SCOALA POSTLICEALA SANITARA ZALAU

MEDICINA INTERNA

ENDOCARDITA, MIOCARDITA SI PERICARDITA

PROFESOR: ELEV:
IACOB MIHAI MIERLUT CALIN

SEMESTRUL I
AN SCOLAR 2021-2022
 ENDOCARDITA, MIOCARDITA SI PERICARDITA

1. Endocardita
Infectia la nivelul endocardului apare in urma contactarii unor agenti patogeni care ajung în
sange. Desi endocardita afecteaza in mod special endocardul, pot fi afectate si valvele inimii.
Endocardita infectioasa poate fi acută sau cronică. Cea acută apare brusc si durează câteva
zile, iar cea cronica se dezvolta pe parcursul mai multor saptămâni sau luni.
Endocardita este o afecțiune destul de rara. Aceasta poate cauza complicatii cu potential fatal,
precum insuficienta valvulara severa (afecteaza grav valvele inimii si functionarea acestora)
sau abcesele miocardice (infectii supurative, adica cu eliminare de puroi).

• Cauzele endocarditei
De cele mai multe ori, endocardita apare din cauza unor bacterii care s-au multiplicat in alte
zone ale corpului si care ulterior au patruns in sange,
Contactul unor bacterii cu sangele face ca acestea sa fie usor vehiculate prin sistemul
circulator. Staphylococcus aureus, Streptococcus viridans, Pseudomonas aeruginosa sunt
bacterii care pot cauza endocardita infectioasa.
Pe de alta parte, endocardita poate fi cauzata si de fungi, precum Candida sau Aspergillus.
Exista cazuri in care endocardita se dezvolta ca urmare a infectiilor cu transmitere sexuală
(Chlamydia, Neisseria gonorrhoeae, sifilis), dar si celor intestinale, enterococice.
Persoanele care sufera de afectiuni ale valvelor cardiace (de exemplu, stenoza aortica si
prolapsul valvei mitrale) sunt predispuse la dezvoltarea acestei complicații la nivelul
endocardului. De asemenea, defectele cardiace congenitale pot favoriza endocardita
infectioasa. In aceasta categorie intra tetralogia Fallot, persistenta canalului arterial si
defectele septale. Alte afectiuni care pot cauza endocardita infectioasa sunt febra reumatica si
sindromul Marfan.
In alte cazuri, endocardita este cauzata de protezele valvulare (valve cardiace artificiale),
seringi nesterile, alte dispozitive cardiace (stimulator cardiac), catetere (tuburi din plastic
introduse in vasele de sange) care sunt utilizate in tratamentul bolilor valvelor cardiace.
Totusi, riscul este scazut (sub 1%).
Drogurile ilegale administrate intravenos, dar si administrarea de antibiotice fara
recomandarea medicului pot fi cauze ale endocarditei.
Persoanele cu sistem imunitar slabit – alcoolici, diabetici, pacienti cu HIV, cancer sau cei
tratati prin chimioterapie – sunt predispuse acestei afectiuni.

• Simptomele endocarditei
Endocardita se manifesta asemanator unei gripe:
- Febra depaseste 38 de grade Celsius
- Frisoane
- Transpiratii excesive
- Tuse persistenta
- Stare generală alterata
- Mialgii (dureri musculare)
- Atralgii (dureri articulare)
- Astenie
- Dificultati de respiratie
- Dureri de spate
- Paloare
- Murmur cardiac – sunet produs de inima, care poate fi auzit cu ajutorul stetoscopului.
In plus, endocardita infectioasa are si alte manifestări specifice:
- Leziuni rosiatice, dureroase, cu diametrul de cativa milimetri, ce apar pe talpi si
palme.
- Mici hemoragii la nivelul retinei
- Hematurie (sange in urina)
- Hemoragii sub unghii
- Edeme la nivelul membrelor si abdomenului
In lipsa tratamentului, endocardita produce complicatii letale. Afectiunea favorizeaza ruperea
formatiunilor dezvoltate. Acestea sunt trimise în circulatie, ceea ce poate duce la obturarea
unor artere. Astfel, prin blocarea fluxului sangvin, poate surveni infarctul de miocard,
accidentul vascular cerebral sau afectarea unor organe.

