INTERVENȚIA ÎN

FUNCȚIONAREA
EXECUTIVĂ
Modificarea mediului
 CE SUNT FUNCȚIILE EXECUTIVE?
• Procesele cognitive superioare care ne ajută să facem față provocărilor și
să ne îndeplinim obiectivele. Sunt acele abilități care ne ajută să decidem la
ce activități sau sarcini să fim atenți și pe care le alegem să le realizăm.
• Funcțiile executive ne permit să ne organizăm comportamentele de-a lungul
timpului și să trecem peste obiectivele imediate în favoarea unor scopuri pe
termen lung.
• Cu ajutorul lor noi ne putem planifica și organiza activitățile, ne putem
susține atenția și putem persevera în îndeplinirea sarcinilor.
• Funcțiile executive ne ajută să ne reglăm emoțiile și să ne monitorizăm
gândurile, cu scopul de a lucra mai eficient.
• Cu alte cuvinte, aceste abilități cognitive superioare ne ajută să ne reglăm
comportamentul.
 FUNCȚIILE EXECUTIVE
DOUĂ CATEGORII, CU ROLURI DIFERITE:
• Prima categorie implică utilizarea unor • A doua categorie implică procese
abilități de gândire pentru a ne selecta psihice care au rol de ghidare a
și atinge scopurile sau pentru a comportamentului de-a lungul
dezvolta soluții la probleme. Aceste procesului de împlinire a scopurilor
abilități cognitive includ: noastre. Acestea includ:
• Planificarea • Inhibiția răspunsului
• Organizarea • Controlul emoțional
• Managementul timpului • Susținerea atenției
• Memoria de lucru • Inițierea sarcinii
• Metacogniția • Flexibilitate
• Ne ajută să creem imaginea mentală a • Persistența în îndeplinirea scopului
unui scop, drumul până la el și resursele
de care avgem nevoie pentru a-l
atinge.
• Ne ajută să ne amintim această
imagine, chiar dacă scopul este
îndepărtat și apar alte evenimente
care interferează cu atingerea lui.
 CATEGORIA 1
• Planificarea – abilitatea de a crea un plan cu scopul de a atinge un scop sau a
îndeplini o sarcină. Implică de asemenea și abilitatea de a lua decizii cu privire la pe
ce anume este important să ne focusăm și pe ce nu.
• Organizarea – abilitatea de a proiecta și întreține sisteme de urmărire a informațiilor
sau materialelor.
• Managementul timpului - capacitatea de a estima cât timp avem, cum să alocăm și
cum să rămânem în limitele de timp și termene limită. De asemenea, implică un
sentiment că timpul este important.
• Memoria de lucru - Abilitatea de a ține cont de informații în timp ce efectuăm sarcini
complexe. Include și capacitatea de a ne baza pe învățarea sau experiența
anterioară pentru a aplica la situația în cauză sau pentru a proiecta în viitor.
• Metacogniția - Capacitatea de face un pas în spate și de a privi în perspectivă o
situatie. Este capacitatea de a observa cum rezolvăm problema. Include, de
asemenea, auto- monitorizarea și abilitățile auto-evaluative (de exemplu, să te
întrebi „Cum mă descurc?” sau "Cum m-am descurcat?").
 CATEGORIA 2
• Inhibiția răspunsului - Capacitatea de a gândi înainte de a acționa. Această
capacitate de a rezista impulsului de a spune sau de a face ceva ne lasă timp să
evaluăm o situație și modul în care comportamentul nostru ar putea să o afecteze.
• Controlul emoțional (denumit și autoreglarea afectelor) - Capacitatea de a ne
gestiona emoțiile în scopul atingerii obiectivelor, îndeplinirii sarcinilor sau controlului și
direcționării comportamentului.
• Susținerea atenției - Capacitatea de a ne ocupa de o situație sau sarcină în ciuda
distragerii, oboselii sau plictiselii.
• Inițierea sarcinii - Capacitatea de a începe o sarcină fără amânări nejustificate, în
timp util.
• Flexibilitate - Capacitatea de a ne revizui planurile în fața obstacolelor, obstacolelor,
eșecului sau greșelilor. Ea implică adaptabilitate la condițiile în schimbare.
