Sunteți pe pagina 1din 10

PROPRIETATEA COMUN PE COTE-PARI DREPT CIVIL II

Stud. NECULAIE (ALEXE)ALINA-FLORINA AP II ID

Prof. Lect.univ.dr.ILIOARA GENOIU

1.DEFINIIE SI ATRIBUTE inand seama de contribuia pe care literatura juridic i practica judiciar au adus-o in elucidarea unor probleme legate de dreptul de proprietate comun pe cote-pari ,pe care reglementarea actual a codului civil nu le-a cuprins dect n general,ct si de necesitatea unei ntelegeri unitare a coninutului acestui drept,se poate da, credem ,urmatoarea definiie:dreptul de proprietate comuna pe cote-pari,ca modalitate a dreptului de proprietate,const intr-o cot parte din dreptul de proprietate asupra unui bun sau universalitii de bunuri,aparinnd temporar mai multor persoane,drept ce confera titularilor si atributele dreptului de proprietate compatibile cu caracterul ideal al dreptului fiecarui titular,atribute ce sunt exercitate concurent si simultan n conformitate cu legea si regulile de convieuire social. Prerogativele dreptului de proprietate ,susceptibile,att de exercitare direct din partea titularului,ct si de exercitare indirect,prin intermediul altei persoane,sunt urmatoarele: -posesia sau jus utendi,reprezentand starea de fapt deosebit de proprietate(care este o stare de drept) ,ce confer titularului posibilitatea de a se comporta,ca nsui proprietarul.Posesorul stpnete efectiv bunul ,folosindu-l potrivit naturii ori destinaiei sale. -folosina sau jus fruendi este facultatea ,conferit proprietarului ,de a se folosi de un bun,culegndu-i fructele naturale,industriale sau civile. -dispoziia sau jus abutendi constituie prerogativa proprietarului de a dispune de soarta bunului ,fie prin nstrainarea acestuia sau prin constituirea asupra lui de drepturi reale,n favoarea altor persoane,fie prin distrugerea acestuia.Fiind cea mai importanta prerogativ ,aceasta aparine , exclusiv, proprietarului nstrinarea acesteia avnd semnificaia pierderii dreptului de proprietate. 2.CARACTERELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PE COTE-PARI a)Pluralitatea de subiecte.Spre deosebire de dreptul de proprietate ,care aparine unei singure persoane,dreptul de proprietate comun pe cote-parti se caracterizeaz printr-o pluralitate de subiecte.Subiectul unic al dreptului de proprietate ce apartine unei singure persoane,i corespunde o pluralitate de subiecte ale dreptului de proprietate comun pe cote-parti.Cu alte cuvinte ,numarului de titulari ai dreptului de proprietate pe cote-pari i este corespunzator un numar identic de subiecte ale acestui drept de proprietate.Vor exista deci attea subiecte ci coproprietari ori coindivizari sunt, fiecare din ei fiind titularul unei anumite cote-pari din dreptul de proprietate si,pe cale de consecin,si subiect al acestui drept de proprietate.

