1.

INCIZIA
2.SUTURA
3.DRENAJUL
 1. INCIZIA
• 1.DEFINITIA:
Act chirurgical care consta in SECTIONAREA pilelii si a planurilor subiacente
• 2. SCOP:
 deschide o colectie purulenta
 De a ajunge la un organ
 Evidentiere formatiuni anatomice (vase, nervi)
 Indepartare corpi straini, tumori,…
• 3.REGULI SI TEHNICA
 Aseptizarea:
 Obligatorie
 Cu alcool iodat
 Pe o suprafata mai mare
 Izolarea regiunii cu campuri sterile
 Anestezia:
 Locoregionala prin infiltratie intradermica si perifocala
 Refrigeratie (clorura de etil)- colectii superficiale
 Refrigeratie profunda- impachetare cu gheata (infectii anaerobe-gangrena gazoasa)
 Regionala, generala (cu IOT), intravenoasa, intraarteriala
 Incizia:
 Functionalitatea regiunii sa fie afectata cat mai putin de viitoarea cicatrice-orientare in sensul pliurilor
naturale (v. Fig.)
 Respecta struct. anat. importante (v,n, tend.)-se va evita lezarea lor/ prindera in cicatrice
 La locul de maxima fluctuenta / punct cel mai decliv al colectiei
 Suficient de intinsa- buna vizualizare a format. subjacente –”lumina operatorie”/ “incizie mare…” ? laparo
 Tehnica:
 Fixare piele cu deget mana stg. si incizie cu bisturilul in mana dr.
 Bisturiu- se tine ca un cutit- spre finalul inciziei il verticalizam
 Bisturiu- ca un creion- pt. struct. strict superficiale
 Bisturiu- ca un pumnal-amputatii; contraincizii
 Plan cu plan (in reg. –organe importante)
Fig.1-LINII DE FORTA
 1. INCIZIA
• Incizia abces cald

 In aparitia fluctuentei
 In punct decliv
 Pt cele profunde:
 Plan cu plan, apoi o sonda canelata pt reperarea colectiei-introducere
pensa Pean ce se scoate deschisa (largeste orif. Drenaj)
 Necesitatea drenajului decliv: pensa Kocher prin incizia practicata spre
pct. decliv, -ridicare perete abces la acest nivel- se dechide larg-incizie
cu bisturiu din afara spre profunzime-drenaj

• Incizie flegmon
 Larga
 Se patrunde cu degetul printre elementele musculo-tend. si vasculo-
nerv.- pt. explorare interstitii, excizie tes. Necrozate (necrectomie)

• Incizie abces san

 Initial tratam. medical-comprese., punctii, UV, apoi chir.
 Mastita supurata superf- anest. locala, incizie radiara
 Abce smamar profund- dechidere si drenaj prin pliu submamar
 2. SUTURA
• 1. DEFINITIA
– Totalitatea menevrelor de refacere anat. a continuitatii planurilor
unei plagi si al mentinerii lor in contact cu ajutorul unor materiale
resorbabile/neresorbabile, in scopul cicatrizatii tes. (ORGANISM-
CICATRIZARE (v.fig.2)
• 2. PRINCIPII
– Asepsie si antisepsie riguroase
– Hemostaza riguroasa-legarea fiecarui vas
– Marginile plagii: REGULATE si BINE VASCULARIZATE (!plagi
contuze)
– Respectare vascularizatie a zonei/ segm. (! Organe cavitare;
mergem pana in tes. bine vascularizat!)
– Reconstituirea- din profunzime spre supraf. si -intre tes cu struct.
asemanatoare
– 2 planuri (daca rezistenta tes.↓/ exista tensiune↑)
– Etanseitate perfecta- supraf.congruente; -buna afrontare; -
puncte de sutura trecute corect.(v.fig.3)
 NODURI
1. 2.

3. 4.
 NODURI
1. 2.

3. 4.
 NODURI
1. 2.