• Persistența în îndeplinirea scopului - Capacitatea sau impulsul de a urma până la
finalizare a unui scop și să nu fim descurajați de alte cereri sau interese concurente.
 DEZVOLTAREA FUNCȚIILOR
EXECUTIVE
• Funcțiile executive nu sunt înăscute, ele se dezvoltă în anii copilăriei, gradat. Ele
există însă la nivelul creierului ca abilități viitoare (așa cum este și limbajul) și încep să
se dezvolte în copilăria timpurie și continuă până în adolescență.
• Cel mai cunoscut model al dezvoltării funcțiilor executive este cel propus de Russell
Barkley (1997). Modelul cuprinde 5 elemente esențiale:
• Inhibiția comportamentului
• Memoria de lucru (nonverbală) – ochiul minții
• Internalizarea vorbirii (memoria de lucru verbală) – vocea minții
• Autoreglarea afectelor/motivația/excitarea – inima minții
• Reconstituirea – locul de joacă al minții
• Piatra de temelie a acestui model este inhibiția comportamentului, care incepe să
se dezvolte de la vârsta de 5 luni până la vârsta de12 luni.
 INHIBIȚIA COMPORTAMENTULUI
• Are trei proprietăți, care ne ajută să întârziem sau să întrerupem un
comportament:
• Capacitatea de a întârzia sau de a preveni răspunsul care duce la o consecință
imediată astfel încât unele consecințe care apar ulterior să poată avea un
impact asupra comportamentului. „Nu voi face acest comentariu sarcastic
acum care mi-ar enerva profesorul. Voi asculta în liniște, așa că ea răspunde-mi
pozitiv mai târziu”.
• Capacitatea de a opri comportamentele în curs de desfășurare atunci când
acestea se dovedesc nereușite. „Comentariile pe care le fac nu determină un
răspuns pozitiv de la profesorul meu”.
• Abilitatea de a gestiona distragerile sau întreruperile care ar putea interfera cu
munca altor abilități executive. „Trebuie să mă îndepărtez de prietenul meu
deoarece comentariile lui mă distrag de la a ține cont de ceea ce spune
profesorul meu”.
 INTERVENȚIA ÎN FUNCȚIONAREA
EXECUTIVĂ
• Pasul 1: modificarea mediului pentru a-l adapta la limitările copilului.
• Pasul 2: intervenția centrată pe abilitățile copilului – dezvoltarea funcțiilor
executive cu scopul de a performa în sarcini și de a-și împlini obiectivele.
• Când învățăm copilul o procedură de urmat pentru a-și face curățenie în
dormitor, pentru a se pregăti de școală dimineața, pentru a-și face temele
independent sau pentru a-și aduce materialele acasă de la școală, noi îi oferim
un proces pe care îl poate folosi singur în absența adulților sau a supravegherii și
în diferite situații.
 STRATEGIA 1:
INTERVENȚIA LA NIVELUL MEDIULUI
• Schimbarea condițiilor și situațiilor externe copilului cu scopul de a
îmbunătăţi funcţionarea executivă sau pentru a reduce efectele negative
ale abilităților executive slabe.
• Schimbarea mediului poate include
• (1) schimbarea mediului fizic sau social pentru a reduce problemele;
• (2) schimbarea naturii sarcinilor pe care ne așteptăm să le îndeplinească copilul;
• (3) schimbarea modului în care sunt furnizate indicii pentru a solicita prompt
copilul să îndeplinească sarcini sau să se comporte într-un anumit fel;
• (4) schimbarea modului în care adulții – în special părinții, profesorii și îngrijitorii —
interacționează cu copilul cu aptitudini executive deficitare.
 1. SCHIMBAREA MEDIULUI FIZIC
SAU SOCIAL
• 1.1. Modificări pentru copil
• Primul pas este să scanăm mediul fizic și social în
care este plasat copilul și să determinăm dacă
sunt elemente ce pot fi înlăturate sau elemente
ce pot fi adăugate pentru a îmbunătăți
funcționarea executivă a copilului.
• Ex: un copil cu dificultăți în susținerea atenției
care stă în spatele clasei, lângă fereastră, alătrui
de un coleg vorbăreț.