Subiecte ale raporturilor juridice de proprietate comun pe cote-pari pot fi ori numai persoane fizice,ori numai persoane juridice sau att persoane fizice ct si persoane juridice. b)Cota-parte din dreptul de proprietate al coproprietarilor poart asupra unui bun.Bunul sau bunurile ce alctuiesc obiectul dreptului de proprietate comun pe cote-pari sunt indivize,drepturile proprietarilor nefiind localizate asupra unei pari materiale din bun ori asupra unora dintre bunurile comune.ntinderea dreptului fiecarui titular determinat printr-o cota-parte poarta asupra intregului bun comun ori asupra tuturor bunurilor comune daca obiectul dreptului de proprietate comun pe cote pari este o universalitate de bunuri. c)Caracterul limitat al atributelor dreptului de proprietate comuna pe cote-parti .Ca orice drept drept de proprietate ,dreptul de proprietate comun pe cote-parti cuprinde in continutul sau atributele de posesie ,folosinta si dispozitie.Coninutul juridic al dreptului de proprietate comun pe cote-pari este mai puin ntins si mai puin variat dect coninutul juridic al dreptului de proprietate ce aparine unei singure persoane.Exercitarea atributului de dispozitie cu privire la cota parte se face de catre fiecare titular fara concursul celorlalti titulari cu care se afla in coproprietate fra ca acetia sa se poata opune ncheierii unor astfel de acte de dispoziie ,daca prin ncheierea acestora nu sunt afectate bunurile comune si nici drepturile celorlalti proprietari.Schimbarea modului de folosina a bunului comun poate fi realizat numai cu acordul tuturor coproprietarilor.Fructele si veniturile bunului ori bunurilor comune se cuvin fiecarui coproprietar sau indivizar proportional cotei sale parti din dreptul de proprietate.Actele de administrare si dispoziie privind bunul sau bunurile comune nu pot fi fcute dect cu consimmntul unanim al tuturor coproprietarilor. d)Exercitarea simultan si concurent a drepturilor coproprietarilor.Drepturile titularilor sunt concurente si simultane ,n sensul c toi coproprietarii exercit concomitent drepturi de aceeasi natur asupra bunului comun,dreptul fiecaruia ntalnind drepturile celorlalti proprietari. e)Caracterul temporar al dreptului de proprietate comun pe cotepari.Dreptul de proprietate comuna pe cote-pari nu numai c nu este un drept exclusiv,dar are si un caracter temporar,de ndata ce legea permite titularilor acestui drept sa pun capt,n orice moment,starii de coproprietate ori indiviziune.

3.MODURILE DE DOBNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE COMUN PE COTE-PARTI Art.644.C.C.Proprietatea bunurilor se dobndete i se transmite prin succesiune,prin legate,prin convenie si prin tradiiune. Art.655.C.C.Proprietatea se mai dobandete prin accesiune sau incorporaiune,prin prescripie ,prin lege si prin ocupaiune. Prin moduri de dobndire se nteleg acele acte si fapte juridice n virtutea crora se dobndete dreptul de proprietate asupra unui bun. In art.644 si art.645 c.civ.se face o enumerare a diferitelor moduri prin care se poate dobndi dreptul de proprietate. Acestea sunt moduri generale de dobndire ,in sensul ca ele sunt aplicabile tuturor tipurilor si formelor de proprietate.n afara acestori moduri generale ,exist si moduri specifice de dobndire numai anumitor forme sau tipuri de proprietate. Dreptul de proprietate comun pe cote-pari mai poate lua fiina i prin transformarea dreptului de proprietate comun n devlmaie ,pe cote-parti.

4.COPROPRIETATEA OBINUIT SAU TEMPORAR

O prim form sub care se nfaiseaz dreptul de proprietate comun pe cote pari o constituie coproprietatea obinuit sau temporar.Coproprietatea ,de altfel ca si indiviziunea ,are o existena limitata in timp,n sensul ca ea nceteaz cnd unul dintre titularii dreptului cere aceasta.Art.728 c.civ.prevede ,ntradevar n mod expres ca nimeni nu poate fi obligat a ramne n indiviziune. Regula cuprinsa in art.728c.civ.trebuie privit din perspectiva istoriei;ea a fost determinat de considerente de ordin economic.Astfel ,n perioada n care a fost adoptat codul civil,dreptul de proprietate comun pe cote-pari constituia un impediment serios in realizarea practic a principiului circulaiei ct mai rapide a bunurilor ,principiu proclamat si aprat prin toate mijloacele de ctre clasa burgheza n faza ascendent de dezvoltare a capitalismului.Administrarea ,precum si actele de dispozitie privitoare la bunul comun reprezentau ,din punct de vedere juridic impedimente serioase in infaptuirea principiului circulatiei bunurilor . La coproprietatea obisnuit sau temporar succesorii nu cunosc lucrurile care le revin,in materialitatea lor ,ci numai cota abstract,neindividualizat ,din masa succesoral ,la care sunt inrudii.Dreptul de proprietate comun obisnuit mai poate lua nastere si prin convenii.