4.
3.

5. 6.
Fig.2-CICATRIZAREA PLAGII
Fig.3-ASA NU
 2. SUTURA
• 3. CLASIFICARE
• A. Momentul efectuarii:
– Primara-pe plaga curata ( primele 6h !)
– Primara intarziata
• plagi cu potential supurativ;
• dupa 2-3 zile se strang firele, daca nu apare infectia
• ex.: plagi delabrante, contaminate cu germeni telurici (! profilaxie-VTA)
– Secundara-plagi infectate-DOAR (!) dupa aseptizarea lor
• B. Lungimea firului folosit:
– Discontinue: puncte separate, agrafe MONOPLAN→
– Continue:
• “surjet”
• Peritoneu, tub dig.
• Dezav.: ingusteaza lumenul org. cavitare sau conductelor musc.
• C. Nr. Staturilor:
– Monoplan (1 strat)-marg. Tes. Se unesc prin un singur strta de fire
– Mai multe planuri (frecv. Duble)-straturi suprapuse
• D. Materiale folosite:
– Resorbabile: catgut/ sorg (sapt/luni) DUBLU STRAT→
– Neresorbabile: ata (nylon, matase, in)
 2. SUTURA
• 4. MATERIALE NECESARE
 ace curbe (Hagedorn)
– drepte, atraumatice;
– varf rotund- pt structuri fine
– varf triunghiular- piele, muschi, aponevroze
 port-ace
– Mathieu si Hegar
 Fire de sutura-
-resorbabile si neresorbabile
– Diametru- subtiri: vase, seroase, mucoase
– Mijlocii- tendoane, muschi
– Groase- aponevroze, oase
 Cosolidarea- 100%: intestin in a 21-a zi, aponevroze-
6 luni
 A. Catgut:
- din submucoasa intestinului de oaie
– nr. 0000 (cel mai subtire)→ 4 (cel mai gros)
– catgut cromat: pentru cresterea rezistentei
– sterilizare prin tindalizare
– resorbtia- hidratarea firului care se umfla- nodul slabeste (! Se fac 3-4
noduri!)- macrofagele dezagrega si digera catgutul
• simplu: 14-21 zile
• cromat: 2-3 luni
– Dezav.:
• imbibitia- slabeste nodul, intarzie cicatrizarea, sterilizare dificila
• posibil infectie cu germeni anaerobi
• Actiune alergizanta (prot. straina)- edemul plagii- reactii cutanate
– Fire resorbabile din material sintetic (Vicryl)- mai rezistente; resorb
40-50 zile; nu alergizante
– Ind.:
• Suturi profunde
• Suturi ale muschilor, grasimii, parenchimului (care nu sunt supuse
tractiunilor)
• Suturi in zone cu potential infectios (firele neresorbabile intretin infectia)
Neresorbabile:
• din material
– biologic- in, bumbac, matase
– Sintetic: nylon, dacron
– Metalic: fire metalice
• Firul de matase;
– - 0000-6:
– rezistenta crescuta,
– absenta ef. de capilaritate,
– foarte buna toleranta tisulara
• Nylonul:
– suplu, rezistent, bine tolerat.
– Dezav.: elasticitate mare- riscul alunecarii, desfacerii (!3-4 noduri)
• Indicatii:
– suturi ale tes. supuse unor tractiuni puternice: aponevroza, tendon,
os
– sutura sero-musculo-seroasa a unor organe cavitare; totala (rar)
– sutura tes. cu capacitate mica de resorbtie
– chirurgia vasculara
• Contra IND:
– plagi supurate sau cu potential infectios;
– pot aparea granuloame
 2. SUTURA
• INDICATII:
– Plaga prin traumatism
– Plaga operatorie
– Se cos: muschi, tendoane, nervi, vase, conducte
musculare: uretere, uretra, esofag, intestin,
organe cavitare
• C IND:
– Plagi infectate
– Plagi vechi (peste 6-8 ore)
– Inciziile pentru evacuarea colectiilor purulente
– Traiectele fistuloase excizate
 2. SUTURA
• TEHNICA
– se incepe de la un capat, se sutureaza pe toata lungimea (de la ombilic pentru
peretele abdominal)
– sutura cu fire
• A-discontinua: in puncte separate, innodate dupa fiecare trecere prin tesuturi
– 1.trecerea acului si a firului (org. cavitare: 3-4 mm; piele, aponevroze 10-15 mm distanta intre
fire)
– 2.apropierea marginilor plagii (afrontarea)
– 3.innodarea firului –, apoi sectiunea lui
» I bucla-pana la refuz SUBCUTANATA →
» II bucla-sprijin
» III bucla-securitate
INCARCARE AC ↑ – Variante tehnice:
» in “U”
» capitonata
» cu fire in “X”
• B-continua= “surjet”:
– Pentru: seroase, sutura intradermica (ESTETICA !), FASCIE MUSC. →
– mai rapida
– Etape:
» Fixarea I punct
» Realizarea suturii
» Terminarea suturii