• 1.2. Modificări pentru toată clasa
• Ex: copiii sunt mai capabil să-și controleze
impulsivitatea dacă sala de clasă nu oferă spații
lungi și larg deschise care invită la alergat;
proiectarea sălilor de clasă astfel încât profesorii
să nu aibă o obstrucție în vederea tuturor
elevilor încurajează autocontrolul.
 2. SCHIMBAREA NATURII
SARCINILOR
• 2.1. Modificări pentru copil
• sarcinile mai scurte
• pașii în îndeplinirea sarcinilor mai expliciți
• sarcini cu răspuns închis în locul celor cu
răspuns deschis
• oferim copilului posibilitatea să aleagă între mai
multe sarcini sau între modalități de a le realiza
• 2.2. Modificări pentru toată clasa
• Predarea diferențiată – profesorul se centrează
pe particularitățile copilului – conectarea
abilităților predate cu interesele copilului.
 PREDAREA DIERENȚIATĂ
• Elevii cu aptitudini organizatorice slabe beneficiază de faptul că li se acordă copii ale notelor de
curs pentru a ne asigura că au informațiile critice de care vor avea nevoie atunci când vor studia
pentru teste sau pentru finalizarea sarcinilor pe baza materialului de curs.
• Elevii cu abilități slabe de planificare beneficiază de sarcinile pe termen lung fragmentate în
subsarcini cu termene și date limită atașate la fiecare subsarcină.
• Elevii cu abilități metacognitive slabe ar putea avea nevoie de mai mult „suport” pentru a înțelege
concepte și sarcini. Suportul este „orice fel de asistență este nevoie pentru copil astfel încât el să
treacă de la cunoștințele și abilitățile anterioare la următorul nivel de cunoștințe și abilități”.
Suportul poate include reînvățare sau predare extinsă, modelare, predare prin mai multe moduri,
îndrumare de la egal la egal, utilizarea materialelor manipulative sau utilizarea organizatoarelor și
ghidurilor de studiu.
• Elevii cu un număr de abilități executive slabe beneficiază de acordarea de punctaj pe rubrici
care definesc exact ceea ce trebuie inclus în temele de clasă. Pentru elevii cu memorie de lucru
slabă, nu este suficient să le dăm doar grila de punctaj. Grila cu scoruri ar trebui să fie scrisă ca o
listă de verificare și ar trebui să li se ceară să completeze lista de verificare ca parte a activității.
Unii elevi vor avea nevoie ca profesorul să parcurgă lista de verificare cu ei înainte de a preda
sarcina pentru a se asigura că nu au uitat nimic.
 3. SCHIMBAREA MODULUI ÎN CARE SUNT
FURNIZATE INDICII PENTRU PROMPTARE
• 3.1. Modificări pentru copil
• O altă modalitate de a modifica mediul pentru copiii cu abilități executive slabe
este să construim indicii pentru a le reaminti sarcina de îndeplinit sau
comportamentul care trebuie îndeplinit.
• 3.2. Modificări la nivelul clasei
• Profesorul construiește permanent sisteme de reamintire a sarcinilor și termenelor
pentru întreaga clasă: scrie temele pe tablă sau într-un loc unde rămân afișate,
elevilor li se reamintește să și le noteze și îi supraveghează pentru a se asigura că
le-au notat.
 EXEMPLE DE INDICII PENTRU PROMPTARE
• Prompturi verbale sau memento-uri – Profesorul: „Copiii care vin la grupul de lectură
ar trebui să aducă cu ei cartea, caietul și un creion.” Părintele dimineața: „Ți-ai
amintit să-ți împachetezi prânzul, echipamentul de sport și formularul de autorizație
pe care l-am semnat pentru excursie?”
• Indici vizuali – orice reminder postat – regulile clasei, pe care le și revizuiesc periodic.
• Orar/calendar/program – se recomandă crearea de planificări pentru copil pe
zile/săptămâni – creează un cadru de organizare și predictibilitate. La copiii mai
mici este recomandat să fie însoțit de imagini.