• Tratamentul endocarditei
Tratamentul este prescris in functie de cauza endocarditei. Investigatiile de laborator includ
analiza markerilor inflamatiei si analiza microbiologica a sangelui pentru depistarea agentilor
patogeni din sange. Examenul CT, RMN, ecografia cardiaca sunt investigatii utile pentru
diagnosticul endocarditei.
Tratamentul endocarditei poate fi bazat pe antibiotice care au rolul de a distruge bacteriile
cauzatoare de endocardita.
Tratamentul chirurgical este folosit la aproximativ jumatate dintre pacientii cu endocardita,
din cauza complicatiilor apărute.Tratamentul interventional minim-invaziv poate fi folosit
uneori in locul celui chirurgical, pentru corectarea sau inlocuirea valvelor cardiace. Metoda
este ghidata radiologic si presupune accesarea inimii prin abord vascular (prin vasele de
sange), cu ajutorul cateterelor introduse in artere.

2. Miocardita
Miocardita reprezinta inflamatia muschiului inimii denumit miocard. Afecteaza functia
contractila a inimii si functia electrica, reducand capacitatea inimii de a pompa sangele
(insuficienta cardiaca) si producand tulburari de ritm, unele suficient de severe incat sa puna
viata in pericol. Miocardita este una dintre cauzele de moarte subita la tineri. Desi bolile
cardiovasculare apar in special la persoanele in varsta, miocardita poate afecta pe oricine,
inclusiv adultii tineri, copiii si sugarii. De altfel, miocardita apare in special la persoanele
tinere, sanatoase si sportive, aparent in plina stare de santate.

• Cauze
In ciuda metodelor moderne de diagnostic, peste 50% din miocardite sunt considerate
idiopatice (de cauza necunoscuta), desi se suspecteaza cel mai adesea o cauza virala.
Miocarditele pot fi infectioase si neinfectioase. Cauzele potentiale sunt variate, dar
probabilitatea de a dezvolta miocardita este rara. Potentialele cauze includ:
→ Miocardita infectioasa
− Virusuri - reprezinta cauza majora de miocardita
− Bacterii
− Fungi - candida, histoplasma, aspergillus
− Paraziti - care determina toxoplasma sau tripanosomiaza africana sau boala somnului
din Africa Subsahariana
→ Miocardita neinfectioasa
− Boli de colagen – lupus eritematos sistemic, poliartrita reumatoida, sclerodermie
− Medicamente sau droguri ilegale care pot determina o reactie alergica sau toxica:
citostatice, antibiotice (penicilina si sulfonamida), medicamente pentru epilepsie,
cocaina
− Produse chimice sau radiatii. Expunerea la anumite substante chimice, cum ar fi
monoxidul de carbon si radiatiile pot provoca uneori miocardita.
− In transplantul cardiac, in cadrul reactiei de rejet al grefei

• Tipuri de miocardita
− Miocardita fulminanta: apare dupa o infectie virala clinic manifesta, afecteaza sever
functia ventriculara, iar in muschiul cardiac exista numeroase focare de inflamatie,
necroza si degenerare a fibrelor musculare. Evolutia este fie spre vindecare spontana,
fie spre deces.
− Miocardita acuta: nu are semne si simptome la fel de evidente ca miocardita
fulminanta, insa afectarea ventriculara este foarte importanta. Evolueaza frecvent spre
cardiomiopatie dilatativa.
 − Miocardita cronica activa: pacientii raspund initial la tratament, insa boala reapare si
in final se dezvolta insuficienta cardiaca.
− Miocardita cronica persistenta: nu prezinta insuficienta cardiaca, in ciuda faptului ca
exista semne si simptome clinice de afectare miocardica (dureri retrosternale,
palpitatii) si exista inflamatie persistenta la nivelul miocardului.

• Semne si simptome
Semnele si simptomele frecvente de miocardita sunt:
− Durerea in piept (asemanatoare durerii din infarctul miocardic acut sau de angina
pectorala)
− Dificultate in respiratie (dispnee), in special dupa un efort sau cand pacientul sta
culcat
− Fatigabilitate extrema, neobisnuita si neexplicabila
− Batai neregulate ale inimii (palpitatii)
− Lesin sau sincopa (pierderea starii de constienta)
− Retentia de fluide: marirea de volum a abdomenului, edeme la nivelul picioarelor si
gleznelor

• Tratament
In majoritatea cazurilor, miocardita se amelioreaza fara tratament, cu vindecare completa.
Uneori, repausul la pat in perioada acuta si medicatia simptomatica pot fi de ajuns.
In cazurile severe, tratamentul este directionat catre cauza, atunci cand este cunoscuta si catre
complicatii, ca de exemplu tratamentul insuficientei cardiace, al trombilor la nivelul inimii si
al tulburarilor de ritm.