– Tipuri: BURSA →
» surjet intrerupt -hemostatica
» sutura intradermica
» sutura in bursa –pt. infundare bonturi (care au fost suturate/ligaturate)
 2. SUTURA
INGRIJIRI POSTOPERATORII
• Pansament pentru protejarea suturii cutanate:
• se palpeaza zilnic la perete. Daca face febra/
plaga infiltrata, dureroasa→ se scot 1-2 fire
pentru evacuarea colectiei inainte de a se
infecta
• !!! Scoaterea firelor +tehnica:
– zone bine vascularizate (cap, gat, fata)= 2-4 zile
– zone mai slab vascularizate= 6-8 zile
– zone supuse tensiunii (cot, genunchi), denutriti,
casesctici, neoplazici: 10-12 zile
 2. SUTURA
COMPLICATII
1. Imediate:
• a. desfacerea suturii
– prin cedarea rezistentei tesuturilor/ desfacerea sau ruperea
firului (continuu)
– eviscearatii, hemoragii, fistule→ peritonite
• b. hematoame interstitiale si la niveluol suturii
– (din hemostaza precara, inteparea unor vase din apropierea
plagii)
• c. infectia plagii
2. Tardive:
• a. eventratia: cedarea rezist tes
• b. granuloame de corp strain-fire neresorbabile
• c. cicatrici vicioase- hipertrofica/ cheloida (afrontare
defectuoasa, hiperreactivitate tisulara)
 2.1. SUTURA MUSCULARA
• GENERALITATI:
– partiala sau totala
– sectiune (long, transv)- capete regulate, ruptura- capete neregulate
(capetele se indeparteaza)
– cat mai aproape de momentul producerii sectiunii sau rupturii (pentru a
preveni formarea cicatricilor perilezionale)
• CONTRAINDICATII:
– traum musc vechi (mai mare de 7-8 ore, cu plagi delabrante sau
infectate)
– dilacerari intinse sau distructii mari de substanta musculara
• TEHNICA:
– identificarea capetelor
– regularizarea marg si a supraf
– hemostaza riguroasa (ligaturi cu catgut/ fire in “X”)
– segm respectiv in poz de max relaxare
– sutura: catgut (cromat), nr. 2-3
– fire in “U” sau “X”
– sa prinda fascia de invelis (cat mai mult din grosimea muschiului)
– innodarea firelor cu blandete
– sutura fasciei musculare- obligatorie, cu fire izolate de catgut
– sutura tegumentului e bine sa nu se suprapuna peste cea musculara
 2.2. SUTURA DE TENDON
• GENERALITATI:
– sutura- imdeiat: 4-6 ore
– secundara precoce: 4-6 saptamani
– secundara tardiva: 6 saptamani-18 luni
– asepsie foarte riguroasa
• TEHNICA:
– descoperirea capetelor tendonului sectionar
– miscari de flexie/ extensie
– marirea inciziei daca e nevoie, dar sa nu coincida cu traiectul tendonului
– in “U”
– pregatirea capetelor tendonului (excizia elementelor devitalizate; regularizarea
marginilor)
– [Procedee: 1-Sterling Bunnell (dupa 2 meridiane); 2-obisnuit; 3-M.Iselin fire in X);
4-sectini oblice; 5- sect. ale tend. subtiri; 6-sect. incomplete]
– sutura tecii sinoviale (paratendon)-ap.de alunecare: intotdeauna- (evita cicatricea
aderentiala la perete)