Ct privete exercitarea acestui drept de proprietate ,trebuie s distingem ,ntre drepturile proprietarilor,asupra intregului bun i drepturile acestora ,asupra cotei lor pari. A)Pentru efectuarea unor acte ,asupra ntregului bun a) Actele materiale de folosin pot fi facute de un singur coproprietar nsa cu respectarea urmatoarelor condiii: -sa nu mpiedice pe ceilalti coproprietari,n folosina bunului; -sa nu schimbe destinaia sau modul de folosint al bunului respectiv. In cazul nentelegerii copartailor ,cu privire la folosina bunului comun,se pune problema partajului folosinei acestuia.,este necesar n majoritatea cazurilor ,acordul de voin al tuturor copartailor.Aadar ,pentru realizarea acestora trebuie respectat regula unanimitaii.Trebuie ,nsa ,s deosebim,acte materiale si acte juridice. Fructele civile ,produse de bunul comun,se cuvin copartailor ,proportional cotei lor pari din dreptul de proprietate ,nsa,fructele industriale se cuvin acelui coparta,care a contribuit la producerea lor. b)Actele juridice ,efectuate cu privire la bunul comun,trebuie s deosebim,ntre urmatoarele categorii de acte: -acte de conservare (care au ca efect prentampinarea pierderii sau diminurii unui drept subiectiv civil); -acte de administrare (prin care se realizeaz o normala punere n valoare a bunului); -acte de dispoziie(prin care bunul este nstrainat sau asupra lui sunt constituite garanii). Actele de conservare ,pot fi facute de ctre un singur coparta,fara acordul celorlalti si chiar mpotriva voinei celorlalti.Sunt astfel de acte ,spre exemplu ntreruperea prescripiei,prin introducerea unei aciuni n justiie,somaia etc.Datorita caracterului urgent al acestui tip de acte ,regula unanimittii devine inaplicabil. Dimpotriv actele de administrare sunt supuse regulii unanimitaii,asfel ncat pentru nchirierea bunului comun,spre exemplu ,este nevoie de acordul tuturor copartailor.Totusi instanele de judecat consider,n mod constant,ca fiind valabile si actele de administrare ,facute de un singur coparta,cu privire la ntregul bun,dac acestea sunt profitabile si celorlalti copartai.Considerm ,ca fiind justificat ,n fapt ,orientarea jurisprudenial. Pentru efectuarea unor acte de dispoziie ,asupra ntregului bun este necesar ,n mod absolut,sa fie respectat regula unanimitaii.Dac este nstrainat bunul comun,de catre un singur titular ,iar dobnditorul nu cunoate starea de coproprietate,soarta actului depinde de rezultatul partajului .Astfel: -daca bunul cade in lotul copartaului nstrainator ,actul de nstrainare se consolideaz,in mod retroactiv; -daca, nsa, n urma partajului ,bunul cade n lotul altui coparta,actul de nstrainare se desfiineaza retroactiv.
5

Dac dobnditorul bunului comun cunoate starea de coproprietate ,actul de nstrainare al acestuia este nul. B)Asupra cotei-pari din dreptul comun de proprietate ,fiecare coparta poate face acte de dispoziie ,fara acordul celorlalti coproprietari.Titularul coteipari o poate nstraina ,att cu titlu oneros ,cat si cu titlu gratuit,dobnditorul luand locul transmiatorului,continuand starea de coproprietate.