• Preventie
Nu exista o modalitate cunoscuta pentru a preveni aparitia miocarditei.

3. Pericardita
Pericardita reprezinta inflamatia pericardului, adeseori cu acumulare de lichid. Prezenta de
lichid in cantitate mare poate conduce chiar la sindromul de tamponada cardiaca.
 • Cauze / Agent infectios / Factori de risc
➢ Pericardita acuta
- poate aparea la pacientii cu infectii, boli de tesut conjunctiv, uremie, traumatisme,
infarct miocardic sau care urmeaza anumite medicamente (ex: hidralazina, izoniazida,
procainamida).

➢ Pericardita infectioasa
- are de cele mai multe ori etiologie virala (echovirus, influenza, coxsackie).
➢ Pericardita bacteriana purulenta
- este rara, dar poate aparea dupa endocardita infectioasa, pneumonie, septicemie,
traumatisme penetrante, sau interventii chirurgicale cardiace.
➢ Pericardita constrictiva / Efuziune pericardica cronica
- pot aparea dupa orice afectiune care produce pericardita acuta, cum ar fi TBC, tumori,
iradiere sau intervenii chirurgicale. Efuziunile pericardice mari (seroase, sero-
sanguinolente sau hemoragice) sunt cauzate de obicei de metastaze neoplazice.
➢ Hemopericard
- hemopericardul (acumulare de sange in pericard) poate conduce la pericardita sau
fibroza pericardica; cauze frecvente sunt traumatismele toracice, leziuni iatrogene (ex:
produce in urma cateterizarii cardiace, montarea unui pacemaker, sau plasarii unei linii
venoase centrale) si ruperea unui anevrism toracic.

• Simptome
Unii pacienti prezinta semne si simptome de inflamatie (pericardita acuta); altii au
manifestari secundare acumularii de fluid (efuziune pericardica). Simptomele si semnele
variaza in functie de severitatea inflamatiei, volumul de fluid si rata acumularii acestuia.
Daca se acumuleaza lent (in decurs de cateva luni), chiar si un volum mare de lichid poate
ramane asimptmomatic.
Pericardita acuta produce de obicei durere toracica si frecatura pericardica, uneori asociate cu
dispnee. Primele semne pot fi cele de tamponada: hipotensiune, soc sau edem pulmonar.
Deoarece inervatia pericardului si miocardului este aceeasi, durerea toracica produsa de
pericardita este uneori similara cu cea produsa de inflamatia si ischemia miocardica; aceasta
este surda sau ascutita, localizata precordial sau substernal si radiaza la nivelul gatului, marginii
muschiului trapez sau umerilor. Durerea cauzata de pericardita este de obicei agravata de
miscarile toracice, tuse si respiratie; poate fi ameliorata cand pacientul sta ridicat si se apleaca
spre anterior. Uneori sunt prezente tahipneea si tusea neproductiva; adeseori pacientii prezinta
febra, frisoane si stare de slabiciune.

• Tratament
De obicei se recomanda spitalizare, pentru a putea depista la timp eventualele complicatii. In
caz de tamponada cardiaca, se practica imediat pericardiocenteza (procedura care implica
introducerea unui ac subtire, prin peretele toracic, direct in sacul pericardic, pentru a drena o
parte din lichidul prezent); chiar daca se scoate numai un volum mic de lichid, manevra poate
salva viata pacientului.
Durerea poate fi controlata de obicei cu aspirina sau alte antiinflamatoare nesteroidiene (ex.
ibuprofen). In ceea ce priveste durerea severa, poate necesita administrare de opiodide si
corticosteroizi.

Bibliografie:
− https://medicina-interventionala.ro/afectiuni/endocardita-cauze-simptome-
tratament/
− https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/miocardita
− https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/pericardita-cauze-
simptome-tratament