– sutura plan superficial sa nu se suprapuna peste planul profund
• POSTOPERATOR:
– imobiliz segment in pozitie de relaxare 10-15 zile
– miscari pasive, apoi active
– masaj muscular
– fizioterapie
 2.3. SUTURA VASCULARA
• INDICATII:
– leziuni vase mari care nu pot fi ligaturate
– leziuni vase terminale a caror ligatura ar produce tulburari de irigatie
– transplant de organ
– circulatie extracorporeala
– tratamentul anevrismelor
• TEHNICA:
– descoperirea vasului in amonte si sub leziune
– clamparea cu o pensa Dieffenbach (Bull-Dog)- sau De Bakey + o lama de cauciuc
– pentru vene: pensa Satinski
– eliberarea vasului de o parte si de alta cam 2 cm; daca exista colaterale se vor ligatura si
sectiona
– regularizarea capetelor vasculare
– sutura:
– longitudinala:
» fire izolate sau surjet,
» distanta intre fire max 2mm;
» la vase mari aorta, iliaca, femurala, humerala
– oblica: la fel: nu produce modificari mari ale lumenului
– circumferentiala;
» cu fire separate sau in “U” (surjet)
» Se trec 2-3 fire lungi printr-un capat si altul-se innoada-circumferinta se imparte in tot atatea segmente
• POSTOPERATOR:
– repaos fara miscari bruste
– heparinoterapia
– antibioterapia (7-10 zile)
– vasodilatatoare (creste fluxul sangvin pentru a preveni staza)
 2.4. SUTURA NERVOASA
• GENERALITATI
– primara- imediat
– secundara: precoce- primele 25-30 de zile, tardiva- dupa 30 de zile
• INDICATII
– orice intrerupere partiala sau totala a unui nerv cu diam mai mare sau egal cu 3 mm
• TEHNICA
1. Sectiune nerv transversala
• incizii piele in lungul proiectiei tegumentare a nervului
• evidentierea capetelor sectionate
• disectia nervului cu pastrarea colateralelor musculare
• pregatirea suprafetei de sectiune- a nu se rota!
• apropierea: se repereaza cu 2 ace fine sau cu 2 fire subtiri+ !pozitionare corecta (dupa directia
“vasa nervorum”/ struct. fasciculelor musc.
• sutura: numai prin epinerv si interstitii (dintre fascicule), nu intre fibrele nervoase!
• Firele se pun cat mai apropiate
• Dupa sutura fetei anterioare se pastreaza firele marginale si se sutureaza fata posterioara
• Se aseaza la sfarsit in patul muscular pregatit care se sutureaza prin cateva fire de catgut
2. sectiune oblica/ eventual un fir transfixiant, care nu se strange tare
3. sectiune partiala: obligatorie numai pe portiunea sectionata
• POSTOPERATOR:
– atela gipsata 20-30 zile
– prevenirea redorilor articulare si a atrofiilor musculare prin miscari pasive, masaje,
faradizari
– aprecierea regenerarii
• testul Tinel: percutia in lungul nervului suturat- senzatie de curent electric la nivelul la care a ajuns
progresiunea axonilor dinspre capatul proximal
• testul Minor: reaparitia transpiratiei cutanate in teritoriul renervat
• electromiografia