TETANIA

Reprezinta o stare de hiperexcitabilitate patologica neuromusculara, ca urmare a modificarilor

concentratiilor extracelulare ale diversilor electroliti. ( de regula hipocalcemie, dar si
hipomagneziemie)

SPASMOFILIA
Forma mai atenuata a tetaniei, a carei simptome sunt adesea eticheatate ca nevrotice sau vegetative,
dar care prin faptul ca se insotesc de semn de hiperexcitabilitate musculara, permit incadrarea in
tetanie latenta.
Acuze principale
 Senzatia de nod in gat
 Disfagia pentru solide si lichide
 Paresteziile extremitatilor
In plus pacientul mai poate avea:
 Iritabilitate, hipermotivitatea, depresie/anxietate, insomnie, cefalee
 Palpitatii aparute mai ales in repaus, senzatie de maini si picioare reci
 Apetit capricios, tulburari de tranzit intestinal, jeena in hipocondrul drept
 Tulburari de mictiune, cu sau fara tenesme vezicale
 Faciculatii, mioclonii, sau crampe musculare
 Distrofii dentare, modificari ale unghiilor, tegumente aspre
Semnul Chvostek sau al facialului, se obtine din percutia la nivelul treimii externe a unei linii care
uneste comisura bucala cu lobul urechii.
Gradul I: se contracta buza superioara de partea percutata
Gradul II: se contracta si aripa nasului
Gradul III: se contracta hemifata
Gradul IV: se contracta si buza de partea opusa
Manevra Trousseau
Se aplica un garou pe bratul pacientului sau manseta unui tensiometru si se induce ischemie totala,
dupa 3 minute in insuficienta paratiroidiana apare mana de mamos.

TETANIA ACUTA
Criza de tetanie consta in:
 Contractura spastica, simetrica a membrelor
 Contractura musculaturii peribucale
 Hiperextensia trunchiului
 Precedata de crampe, parestezii, stare de rau general
 Contractura mainii se traduce prin spasm carpal, „mana de mamos” (flexia articulatiilor,
cotului, pumnului, si metacarpo-falangiene, cu extensia articulatiilor interfalaginene si
addunctia fortata a policelui)
 Spasm pedal
 La copil apare si spasmul laringian, in cazuri severe sunt prezente si tulburari de respiratie,
cianoza, sufocare
 La adult spasmul laringian poate fi confundat cu astmul bronsic
 Spasmele generalizate se insotesc de fotofobie, dificultati de vorbire, spasme viscerale
 Tulburarile psihice sunt frecvente, de la iritabilitate la anxietate, depresie si panica, pana la
delir si stupor
 Crizele sunt precipitate de efort fizic, tulburari digestive
In timpul crizei:
 Calcemia e scazuta
 Fosforul seric e crescut
 Rezerva alcalina e crescuta
 Electromiograma EMG: activitate musculara repetitiva
 Electroencefalografic au efect convulsiv
  EKG: alungire interval QT
TETANIA CRONICA
 Hipocalcemia cronica se caracterizeza prin tulburarile trifuce care apar ca urmare a agravarii
in timp a tetaniei fruste (spasmofiliei) cu sau fara manifestari de tetanie acuta
 Tegumentele sunt uscate, scuamoase, parul este uscat si friabil, iar unghiile sunt friabile,
casate, cu striatii transversale si cu pete albe pe suprafata lor (Leuconichiile)
 Tulburari trofice ale smaltului
 Cataracta 2-6c
 Se reduce densitatea osoasa
 Radiologic se intalnesc aceleasi modificari ca in tetania frusta sau manifesta

TRATAMENT
Eliminarea cauzelor care duc la hipocalcemie si tratarea acesteia.
Cauze: recomandarea unei alimentatii bogate in calciu, corectarea hipoaciditatii gastrice, combaterea
abuzului de alcaline sau intreruperea administrarii lor.

Tratamentul crizelor de tetanie trebuie instituit de urgenta

 Calciu iv (clorura, bromura sau gluconat de calciu) continuu lent pana cedeaza contractura
musculara
 Uneori e necesara continuarea administrarii de calciu gluconic in perfuzie lenta cu ser sau
glucoza
 Se asociaza si un sedativ injectabil im fenobarbital sau diazepam
 Se poate asocia si sulfatul de magneziu administrat iv nu mai mult de 2 fiole
 Se recomanda administratrea per os de calciu
 In cazul in care sunr cunoscute, cauzele au provocat criza trebuie corectate: varsaturi, diaree,
stari care determina alcaloza
Tratamentul de fond se face prin- administrarea preparatelor de calciu si vitamina D
Aport zilnic de calciu elemental 800-2000mg/zi administrat in mai multe prize.
Calciul cel mai des folosit e carbaonatul de calciu. Administrarea sa se faca in timpul mesei sau dupa
mancare.
Vitamina D se asociaza obligatoriu preparatelor de calciu orale:
 Vitamina D3 sau Colecalciferol 800-1000 UI zilnic po sau
 Alpha D3 0,5-4mcg/zi sau
 Calcitriol 0,25-2mcg/zi
Administrarea magneziului se poate asocia cu administrarea calciului
 Aspacardin 2-3 comprimate/zi
 MagneB6 2-6 comprimate/zi
 Magnosun o capsula/zi
 Administrate in reprize de cate 20 de zile, urmate de 10 zile pauza
Se recomanda consumul de alimente bogate in calciu (lapte, derivatele sale); si vitamina D (galbenus,
smantana, ficat)precum si alimente acidifiante (carne, peste, ua, leguminoase, fainoase).