George Ivașcu

Proiect didactic
Clasa a VII-a C

Proiect didactic

Școala Gimnazială: „Ion Creangă” Iași

Clasa: a VII-a C
Profesor: George Ivașcu
Disciplina: Istorie
Unitatea de învățare: I. Lumea la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX
Lecție: România și Primul Război Mondial
Tipul lecției: predare-învățare (mixtă)
Timp alocat: 50 minute
Competențe specifice:
C1. 1.1. Utilizarea coordonatelor de timp şi spaţiu în rezolvarea unor situaţii-problemă
C2. 1.2 Analizarea faptelor istorice utilizând coordonate spaţio-temporale în contexte diferite
C3. 2.2. Argumentarea unei opinii referitoare la un fapt istoric prin utilizarea informaţiilor provenite din diferite surse
Scopul lecției: lecție de însușire și transmitere de noi cunoștințe
Obiective operaționale: Pe parcursul lecției, elevii vor fi capabili:
O1. să identifice motivul intrării României în război de partea Antantei.
O2. să localizeze pe hartă principalele operațiuni militare ale armatei române.
O3. să enumere trei bătălii câștigate de trupele române în război.
George Ivașcu
Proiect didactic
Clasa a VII-a C
O4. să menționeze o consecință a implicării României în Primul Război Mondial.
Metode şi procedee didactice:
conversaţia euristică, expunerea sistematică a cunoştinţelor, demonstraţia cu ajutorul hărţii, imaginilor şi lecturii, explicaţia, eseul
de 5 minute.
Mijloace de învățare: manual, fișe de lucru, hărți, resurse media web.

Scenariu didactic

Nr. Etapele lecției / Ob. Activitatea Activitatea Metode/procedee/mijloace Mijloace de Forme de Evaluare
crt. timp alocat oper. profesorului elevului învățare organizare
1 Moment Notează
organizatoric absențele,
asigură ordinea
și liniștea în
clasă pentru
începerea lecției.
/ 2 minute
2 Reactualizarea Le cere elevilor Antanta și Conversație euristică, Frontal,
cunoștințelor să precizeze cele Puterile conversație examinatorie individual
anterioare / două alianțe Centrale; frontul
10 minute politico-militare de vest și frontul
care s-au de est. România
confruntat în a aderat în 1883
Primul Război la alianța
Mondial; Puterilor
George Ivașcu
Proiect didactic
Clasa a VII-a C
fronturile pe care Centrale.
s-au desfășurat
principalele
operațiuni
militare. La ce
alianța a aderat
(tratat secret)
România la sf.
sec. XIX?
3 Anunțarea titlului Prezintă cele trei Expunere
lecției și a componente ale
planului de idei lecției, care fac
urmărit referire la i.
/ 3 minute poziția oficială
adoptată de
România la
începutul
conflagrației,
perioada
neutralității în
expectativă, ii.
implicarea
României în
război și evoluția
fronturilor de
luptă între 1916-
1918, iii.
consecințele
intrării României
în război,
ratificarea
tratatelor de pace
cu puterile
beligerante
învinse la
Conferința de
pace de la Paris-
Versailles
(Ungaria,
Bulgaria,
George Ivașcu
Proiect didactic
Clasa a VII-a C
Imperiul
Otoman).
3 Comunicarea Hartă, Frontal,
noilor cunoștințe documente, individual
/ 25 minute resurse media
3.1. Neutralitatea O1 Documentul I. principalele Fișă de lucru
României Poziția oficială a motive invocate
guvernului I.I.C. de I.I.C.
Brătianu cu Brătianu pentru
privire la adoptarea
izbucnirea neutralității în
războiului expectativă –
România
pregătindu-se
din punct de
vedere militar
pentru intrarea în
război, dar în
anumite condiții
favorabile
îndeplinirii
idealului
național, unirea
teritoriilor
românești din
Imperiul A.-U.
cu țara.
3.2. Participarea la O2- Harta Indică Elevii identifică pe hartă trupele
război O3 operațiunilor principalele beligerante, evoluția frontului,
militare de pe etape ale teritoriile pierdute de armata
teritoriul participării româna, locul principalelor
României României la bătălii.
Primul Război
Mondial: 1916 –
ofensiva în
Transilvania,
înfrângerea de la
Turtucaia;
pierderea
George Ivașcu
Proiect didactic
Clasa a VII-a C
capitalei,
retragerea
administrației și
a populației în
Moldova.
1917 – victoriile
de la Mărăști,
Mărășești și
Oituz.
1918 –
Pacea de la
București -
Buftea (7 mai
1918),
neratificată,
reintrarea în
război în nov. de
partea Antantei.
3.3 România și O4. Explică Pe baza fișei de Expunere, conversație euristică. . Frontal,
Conferința de principalele lucru, elevii Fișă de lucru individual
pace de la Paris prevederi ale identifică
tratatelor de pace principalele
încheiate între prevederi ale
România și țările tratatului
învinse, care au încheiat între
făcut parte din România și
tabăra Puterilor Ungaria.
Centrale;
Studiu de caz.
Document II.
Prevederile
tratatului de pace
încheiat de
România cu
Ungaria
(Trianon).
4 Fixarea Le cere elevilor Exemple de Eseul de 5 minute
cunoștințelor să scrie pe o răspunsuri: La
/ 5 minute foaie două idei începutul
George Ivașcu
Proiect didactic
Clasa a VII-a C
pe care le-au războiului,
reținut din lecție. România a
adoptat poziția
de neutralitate,
pregătindu-se
însă pentru o
eventuală
participare la
conflict într-un
context favorabil
de împrejurări.
În 1917, trupele
române,
reorganizate de
misiunea
militară
franceză, au
obținut victoriile
de la Mărăști,
Mărășești și
Oituz.
George Ivașcu
Proiect didactic
Clasa a VII-a C