5.NCETAREA COPROPRIETAII OBINUITE SAU TEMPORARE

Modurile de ncetare a dreptului de proprietate comun pe cote pari sunt foarte variate:poate lua sfrsit n cazul n care unul dintre titulari ori o tera persoan devine proprietar exclusiv asupra bunului . Transformarea dreptului de proprietate comuna ntr-un drept exclusiv poate avea loc pe calea diferitelor acte juridice cu titlu oneros sau gratuit(vnzare-cumprare,schimb ,donaie).Dreptul de proprietate comun pe cote-pari mai poate lua sfrsit prin pieirea totala a bunului ori bunurilor ce alcatuiesc obiectul su. De asemenea ,dreptul de proprietate comun ca modalitate a dreptului de proprietate personal sau individual mai poate nceta prin trecerea bunului n domeniul public al statului. Modul specific de ncetare a dreptului de proprietate comun pe cote-pari l constituie ns mpareala sau partajul. Sediul legal al materiei mparelii l constituie art.728-799 c.civ..Dei dispoziiile acestor acte normative se refera la mpareala dreptului de proprietate comun pe cote-pari rezultat dintr-o succesiune,totui, ele cuprind reguli generale,aplicabile tuturor mparelilor,indiferent de cauza ce a determinat nasterea coproprietatii.

6.COPROPRIETATEA FORAT SI PERPETU

Cea de-a doua form sub care se nfaieaza dreptul de proprietate comun pe cote-pari o constituie coproprietatea ori indiviziunea forat i perpetu.Aa cum este denumit n literatura de specialitate i n practica judiciar ,aceast coproprietate sete forat ,deoarece ea exist si se menine independent de voina proprietarilor fondurilor nvecinate.Caracterul perpetuu al acestei coproprietai este determinat de permanena scopului a crui realizare a impus nasterea ei.
6

a)Coproprietatea sau indiviziunea forat si perpetu are ca obiect sau o universalitate de bunuri ,care prin natura lor ,pot fi folosite n mod permanent de mai muli proprietari ,fiind imposibil de a le mpari.O data mparite ,aceste bunuri devin improprii folosinei pentru care sunt destinate. In privina caracterelor pe care le prezint aceast form de proprietate comun pe cote-pari ,observm,n primul rnd,ca ea are un caracter forat ,ceea ce nseamn c se impune voinei proprietarilor. b) Coproprietatea forat se caracterizeaz ,n al doilea rnd ,prin aceea c are o durat nelimitat,este permanent.De ndata ce aceast form de proprietate comun pe cote-pari are un caracter permanent ,nseamn ,pe cale de consecin,ca nu-i pot fi aplicate dispoziiile art.728c.civ. c) n sfrit coproprietatea forat si perpetu are un caracter accesoriu.Aceast form de proprietate comun depinde de dreptul de proprietate exclusiv n virtutea principiului accessorium principale. Este de competena instanelor judecatoreti de a aprecia dac bunul sau bunurile comune ce fac obiectul acestei forme de proprietate comun constituie sau nu un accesoriu al altor bunuri principale ,care alctuiesc obiectul unui drept de proprietate exclusiv i dac exist acea utilitate comun care decurge dintr-un raport indispensabil existent ntre bunurile principale si cele accesorii. n baza acestui caracter pe care-l prezint coproprietatea sau indiviziunea forat ,bunul ori bunurile comune nu pot forma obiectul unor acte juridice separate de dreptul de proprietate exclusiv ,dupa cum nici bunul ce alcatuiete obiectul dreptului de proprietate exclusiv nu poate fi vndut,donat, mpartit,ipotecat,urmarit,singur. Cazurile de aplicare n practic a coproprietaii forate.Coproprietatea forat are ,n dreptul nostru numeroase aplicaii practice.Literatura de specialitate ,ca i practica judiciar,avnd n vedere ,n special,dispoziiile legale ce le reglementeaz,a mpartit cazurile de coproprietate fortata n: -coproprietatea despriturilor comune dintre dou fonduri,cum ar fi zidurile ,anturile si gardurile comune; -coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a dou fonduri vecine(drumuri,fntani,izvoare,poteci); -coproprietatea forat asupra prilor comune din cldirile cu mai multe apartamente; -coproprietatea forat a unor bunuri considerate ca bunuri de familie(hrtii de familie,tablouri de familie,cavouri etc.).

7.EXERCITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE COMUN PE COTE-PARI ` 1.Exercitarea dreptului de folosin.

