DESCRIEREA Lovirea mingii cu vârful este un procedeu tehnic care se execută cu partea PROCEDEULUI anterioară a labei piciorului iar suprafața de contact este cuprinsă între articulația gleznei și oasele metatarsiene. Mingea este lovită în centrul ei și avantajul este că poate fi transmisă cu putere. BIOMECANICA -lovirea se aplică în urma unei mișcări naturale fără a necesita o poziție specială a PROCEDEULUI corpului și picioarelor; (mișcarea.de -privirea orinetata spre minge; lovire) -piciorul de sprijin este poziționat lângă minge; Elanul se realizează în linie dreaptă. UTILIZARE Acest procedeu se foloseste la : TACTICĂ -finalizarea acțiunilor de atac; -deposedarea adversarului de minge; -transmiterea mingii la distanță. GREȘELI -mingea nu este lovită în centrul ei; FRECVENTE -glezna nu este încordată în momentul lovirii; -privirea nu este la minge; -brațele nu sunt lateral pentru echilibru; -elanul se ia în unghi de 45 grade. EXERCIȚII ȘI Ex1: Imitarea procedeului de pe loc. Se execută de 2x30sec; JOCURI Ex2: Imitarea procedeului din deplasare pe distanața de 10m. Se parcurge distanța de 3x; Ex3: Lovirea mingii cu vârful la perete. Numarul de execuții: 3x20sec; Ex4: Lovirea mingii cu vârful, pe perechi față în față. Distanța între jucători fiind de 10m. Număr de execuții: 3x1min; Ex5: Jucătorii lovesc mingea cu vârful spre bara transversală. Se execută sub formă de concurs(cine ajunge primul la 2 reusite).