• Liste - cuprind lucruri de reținut (de exemplu, ce să ia acasă de la școală la sfârșitul
zilei) sau pașii care trebuie urmați (de exemplu, cum să salvați un fișier pe
computer). Copiii cu deficitele de abilități executive sunt adesea reticenți în a face
liste (cred că necesită prea efort, necesită prea mult timp sau sunt foarte siguri că își
vor aminti fără a fi nevoie să noteze nimic). Acești copii au nevoie a fi încurajați sau
solicitați să facă liste și, la început, este adesea util dacă cineva face lista pentru ei
si apoi cu ei. Ei pot avea nevoie, de asemenea, de indicii pentru a le reaminti să se
uite la listele lor.
• Înregistrări audio – sistem de auto-monitorizare (aplicații pe telefon de ex.), alarme
pe telefon, părinții îi sună să le reamintească faptul că au ceva de făcut etc.
 4. SCHIMBAREA MODULUI ÎN CARE ADULȚII
INTERACȚIONEAZĂ CU COPILUL
• 4.1. Modificări pentru copil
• Creșterea nivelului de supraveghere, suport, furnizarea de indicii în activități
• Înaintea unei sarcini sau a unei situații problematice, adulții pot:
• Repeta cu copilul ce se va întâmpla și cum acesta se va ocupa de asta.
• Folosi îndemnuri verbale sau memento-uri pentru a activa abilitățile executive („Amintește-
ți ce am exersat”).
• Aranja pentru alte indicii, cum ar fi liste, programe, alarme sau sisteme de mesagerie text.
• În timpul unei sarcini sau a unei situații problematice, adulții pot:
• Antrena copilul să obțină comportamentele repetate.
• Aminti copilului să-și verifice lista sau programul.
• Monitoriza situația pentru a înțelege mai bine factorii declanșatori și alți factori care
afectează capacitatea copilului de a utiliza abilități executive cu succes.
• La finalul unei sarcini sau a unei situații problematice, adulții pot:
• Oferi întărire pozitivă.
• Debrief – vorbi despre ce sa întâmplat, ce a funcționat sau nu și ce ar putea fi făcut diferit
data viitoare.
• Consulta cu ceilalți oameni implicați în situație pentru ca aceștia înțelege ce a funcționat
sau nu a funcționat.
• 4.2. Modificări la nivelul clasei
• Profesorul modelează utilizarea activă a funcțiilor executive – vorbesc cu voce
tare în timp ce rezolvă o problemă, face un plan când organizează un proiect
etc.
• Profesorul organizează secvențe practice în care clasa să repete abilități
precum cum să mergi în rând fără să necăjești colegul de lângă tine, cum să
vorbești încet în sala de mese, cum să asculți o poveste.
• Profesorul observă când copilul folosește aceste noi abilități și îl recompensează
prin laudă sau alte mijloace.
• Profesorul pune întrebări pentru a determina copiii să se gândească cum ar
putea utiliza funcțiile executive mai eficient pentru a realiza sarcinile și
comportamentele ce pot fi așteptate de la el în clasă, când își face temele
pentru acasă sau la locul de joacă.
Funcția executivă Întrebare / afirmație/ prompt
Inhibiția răspunsului „Ce poți face ca să nu-ți pierzi controlul pe terenul de joacă?”
„Ce îți poți spune în timp ce ești în rând pentru a te abține să nu atingi
colegul din fața ta?"
„Există ceva ce ți-aș putea da să ții în mână pentru a te ajuta să-ți amintești
să ridici mâna ta înainte de a vorbi?”
„Felicitări, ai reușit să-ți ții mâinile pentru tine în timpul cercului de astăzi!”

Memoria de lucru „Care sunt câteva modalități prin care îți poți aminti tot ce trebuie să aduci
acasă la sfârșitul zilei?"
„Unii dintre voi par să aibă dificultăți în a-și aminti să vă puneți temele în
ghiozdan după ce le-ați terminat. Ce ați putea face pentru a vă ajuta să vă
amintiți să faceți asta?”

Controlul „Am avut unele probleme cu certuri și dispute pe terenul de joacă. Care sunt
emoțional câteva modalități prin care poți gestiona asta, adică să rezolvi și problema și
nici să nu dai de necaz?”
