Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facuta in masa insa, asa cum s-a realizat in comunism o astfel de discriminare s-a
dovedit a fi o crima. Ea este o descendenta directa din fenomenul mai general al
"nationalizarii". Din punct de vedere sociologic nationalizarea este o anarhie
reorganizata: furtul bunurilor claselor superioare este ambitia tipica a revoltei
sclavului. Daca acesti sclavi nu intra in conflict unii cu altii pentru impartirea
"prazii" si incep se se organizeze rezultatul nu mai este anarhia ci celebra
nationalizare.
Cea mai mare problema a Romaniei este aceea ca aceasta generatie formata in
ultimul timp al dictaturii desi vroia mai mult totusi nu putea prelua direct in
sistemul occidental de valori. Cei mai capabili au emigrat vazandu-se minoritari
intr-un sistem prea refractar la schimbare. Cei mai multi nu au rezistat impactului
si competitiei stilului de viata capitalist abandonandu-si treptat idealurile in
favoarea vechiului sistem comunist. Altii, desi "s-au descurcat", au devenit la fel
de periculosi pentru democratie prin actiunile lor ca si nostalgicii care, plasati in
puncte cheie, franau evolutia normala a societatii romanesti postdecembriste.
Prin activitatea lor, din pacate in Romania se contureaza premisele unui alt
capitalism salbatic de genul celui de dinainte de aparitia comunismului. Ei sunt
(pseudo)patronii care se comporta cu angajatii asemenea stapanilor de sclavi sud-
americani din secolele trecute. Fireste un astfel de spatiu legislativ care permite
astfel de abuzuri este favorabil aparitiei lor. Imbogatirea rapida a unei astfel de
minoritate sociala se face cu pretul aparitiei unor foarte periculoase nemultumiri
sociale cu consecinte dezasrtuase. Refacerea conditiilor de dinaintea aparitiei
comunismului ar trebui sa dea de gandit autoritatilor.
Multi dintre cei coborati din munti spre orase pentru industrializare si-au
continuat stilul de viata rural aici improvizand cotete si bodegi unde se discuta
politica chiar in inima orasului. Stilul de viata lent chiar tipicar, activitatea identica
pentru perioade lungi de timp si obedienta neconditionata fata de superior toate
acestea sunte semne ale unei societati rurale patriarhale industrailizate artificial.
Acesti oameni isi doresc comunismul de acum 30-40 de ani crezand in mod
iluzoriu ca acel gen de semindustrializare se poate reface cumva artificial in
defavoarea societatii avansate tehnologic de astazi careia nu i se pot adapta.
Nostalgia lor fata de comunism este de fapt o nostalgie fata de acel nivel
tehnologic.
Pe langa acestia mai avem shomerii sau angajatii temporar. Majoritatea o duc mai
bine decat pe timpul comunismului dar prefera acea perioada din spirit anti
(capra vecinului). Majoritatea dintre acestia nu fac eforturi pentru a invata sa faca
bine cateva lucruri si sa fie utili societatatii ci prefera sa jinduiasca la ceilalti.
Pentru ei toti cei instariti sunt niste hoti. O astfel de afirmatie este menita sa
justifice tocmai escapadele lor contraventionale; practic ei sunt gata sa jure ca toti
posesorii de masini straine si le-au luat pentru ca le-au furat chiar lor insisi banii
din buzunar. Daca ei ii fura pe acesti "bogati" acest fapt nu ar fi decat o incercare
de reechilibrare a lucrurilor.
Nostalgicii comunismului mai sunt si pseudointelectualii provinciali ce nu au putut
sa tinapasul cu lumea. Tot ce isi doresc acestia este respectul comunitatilor locale
la fel cum il aveau inainte de '89. Interesul lor este o noua nationalizare un nou
furt. Nu atat furtul in sine ii intereseaza ci doar o viata boema si aristocrata,
artificial umflata asa cum fusese in sistemul comunist. Ei isi doresc acel tip de
ermetism, de izolare fata de critici, un fel de poeti de curte.
Sperante ...
Exista. La copiii care chiulesc de la o scoala obosita, care nu stiu ce s-a intamplat in
'89, care nu stiu sa scrie corect dar a caror inteligenta exersata la jocurile pe
computer sclipeste. Si chiar la cei care au reusit in Occident si vor sa se intoarca.
http://baldovinconcept.blogspot.ro/2008/01/comunismul-in-romania-
completare-la.html