PROIECT DIDCTIC

Limba şi literatura română

Clasa a VIII-a
Şcoala Experimentală, IŞE (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei)
Profesor: Nastas Svetlana,
Timpul alocat: 90 min. (2 ore, lecţie bloc)
Tema: Fănuş Neagu Dincolo de nisipuri
Este o lecţie iniţiatică într-un grup de lecţii şi prima oră (45 min.) , în mare parte, este o evocare pentru numărul de ore rezervat .

Obiectivele:
Să construiască firul narativ în baza fragmentelor fragmentelor propuse (Fănuş Neagu LIŞCA)
Să analizeze succesiv situaţia din fragmentele propuse
Să lectureze atent textul din manual pentru a se include în chat.

Itinerar didactic
Etapele Suport Timp
cadrului Activitatea profesorului Activitatea elevilor didactic ul
I. Evocare. Pregătirea pentru oră Fănuş 2 min
Neagu
Organizarea clasei.
LIŞCA
(fragmrnt)
II. Realizarea sensului Se 25 min
1.elevii citesc treptat repartizează
- Tehnica lectura ghidată Fănuş
fragmentele propuse de fragmentul
Neagu LIŞCA (fragment)
profesor (I, II, III, IV ); respectiv
- Profesorul construieşte la tablă, în segmentat în
baza ideilor furnizate de elevi, o 2. Construiesc enunţuri patru.
hartă a fragmentului pentru a se argumentative în baza
fragmentului, o posibilă (Anexa 1)
urmări derularea subiectului.
continuare a textului.
(Anexa 2)
Răspunsurile se
formulează oral cu
III Reflecţie argumente din fragment/
fragmentele precedente. 5 min
- Pentru ultimul fragment (IV) se
propune a se realiza continuarea în
scris.
Condiţie: Foaia se împarte în
jumătate (similar cu structura -
Agenda cu notiţe paralele ) în prima
parte elevii scriu textul presupus.
Tema supliment

Tema pentru acasă.(pentru cei

interesaţi) Continua Similitudi
rea ni cu
În a II jumătate se indică
 Se anunţă tema: Fănuş Neagu Elevii citesc textul Manualul 25 min
Dincolo de nisipuri cl.8-a
- Se propune pentru lectură textul (se
atenţionează a se lectura atent).
- Propune a realiza o discuţie pe chat
Elevii doritori de a
în baza textului Dincolo de nisipuri
participa la discuţie se Foi A4 30 min
de Fănuş Neagu.
deplasează pe rind în
Tabla devine calculator, iar în prima prima bancă, scriu marcher,
bancă se pun la dispoziţie foi A4, enunţul, îl afişează la scoci
marchere pentru a scrie o întrebare tablă şi îl citeşte.
în baza textului sau un răspuns la
întrebarea afişată, care poate
declanşa o altă întrebare. Cei
interesaţi discută pe această linie,
dezvoltînd-o, cine nu e interesat
iniţiază o altă linie de discuţie.
Toate foile se afişează pe tablă
Profesorul iniţiază discuţia cu prima
întrebare şi intervine pentru a
debloca discuţiile în caz de
necesitate (prin întrebări / răspunsuri
Realizarea sensului

)
Ex. 1.Acţiunea se desfăşoară în
pustiu ?
 Răspunsuri: 3 min
- Posibilitatea de a
Ce ne oferă realizarea acestei înţelege mai bine textul.
tehnici? - Locul, timpul
desfăşurării acţiunilor.
- Sistemul de personaje.
- Tema, idei
- Înţelegerea expresiilor,
cuvinte necunoscute.

Activitate
Tema pentru acasă: De explicat individualizată:
cuvintele necunoscute din text. explicarea cuvintelor din
Consultarea dicţionarului. text
Reflecţie

(Anexa 1)
Fănuş Neagu LIŞCA (fragmrnt)

1. La începutul războiului, rămănînd fără bărbat, Lişca a bătut scînduri de-a curmezişul peste uşele şi ferestrele casei şi s-a mutat la taică-său, care
şedea cu patru feciori, într-o colibă pe marginea rîului, la cărămidării, chir sub livada noastră. Lişca avea atunci nouăsprezece ani, era înaltă,
subţire, cu ochi mari, înfriguraţi de patima tinereţii, cu părul lung, întunecat… Eram prieten de joacă cu cel mai mic dintre fraţii ei, care mi-a
 spus că taică-su, ştiind că se urneşte tare greu la muncă şi că-i place să umble teleleu, a primit-o fără bucurie şi că nu aştepta de la ea altceva
decît să le facă mîncare, să le spele şi să le cîrpească rufele.