„Uneori, copiii devin nervoși când dau teste și asta îi împiedică să se
concentreze și să-și amintească ceea ce au studiat. Care sunt unele lucruri
pe care le-ai putea face când se întâmplă asta?”
„Ai făcut o treabă bună în a-ți controla temperamentul la prânz astăzi. Ce te-
a ajutat să faci asta?"
Funcția executivă Întrebare / afirmație/ prompt
Susținerea atenției „Uneori este greu să continui să-ți lucrezi la temele până când le-ai terminat.
Există câteva moduri prin care te-ai putea motiva să continui să lucrezi?”
„Mulți dintre voi vorbiți despre cât de greu este să rămâneți concentrați pe
munca voastră, deoarece intervin alți stimuli. Să facem o listă de stimuli și apoi
să gândim modalități de a le face față mai bine.”
Inițierea sarcinilor „Este greu să începi cu temele pentru că există multe alte lucruri drăguțe de
făcut acasă. Să ne gândim la modalități de a ne motiva să facem mai întâi
temele pentru acasă.”
„Îmi place felul în care te-ai apucat direct de sarcina ta de scris. Asta a fost
greu pentru tine de făcut.”
„Scoateți caietele de teme. Lângă fiecare temă, vreau să scrieți la ce oră
plănuiți să o începeți.”
Planificare/ „Unul dintre motivele pentru care atribuim proiecte copiilor este pentru că
prioritizare vrem ca ei să învețe cum să-ți facă planuri. Să vorbim despre pașii pe care
trebuie să îi faceți pentru a finaliza acest proiect. Ce trebuie să faceți mai
întâi?”
„Să facem un plan de temele pentru acasă. Faceți o listă cu temele pe care
trebuie să le faceți și ordinea în care intenționați să le faceți.”
Funcția executivă Întrebare / afirmație/ prompt
Managementul „Cât timp crezi că îți va lua să-ți termini temele de scriere în această seară?
timpului Notează-ți ipoteza și apoi vezi dacă ai dreptate.”
„Să vorbim despre cum vă gestionați timpul de acasă pentru a vă încadra
pentru toate teme pentru acasă. Haideți să facem liste de „trebuie” și „de
dorit” și apoi să decidem cât de mult timp putem aloca fiecărui grup.”

Organizare „Vom petrece ultimele 20 de minute astăzi curățând băncile noastre. Să

facem o listă cu pașii pe care trebuie să-i parcurgem pentru a face acest
lucru.”
„Avem nevoie de un sistem de organizare a caietelor noastre de știință. Care
sunt secțiunile pe care trebuie să le includem?”
Perseverența „Îmi place felul în care ai continuat să rezolvi acea problemă de
orientată spre matematică, chiar dacă a fost frustrat."
scop „Oamenii de succes sunt cei care își fac obiective și merg spre ele, chiar
dacă există obstacole pe parcurs. Care este un obiectiv pe care ai dori să
lucrezi? Poate fi ceva ce vrei să construiești sau să creezi, sau ceva ce vrei să
înveți sau ceva pentru care dorești să economisești bani pentru a-l cumpăra?
Să stabilim un obiectiv pentru o lună și spune-mi dacă te pot ajuta să-ți atingi
obiectivul.”
Funcția executivă Întrebare / afirmație/ prompt
Flexibilitate „Spune-mi trei lucruri pe care le poți face dacă îți începi tema la matematică
și îți dai seama nu-ți poți aminti exact cum să faci sarcina.”
„Hai să vorbim despre ce poți face dacă rămâi blocat într-o parte a acestei
sarcini și începi să te simți frustrat sau supărat.”
Metacogniție "Buna întrebare. Cum ai putea găsi răspunsul?”
„Ce poți face pentru a învăța materialul care va fi la test?”
„Ai lucrat frumos la problema aceea de matematică. Spune-mi cum ai aflat
răspunsul.”
„Clasă, avem o problemă. Prea mulți copii sunt. . . [a pierde lucruri, a uita
temele lor, să nu ceară ajutor când nu înțeleg, să spună lucruri dureroase
etc.]. Care sunt unele lucruri pe care le-am putea face pentru a rezolva
această problemă?”