Atributul folosinei ,care intra n coninutul juridic al dreptului de proprietate comun pe cote-pari ,const n dreptul coproprietarilor de a utiliza bunul comun n propriul lor interes ,dobndind n proprietate fructele i veniturile pe care le pot obine din acel bun.Codul civil nu conine nici o prevedere prin care sa reglementeze dreptul de folosina asupra bunului comun ,dei folosina ca atribut al dreptului de proprietate prezint o importana deosebit,prin intermediul sau asigurandu-se nsui procesul de utilizare a nsuirilor bunului pentru satisfacerea nevoilor de ordin patrimonial ale titularilor dreptului de proprietate comun. Regula general ,potrivit creia fiecare coproprietar se poate folosi de bun cu respectarea a doua condiii:de a nu schimba destinaia bunului si de a nu mpiedica exercitiul concurent si simultan al atributului de folosina al celorlali coproprietari. In acest sens ,dupa ce se arat c,in cazul dreptului de proprietate comun pe cote-pari ,fiecare coproprietar are dreptul sa exercite folosina asupra bunului indivizibil,se face precizarea ca aceasta exercitare a dreptului de folosin trebuie s se fac sub condiia de a respecta drepturile coproprietarilor.Coproprietarii sunt ndreptaii la fructele ,veniturile si productele bunului comun ,proporional cotei lor pari din dreptul de proprietate. 2.Exercitarea dreptului de posesie. Posesia ,ca atribut al dreptului de proprietate ,const in stpanirea de fapt a unui bun sub nume de proprietar.Ea cuprinde un element obiectiv ,care const n deinerea ori stpnirea bunului i un element subiectiv ,voina proprietarului de a poseda pentru el nsusi.Ceea ce deosebete posesia ,ca atribut al dreptului de proprietate ,de posesie ,ca stare de fapt i de posesia exercitat asupra unui bun cu un alt titlu dect acela de proprietate,este existena titlului de proprietate . Exista in cadrul dreptului de proprietate comun pe cote-pari o pluralitate de posesii ce se exercit asupra aceluiai bun comun.Fiecare din coindivizari are un drept propriu de posesie i, ca atare ,are i calea aciunii posesorii,atunci cnd este tulburat n posesie de ctre celalalt coindivizar. 3. Exercitarea dreptului de dispoziie .

Actele de dispoziie asupra bunului comun nu vor putea fi valabil ncheiate dect cu consimamntul unanim al tuturor coproprietarilor.Aceast regul general stabilit n literatura de specialitate ,ct i n practica judiciar ,se justific prin aceea c fiecare coproprietar avnd asupra bunului comun numai o cota-parte din dreptul de proprietate ,nu poate s dispun de parile din bun ce nu-i aparin.Coproprietarul unui imobil neavnd un drept exclusiv de proprietate ,ci numai un drept indiviz asupra fiecarei poriuni din acel imobil ,urmeaz ca dnsul nu poate face acte de dispoziie ,n afara de cele relative la partea sa indiviz. Cu toate acestea ,instanele de judecat au fost chemate s se pronune cu privire la actele de dispoziie efectuate de un singur coproprietar asupra bunului comun ,fr consimamntul celorlali coproprietari .Practic ,nstrainarea bunului comun poate avea loc fie prin aducerea la cunotin cumpratorului a calitaii de coproprietar a celui ce nstrineaz ,fie fr ca el sa cunoasc aceast calitate.

BIBLIOGRAFIE

1.GENOIU I. Suport de curs Drept civil II

2.Codul civil si legile conexe.Editura C.H. BECK Editia 2007

3.LUPULESCU D.Dreptul de proprietate comun pe cote-pari si aplicaiile sale practice.Editura Stiinific 1973

4.IONACU I.,BRADEANU S. Drepturile reale principale.Editura Stiinific 1978

5.LUPULESCU D. Dreptul de proprietate comuna al soilor .Editura Stiinific si Enciclopedic 1987

10