Anexe

Document I – poziția prim-ministrului I.I.C. Brătianu față de război

Citește cu atenție textul și răspunde la întrebări:
Noi cerem ca România să rămână neutră. Tratatul, precum s-a văzut nu ne obligă, dar, chiar dacă ne-ar obliga România nu poate
admite ca aliaţii ei să dispună de soarta sa fără ca măcar să-şi dea oboseala de a o vesti. (...) Nu ne-au făcut cinstea să ne comunice
măcar intenţiile lor. (...) Pe de altă parte, România nu ar putea admite să ia armele într-un război a cărui cauză este tocmai nimicirea
unei naţiuni mici. (...) Problema românilor din Ardeal domină întreaga situaţie, ea a fost pururea punctul negru al alianţei. (...)
Soarta românilor de peste munţi, idealul naţional al românismului sunt chestiuni pe care niciun guvern român nu le poate nesocoti.
(...) Nu se poate face război... când acest război nu este aprobat de conştiinţa naţională. (...) Războiul va fi probabil lung şi vom mai
avea prilejul să ne mai spunem cuvântul
1. Ce poziție față de război recomandă I.I.C. Brătianu pentru a fi adoptată?
2. Ce argumente avansează prim-ministrul pentru a nu intra în război de partea Puterilor Centrale, deși România era legată printr-
un tratat cu această alianță din 1883?
3. Care este principalul impediment pentru care România nu poate intra în război în alianță cu Austro-Ungaria?
Document II – prevederile Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920)
Citește cu atenție textul și răspunde la întrebări:
„Articolul 45. Ungaria renunță, în ceea ce o privește, în favoarea României, la toate drepturile și teritoriile asupra fostei monarhii
Austro-Ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt fixate la art.27, partea a II-a (Frontierele Ungariei)
[Transilvania și Bucovina] și recunoaște prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate încheiate în scopul de a îndeplini prezenta
încheiere, ca făcând parte din România.”
„Articolul 47. România recunoaște și confirmă, față de Ungaria, angajamentul său de a accepta inserarea, într-un tratat încheiat cu
principalele puteri aliate și asociate, a dispozițiilor socotite necesare de către aceste puteri, pentru a proteja în România interesele
locuitorilor care diferă de majoritatea populației prin rasă, limbă și religie, precum și pentru a proteja libertatea de tranzit și un
regim echitabil pentru comerțul celorlalte națiuni.”
George Ivașcu
Proiect didactic
Clasa a VII-a C
„Articolul 161. Aliații și guvernele asociate afirmă și Ungaria acceptă responsabilitatea Ungariei și aliaților ei pentru cauzele de
pierderi și daune la care guvernele aliate, asociate și cetățenii lor au fost supuși, ca o consecință a războiului impus prin agresiunea
Austro-Ungarǎ și aliații ei.”

1. Care este teritoriul pe care Austro-Ungaria îl cedează României?

2. Ce obligații își asumă România față de minoritatea maghiară?
3. Ce fel de stat este considerat Ungaria la conferința de pace?
George Ivașcu
Proiect didactic
Clasa a VII-a C

Harta operațiunilor militare pe teritoriul României în Primul Război Mondial

Cercetează cu atenție harta și răspunde la întrebări:

1. Ofensiva româna, la intrarea în război, spre ce direcție se îndreptată? Care erau punctele strategice de cucerit în acea zonă?
2. Urmărește ofensiva trupelor germane. După cucerirea Bucureștiului, în ce direcție se îndreaptă atacurile?
3. În ce zonă a Moldovei s-a stabilizat linia frontului după căderea Capitalei?
George Ivașcu
Proiect didactic
Clasa a VII-a C
4. Cum vă explicați că cele mai importante bătălii, cele din vara anului 1917, au loc pe același aliniament defensiv? Ce
apărau?