LTCB Fişă de lucru pentru Academia de Poliţie Statul medieval
III. Analizați conținuturile enunțurilor și marcați:
a. dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există o legătură cauzală între ele; b. dacă ambele enunțuri sunt adevărate, dar nu există o legătură cauzală între ele; c. dacă primul enunț este adevărat, iar al doilea este fals; d. dacă primul enunț este fals, iar al doilea este adevărat. 1. Portarul Sucevei era cea mai importantă funcție în Moldova; în 1711 a fost impus regimul fanariot în Moldova. 2. Cronica lui Nestor arată că la trecerea ungurilor spre Panonia, aceştia au găsit acolo pe români şi slavi; în sec. X sunt atestate formaţiuni politice în Dobrogea. 3. Mitropolitul era primul sfătuitor al domnului; mitropolia era condusă de un autocrator. 4. Jupan Dimitrie este consemnat în inscripţia de la Mircea Vodă; jupan Gheorghe este menţionat în inscripţia din compexul arheologic Basarabi-Murfatlar. 5. Domnul era conducătorul Ţării Românești; unul dintre aceștia a fost Basarab I. 6. Din sec. X Dobrogea reintră în sfera de dominaţie bizantină; Ana Comnena pomeneşte pe şefii locali Tatos, Seslav, Satza. 7. Aceştia erau de origine cumană; din formaţiunile lor făceau parte şi români. 8. În 1388 Ivanco moare într-o confruntare cu otomanii; Dobrogea a fost alipită Țării Românești de Mircea cel Bătrân. 9. În 1001, regele Ungariei, Ştefan, se creştinează şi papa îi dă titlul de rege apostolic; regalitatea se implică în cucerirea Transilvaniei. 10. Lațcu a intrat în contact cu papalitatea; el a înființat o episcopie catolică la Siret în 1387. 11. În 1111, documentele amintesc de un „princeps Ultrasilvanus”; regii maghiari încearcă să impună modele religioase. 12. În 1352 are loc descălecatul lui Dragoș; la est de Carpați se formează o marcă de apărare. 13. Saşii şi secuii care au pătruns odată cu maghiarii erau organizaţi în scaune; regii Ungariei dăruiesc oamenilor lor de încredere fiefuri. 14. Vladislav Vlaicu s-a recunoscut vasalul Ungariei; el a primit în subordine Ţara Făgărașului. 15. Regii maghiari organizează în Transilvania comitate; modelul impus în noile teritorii este cel occidental. 16. Pentru a controla spațiul dintre Carpați și Dunăre, Ungaria a apelat la sprijinul cavalerilor teutoni; unul dintre obiectivele acestora era de a răspândi religia catolică. 17. Cavalerii teutoni primesc vremelnic în stăpânire Ţara Haţegului; ei trebuiau să apere frontierele răsăritene ale regatului şi să răspândească religia catolică. 18. Încă din primii ani, teutonii acţionează pe cont propriu; în 1225 regele Andrei II îi alungă din Transilvania. 19. Primul comitat atestat este Bihor în 1111; comitatele sau districtele erau unități administrative ale secuilor. 20. În Transilvania puterea politică supremă aparţinea voievodului; în 1291 regele Andrei III anihilează autonomia Făgăraşului. 21. În 1699 a fost semnată pacea de la Karlowitz între Austria și Imperiul Otoman; Austria a propus românilor unirea cu Biserica Romei. 22. În 1324, Basarab încheie un acord cu Carol Robert d’Anjou; Basarab recunoştea vasalitatea regelui Ungariei. 23. Nemulţumiţi de condiţiile acordului, nobilii unguri îl conving pe rege să suprime statul lui Basarab; bătălia de la Posada consfinţeşte autonomia statului condus de Basarab. 24. Românii erau excluși de la viața politică din Transilvania; Austria a propus populației românești unirea cu Biserica Romei. 25. Vladislav Vlaicu întemeiază prima mitropolie ortodoxă a Ungro-Vlahiei; el respinge un prim atac otoman la Dunărea de Jos. 26. Cavalerii teutoni au intrat în conflict cu regalitatea maghiară; în 1211 ei au fost alungați din regat. 27. La Vicina s-au organizat în 1285 o mitropolie apoi o arhiepiscopie; majoritatea populaţiei din zonă era ortodoxă. 28. În 1541 Ungaria a fost cucerită de Imperiul Otoman în urma bătăliei de la Mohacs; o parte a Ungariei a fost transformată în pașalâc. 29. În semn de protest faţă de dominaţia maghiară, Dragoş trece la E de Carpaţi; Bogdan reuşeşte să obţină independenţa. 30. Basarab I a propus lui Carol Robert d’Anjou cedarea Banatului de Severin și a 7000 de mărci de argint; regele maghiar a acceptat oferta de pace a voievodului ,,nostru transalpin”. 31. În cazul Moldovei, întemeierea statului este rezultatul unui dublu descălecat; în cazul Ţării Româneşti, a existat un singur descălecat, cel al lui Basarab. 32. În 1370 Vladislav Vlaicu a întemeiat Mitropolia Ortodoxă de la Severin; ea nu a fost recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol decât în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. 33. Nemulțumit de reducerea autonomiei Maramureșului, Bogdan a plecat la est de Carpați; aici el l-a înlăturat pe vasalul Ungariei, Dragoş. 34. Litovoi s-a împotrivit oştilor ale regelui Ungariei; el a fost închis dar s-a răscumpărat. 35. Tot spaţiul de la E de Carpaţi era subordonat coroanei maghiare în timpul lui Dragoş; în 1359, se revoltă Bogdan, un alt voievod din Maramureş, împotriva dominaţiei maghiare. 36. Ludovic I a fost învins de Bogdan; Moldova a devenit regat autonom sub suzeranitatea Poloniei. 37. În 1301, se declanşează criza dinastică din regatul maghiar; Litovoi în aceste împrejurări încearcă să înlăture suzeranitatea maghiară. 38. Dobrotici unifică teritoriul din stânga Dunării; urmaşul său, Ivanco, se desprinde din sfera stăpânirii bizantine şi bate monedă proprie pentru a-şi marca independenţa. 39. Roman I desăvârşeşte unificarea Moldovei; îşi ia titlul de autocrator (singur stăpânitor). 40. În 1699, în urma păcii de la Karlowitz, otomanii cedează Transilvania austriecilor; principele Transilvaniei capătă puteri suverane. 41. Dobrotici s-a implicat în luptele interne din Imperiul Otoman, el a primit titlul de despot. 42. Petru Muşat recunoaşte vasalitatea regelui Poloniei, Vladislav Iagello, pentru a se apăra de expansiunea maghiară; el a întemeiat mitropolia Moldovei şi a mutat capitala la Suceava. 43. Predecesorul lui Petru Muşat a dobândit pentru Moldova ieşire la Marea Neagră; mitropolia Sucevei nu a fost recunoscută de Constantinopol.