Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIEȘTI

Proiectarea şi managementul programelor educaţionale

LISTĂ DE NEVOI 

STUDENT: SIMIAN IOANA ANGELA

CFA, ANUL II, GRUPA 51804

2022
Lista de nevoi

1. Participarea elevului – Ghid pentu cadre didactice

Implicarea și motivarea elevilor de a participa la ore rămâne una din cele mai mari provocări ale
profesorilor de azi. Interesul acordat de către elevi activităților de clasă este esențial pentru
învățare și dezvoltare personală, cu cât un elev este mai implicat la oră, cu atât acordă mai multă
atenție subiectului și absoarbe mai bine cele predate. Să menții un elev implicat presupune mai
mult decât a-l păstra atent pe parcursul orelor. Implicarea autentică este manifestată pe 3
nivele: comportamentală (elevul dă dovadă de o purtare bună la ore și în pauze), emoțională
(elevul apreciază activitățile la care ia parte și îi face plăcere să participe), cognitivă (elevul
depune efort activ pentru a înțelege mai bine anumit subiect).

https://www.inedu.ro/wp-content/uploads/2019/01/Participarea-copilului_Ghid-pentru-cadre-
didactice.pdf

2. Hărțuirea în școli – proiect pentru profesori, formatori, elevi și părinți.

Școlile au un rol activ în asigurarea stării de bine sociale, fizice și emoționale a elevilor. Starea
de bine - idei pentru școli mai sănătoase, incluzive și mai fericite. Copii și tinerii își petrec o
bună parte din timp la școală, prin urmare, acesta trebuie să fie un loc esențial pentru conturarea
stării lor generale de bine, cu ale sale aspecte sociale, fizice și emoționale. Sănătatea și starea de
bine a elevilor le influențează capacitatea de a beneficia de pe urma unei educații de calitate și de
a-și atinge întregul potențial școlar.

http://enable.eun.org/c/document_library/get_file?uuid=97d06774-e250-4c2f-a37c-
b1d4d850725e&groupId=4467490

3. Școala încrederii. Încrederea elevilor în propriile puteri

Elevii nu mai pot aștepta. Sistemul de învățământ dezamăgește copii și profesorii, făcându-i
nefericiți și nu îi lasă să își atingă potențialul. 60% din copii abandonează școala de-a lungul
celor 13 ani de școlarizare, deoarece sistemul de învățământ dezamăgește. Transformarea
experienței de învățare. (specialiști în educație, psihologi, programul adresânduse prin sesiuni de
training, cursuri și schimburi de experiență tuturor: elevi, profesori, părinți și directorii
instituțiilor ). Rezultatele academice vor crește, rata abandonului școlar se reduce iar elevii se
simt văzuți, apreciați și ascultați, cu impact imediat de dezvoltare emoțională sănătoasă și
prevenirea bullyngului.

https://scoalaincrederii.ro/acasa/

4. Salvați copii României

Sistemul educațional românesc reprezintă un risc pentru dezvoltarea emoțională a copiilor noștri.
(atmosfera toxică din școli, volumul mare de teme afectează dezvoltarea copiilor, drepturile
profesorilor abuzivi prevalează în fața drepturilor copiilor).

5. Programe școlare învechite și neadaptate cerințelor de pe piața muncii. Elevul nefiind


pregătit să facă față provocărilor din plan profesional și nici pentru a-și gestiona singur viața.
Programe învechite axate pe parte teoretică, mai puțin practică, iar programul elevului fiind
sufocat, încetinind dezvoltarea acestuia. Programele școlare trebuie să fie regândite din temelii,
trebuie adaptate la cerințele reale ale pieței muncii.

6. Lipsa dotărilor unităților de învățământ accentuează starea precară a sistemului educației.


(autorizația de funcționare ISU, laboratoare dotate corespunzător, catalogul, carnetele și banala
cretă cumpărată din banii părinților).

7. Acordarea de sprijin școlilor cu deficit de elevi sau defavorizați.

8. Introducerea materiei Educația sexuală cu acordul părinților.

Cum să previi o sarcină la o vârstă fragedă, România este fruntașă la numărul de minore
însărcinate, cunoștințe minime de contracepție, consimtământ sau bolile cu transmitere sexuala.
Adolescenții fac greșeli care sunt ușor de evitat, dar pentru că nu sunt informați, nici la școală și
nici acasă.
9. Introducerea materiei educație financiară pentru a învăța mai multe acțiuni de a schimba
modul de folosire a banilor, pentru adaptare și economisire, pentru o gestionare cât mai bună a
banilor.

10. Sprijin: nevoi educaționale speciale și dificultățile de învățare, inclunzând: o atenție clară
asupra învățării a tuturor elevilor, recunoașterea diferitelor tipuri de reușite, colaborarea între
școli și comunitatea locală și participarea elevilor și a familiilor acestora la deciziile legate de
propriul proces de învățare. Abordarile didactice de succes pentru elevii cu handicap și cu
dificultăți de învățare: (timp suplimentar de predare, predare structurată, crearea de oportunități
pentru o învățare mai activă și prevenirea tuturor tipurilor de violență sau discriminare adresată
elevilor cu dizabilități).

S-ar putea să vă placă și