2. La cărămidărie toţi se sculau de cu zori, mîncau o cojă de mămăligă friptă pe plită şi se duceau cu sapele să scoată lutul din gropi, să-l amestece
cu nisip şi apă şi să-l frămînte cu picioarele pînă ce se face bun de pus în tipare. Lucrau pe deşelate ziua întreagă, cu un ceas de odihnă la ora
prînzului, lucrau şi noaptea la lumina lunii şi a focului aprins în vatra din faţa colibei, neţinînd seama că din pricina ploilor de la munte apa era
cîteodată rece de te tăia la os şi că nisipul se închega atunci tare anevoie.
În primele zile, Lişca, dorind să-l îmbuneze pe bătrîn, a lepădat rochia de mătase vişinie, a îmbrăcat alta, ruptă, o zdreanţă bună de aruncat la gunoi, şi
a trudit din greu cot la cot cu alde frate-su, răsuflînd în voie doar cînd o trimiteau doar să întoarcă măgarul, căruia îi făcea cu ochiul pajişte de trifoi din
armanul boieresc. Dar asta n-a durat mult. Într-o bună dimineaţă, Lişca, prefăcîndu-se ostenită de moarte, n-a mai ieşit din colibă, a rămas în aşternutul
călduros, toropită de lene, pînă către ora prînzului…

3. Lişca s-a sculat cu puţin înainte de asfinţitul soarelui, dar şi atunci, în loc să miargă să dea o mînă de ajutor la aşezatul cărămizilor în cuptor, a
luat chipcelul la spinare şi a plecat agale către un ochi al rîului, în marginea pădurii, să prindă peşte. Era limpede pentru toţi …că se duce să se
scalde …Uimiţi de atîta neobrăzare, fraţii săriră cu gura pe bătrîn s-o întoarcă din drum, că de nu, pînă seara o pun pe goană de la colibă. Tatăl a
lăsat jos targa de cărase cărămizi cu ea şi a plecat pe urma fică-si. Lişca , de pe o ridicătură a malului, l-a zărit şi s-a oprit. Bîtrînul s-a apropiat
de femeie dojenind-o părinteşte, că de ce a venit la cărămidărie dacă îi plăcea să stea cu mîinile în sîn, de ce n-a rămas la casa ei, să fi dormit cît
avea poftă şi să I se lungească urechile de foame. Şi tot aşa, cu mustrări blînde, pînă cînd a fost lîngă ea pe ţuguiul dealului.

4. Atunci, fără veste, a ridicat mîna şi a pocnit-o peste obraz cu sete, de a făcut-o să ţipe şi să se îndoaie de durere.Nu i-a dat răgaz să se
dezmeticească, a lovit-o şi a doua oară, mai îndîrjit, pentru că era leneşă şi proastă. Dacă nu vroia să calce lutul nici să aşeze cărămizile în
cuptor, apoi să se fi dus în sat, să le dea în cărţi, să aducă o bucată de carne la masă, să aducă rachiu şi bani de tutun.
După bătaia aceasta, Lişca a început să colinde uliţele cu ghiocul şi cu cărţile ei soioase, ameţind cu vocea de o potrivă femei şi bărbaţi, că era vicleană
ţiganca…
Fragmentul pentru lecţie a fost selectat din „ATELIERUL DE LECTURĂ ÎN DEMERSUL EDUCAŢIONAL Strategii de dezvoltare a gîndirii critice” –
Tatiana Cartaleanu, Olga Cosovan, Chişinău, 2004, Centrul Educaţional Pro Didactica.

I fragment

Va încerca să
muncească, dar pînă la Va găsi un bărbat ca să o Tatăl o va alunga de la
Va reveni după un timp Îşi va îndeplini un timp Se va sinucide
întreţină / se mărită casă Va lenevi
acasă obligaţiunile în familie
II fragment

Va încerca să se Va lenevi
Membrii familiei o vor Se va întîmpla ceva ce o Va pregăti mîncare
Va fugi de acasă revanşeze în ziua Se va preface bolnavă Revine la casa ei
pedepsi va schimba spre bine pentru fraţi şi tată
următoare III fragmrnt

Tatăl va găsi o activitate

Va fi bătută Va fi alungată O va pedepsi cu foamea O va mărita cu cineva
şi pentru ea

• I fragment
• Va reveni după un timp acasă
• Îşi va îndeplini obligaţiunile în familie
• Va încerca să muncească, dar pînă la un timp
• II fragment
• Membrii familiei o vor pedepsi
• Va fugi de acasă
• Va încerca să se revanşeze în ziua următoare
• Se va preface bolnavă
• Revine la casa ei
• Se va întîmpla ceva ce o va schimba spre bine
• Va pregăti mîncare pentru fraţi şi tată
• Va lenevi