosit, fără nuanţe 4
străine.
Prea puternică. 3
Slabă, dar specifică. 2
Nespecifică şi în neconcordanţă cu culoarea şi adaosul folosit. 1
Prea puternică sau lipsă, neplăcută, străină. 0
Gust 0...7 Caracteristic, bine exprimat, plăcut, specific aromelor şi adaosurilor folosite, fără 7
nuanţe străine.
Specific, slab exprimat, dar plăcut. 6
Gust slab în cazul unuia dintre componente (umplutură sau înveliş). 5
Neconcordanţă între gustul învelişului şi al umpluturii. 4
Gust uşor astringent, umplutură nearomată. 3
Gust acrişor şi astringent; nu se recunoaşte gustul adaosurilor şi aromelor folosite. 2

3
 Uşor străin, de rânced. 1
Necaracteristic, acru, foarte astringent, străin, neplăcut. 0

Se va elabora o schemă de punctaj generală, pentru produsul X. Nu se va elabora câte o schemă de analiză
pentru fiecare dintre cele 2 mărci de produs X alese. Pe baza schemei generale, se vor analiza ulterior
fiecare dintre cele 2 mărci de produs X.

Principii de elaborare a schemei de punctaj:

 Pasul 1 – Selectarea caracteristicilor senzoriale reprezentative, pe baza cărora se va efectua analiza
(completarea acestora în coloana 1 a tabelului)
 Pasul 2 – Stabilirea unui număr maxim de puncte (dintr-un total de 20 de puncte) pentru fiecare
caracteristică senzorială a produsului alimentar, în funcţie de importanţa fiecărei caracteristici în
aprecierea calităţii senzoriale (completarea punctelor acordate în coloana 2 a tabelului)
 Pasul 3 – Stabilirea treptelor intermediare ale punctajului, în cadrul fiecărei caracteristici
senzoriale (completarea acestora în coloana 4 a tabelului)
 Treptele intermediare trebuie să fie simetrice, adică să existe aceeaşi diferenţă de puncte
între 2 trepte consecutive;
 Numărul treptelor de apreciere trebuie să fie astfel stabilit, încât să corespundă diferenţelor
calitative perceptibile de către examinator ;
 Pasul 4 – Descrierea caracteristicii senzoriale pe fiecare treaptă intermediară, în funcţie de
intensitatea caracteristicii şi de prezenţa defectelor (completarea descrierii în coloana 3 a
tabelului)

3.2. Efectuarea analizei senzoriale prin metoda evaluării prin puncte și completarea fișelor
individuale de analiză senzorială

(Observaţie: Fiecare membru al echipei va analiza caracteristicile senzoriale în cazul celor 2 mărci
de produs X şi va completa fişele individuale de analiză, conform modelului prezentat mai jos);

Fişă individuală de analiză senzorială,

prin metoda scării de punctaj
Denumirea produsului analizat .................................................
Numele şi prenumele degustătorului .......................................
Data ...........................................................................................
Caracteristici Punctaj acordat Observaţii
senzoriale (Pi)
Aspect și formă
Culoare
Consistenţă
Miros (Aromă)
Gust
TOTAL
Semnătura degustătorului ..........................................................

Atenţie!!: În coloana 3 „Observaţii” se va comenta punctajul din coloana 2 „Punctaj acordat”.

3.3. Completarea fişelor centralizatoare de analiză și calcularea punctajului mediu total

(Observaţie: Se vor completa cele 2 fişe centralizatoare pentru fiecare marcă de produs X, în
vederea stabilirii punctajului mediu total al fiecărei mărci de produs X, conform modelului prezentat
mai jos)

Fişă centralizatoare de analiză senzorială

Denumirea produsului analizat ........................................................

4
 Caracteristica Punctaj individual acordat de fiecare examinator Punctajul mediu total
senzorială al caracteristicii
(se va calcula media
Examinator Examinator Examinator Examinator
aritmetică simplă a
1 2 3 4
punctajelor acordate de
examinatori)
Aspect și formă
Culoare
Consistenţă

Miros (Aromă)
Gust
Punctajul mediu total al produsului
Numele şi prenumele examinatorilor
1 .................................................
2 .................................................
3 .................................................
4 .................................................

3.4. Stabilirea clasei de calitate a fiecărei mărci de produs X, în urma efectuării analizei
senzoriale
Observaţie: Pentru stabilirea clasei de calitate, se poate şine cont de următorul algoritm:
- dacă punctajul mediu obţinut de produs reprezintă 90-100% din punctajul total al schemei, acesta va
fi introdus în clasa de calitate „Excelent”
- dacă punctajul mediu obţinut de produs reprezintă 70-90% din punctajul total al schemei, acesta va
fi introdus în clasa de calitate „Foarte bun”
- dacă punctajul mediu obţinut de produs reprezintă 50-70% din punctajul total al schemei, acesta va
fi introdus în clasa de calitate „Bun”
- dacă punctajul mediu obţinut de produs reprezintă 30-50% din punctajul total al schemei, acesta va
fi introdus în clasa de calitate „Satisfăcător”
- dacă punctajul mediu obţinut de produs reprezintă mai puţin de 30% din punctajul total al schemei,
acesta va fi introdus în clasa de calitate „Nesatisfăcător”

CONCLUZII
Concluziile vor cuprinde minim 1 pagină şi vor conţine:
- Cele mai importante idei care se desprind din fiecare capitol al proiectului
- Comentarii ale punctajului mediu obţinut de Produsul 1 şi de Produsul 2 pentru fiecare caracteristică
senzorială
- Se vor propune soluţii de îmbunătăţire a calităţii senzoriale pentru Produsul 1 şi Produsul 2

BIBLIOGRAFIE
Surse bibliografice care pot fi consultate pentru realizarea proiectului:
 Voinea, L. - Calitate și securitate alimentară. Reorientări în comportamentul alimentar al consumatorului
modern, Editura ASE, București, 2013;
 Voinea, L. – Ştiinţa alimentelor – o abordare din perspectiva consumatorului , Ed. ASE, Bucureşti, 2009;
 Bobe, M., Popescu, D. - Mărfuri alimentare. Implicații operaționale în business, Editura ASE, Bucureşti, 2015;
 Popescu, D. – Alimentaţie şi igiena mărfurilor, Editura ASE, Bucureşti, 2006;
 Dima, D., Diaconescu, I., Pamfilie, R., Procopie, R., Popescu, D., Bobe, M., Voinea (Chiru), L., Andrei, V. –
Mărfuri alimentare şi securitatea consumatorului, Editura Economică, Bucureşti, 2006;
 Bobe, M. – Produsul alimentar-abordare strategică, Editura ASE, Bucureşti, 2005;
 Diaconescu, I. – Merceologie alimentară, Editura Qlassrom, Bucureşti, 2004.

Categorii de produse care pot fi alese pentru analiza senzorială:

Ciocolată, bomboane de ciocolată, dropsuri, jeleuri, gem, dulceață, napolitane, biscuiţi, cereale
pentru mic dejun, băuturi răcoritoare, iaurt simplu, iaurt cu fructe, pâine feliată, brânză topită,
cașcaval, unt, pateu, băuturi răcoritoare (carbogazoase sau naturale), bere fără alcool etc.
5
 Observaţie: Mărcile de produs alese trebuie să conţină pe ambalaj informaţii nutriţionale indicate la
subcapitolul 3.1 al proiectului.

Reguli de redactare a proiectului

 CUPRINS
Exemplu:

CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………… 1
CAPITOL 1. GENEZA ŞI EVOLUŢIA SOCIOLOGIEI......................................... 3
1.1. Originile gândirii sociologice.......................................................... 3

1.2. Începuturile sociologiei ca ştiinţă..........……………........…………. 6

1.3. Teoria sociologică ş i modelarea realităţii sociale.......................... 13

1.4. Afirmarea sociologiei în România.................................................. 17

CAPITOL 2. DEZVOLTAREA SOCIOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ .............................. 20

2.1. Sociologia spontană versus sociologia ş tiinţifică…………….………. 20

2.2 Obiectul şi funcţiile sociologiei........................................................... 24

2.3. Cercetarea proceselor sociale……………………………..…………… 28

CAPITOL 3. METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE ÎN SOCIOLOGIE…...…. 36

3.1. Delimitări ter minologice: metodă, tehnică, procedură, indici ş i 36
indicatori........................................................................................

3.1. Etapele cercetării sociologice............................................................ 38

3.2. Principalele metode şi tehnici de cercetare sociologică …………….. 42

CONCLUZII......................................................................................................... 48
BIBLIOGRAFIE................................................................................................... 51

Atenţie!!
 Introducerea, concluzii, bibliografia se vor trece în cuprins, dar fără a fi numerotate (cum este cazul capitolelor)

 TITLURI CAPITOLE ŞI SUBCAPITOLE

 Fiecare capitol va începe pe o pagină nouă
 Fontul de redactare a titlului capitolului: Times New Roman, size 16pt, bold, capitals, center
 Spaţiul dintre titlul capitolului şi titlul primului subcapitol: 2 rd (Times New Roman, size 14pt)
 Fontul de redactare a titlului subcapitolului: Times New Roman, size 14pt, bold, align left
 Spaţiul dintre titlul subcapitolului şi text: 1 rd (Times New Roman, size 14pt)

 TEXTUL
 Se va folosi formatul A4
 Fontul de redactare a textului lucrării: Times New Roman, size 12, spaţiere între linii: 1 1/2 rând sau Times New
Roman, size 13, spaţiere între linii: 1 rând
 Fiecare capitol va începe pe o pagină nouă
 Spaţiul dintre două subcapitole consecutive: 3 rd (Times New Roman, size 14pt)

 NOTE SUBSOL
 Notele de subsol se introduc automat (Insert – Reference – Footnote – Bottom of page – Insert)
 Notele de subsol se redacteaza astfel: prenume (sau doar iniţiala prenumelui) şi nume autor, titlu lucrării (scris
italic), editura, anul apariţiei, locul apariţiei, pagina de unde a fost preluat citatul

 TABELE
 Tabelele se numerotează în fiecare capitol, în ordinea apariţiei, astfel:
Tabel mn, unde:
m-reprezintă numărul capitolului
n- reprezintă numărul de ordine al tabelului în cadrul capitolului
 În textul capitolului se va face trimitere la tabel

6
 Tabel 1.1 – ………..(titlu tabel: TNR, size 11pt, bold)
(spaţiu: TNR,10pt)
…………………… ……. ….. …….. ........
1 ........................... 2.22 0.89 3.04 0.52
2 ................................ 1.34 0.54 3.22 0.42
Sursa: prenume (sau doar iniţiala prenumelui) şi nume autor, titlu lucrării (scris italic), editura,
anul apariţiei, locul apariţiei (TNR, size 11pt)

 FIGURI
 Figurile se numerotează în fiecare capitol, în ordinea apariţiei, astfel:
Figura mn, unde:
m-reprezintă numărul capitolului
n- reprezintă numărul de ordine al figurii în cadrul capitolului
 În textul capitolului se va face trimitere la fiecare figură.

(spaţiu: TNR,10pt)
Figura 1.1 – ………..(titlu figură: TNR, size 11pt, bold)
(spaţiu: 10pt)
Sursa: prenume (sau doar iniţiala prenumelui) şi nume autor, titlu lucrării (scris italic), editura,
anul apariţiei, locul apariţiei (TNR, size 11pt)

 BIBLIOGRAFIE
 În bibliografie pot să apară mai multe categorii de surse: cărţi/manuale universitare, articole din reviste, acte
normative (legi, hotărâri de guvern), pagini web
 Toate sursele bibliografice se numerotează de la 1 la n;
 Ordinea în care vor fi scrise sursele în bibliografie este următoarea:
- mai întâi se trec sursele ale căror autori sunt cunoscuţi, adică manuale universitare, cătţi sau articole de
specialitate; acestea se enumeră în ordine alfabetică, în funcţie de numele autorului şi se refactează după modelul de
mai jos:
Dima, D., Pamfilie, R., Procopie, R., Păunescu, C. – Merceologia şi expertiza mărfurilor alimentare de
export – import, Editura ASE, Bucureşti, 2004;
- urmează actele normative; deoarece aceste surse bibliografice nu au autori cunoscuţi, se vor redacta în felul
următor:
*** – Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, publicată în Monitotul Oficial nr.51 din 29 ianuarie
2003;
- urmează pagini web, care se vor redacta în felul următor:
http://www.iso-9000.ro/rom/9001/iso9001-brief.htm;
http://www.lexacces.org/ind;