MACI

MILLON ADOLESCENT CLINICAL

INVENTORY
 DESCRIERE
• Millon Adolescent Clinical Inventory (MACI) este un inventar pentru
evaluarea caracteristicilor de personalitate și a sindroamelor clinice la
adolescenți.
• Contine 160 de itemi cu raspuns Adevarat-Fals, fiind mult mai scurt decât
alte instrumente comparabile.
• Se adresează adolescenților cu vârste cuprinse între 13 și 19 ani.
• Instrumentul MACI are la baza o teorie coerenta în domeniul
personalitatii si psihopatologiei, crescând semnificativ valoarea
interpretativa a inventarului. Scalele de personalitate reflecta
variantele tulburarilor de personalitate adulte, rafinate prin modelul
autorului, Dr. Theodore Millon.
• Niciun instrument diagnostic disponibil în momentul de fata nu este
atât de consonant cu nosologia oficiala ca testul MACI.
• Mai mult, scalele MACI sunt grupate pentru a reflecta distinctia din
DSM între Axa II si Axa I. Astfel, exista scale separate care disting între
caracteristici de personalitate durabile (Axa II) si tulburari clinice mai
acute (Axa I).
• Profilurile bazate pe toate scalele pot fi interpretate pentru a
întelege influenta reciproca între patternuri de personalitate durabile
si simptome manifestate curent.
• Printre factorii masurati se numara unii adesea asociati cu
adolescenta, printre care Disconfort sexual, Predilectie spre
consumul de substante, Tendinte suicidare si Disfunctii alimentare.
 UTILIZARE
• Psihologii, psihiatrii, psihologii scolari, din domeniul judiciar si alti specialisti în
domeniul sanatatii mintale vor gasi acest instrument versatil esential în:
- evaluari amanuntite în vederea confirmarii ipotezelor diagnostice;
- elaborarea de planuri de tratament individualizate;
- masurarea progresului înainte, în timpul si dupa tratament.
PATTERNURI DE PERSONALITATE
PREOCUPĂRI EXPRIMATE
SINDROAME CLINICE
PATTERNURI DE PERSONALITATE
 SCALA 1: INTROVERTIT
• Adolescentii care obtin scoruri inalte tind sa se interiorizeze, sa apara ca fiind
mai degraba tacuti si lipsiti de emotii.
• Tind sa fie apatici, indiferenti, distanti si nesociabili.
• Nevoile si emotiile lor legate de afectiune sunt minime.
• Tind sa nu se implice din punct de vedere emotional in relatiile cu ceilalti, nu
se ataseaza puternici de lucruri si le lipseste dorinta si abilitatea de a trai
bucurie sau tristate de orice intensitate.
• Nu ii evita pe ceilalti in mod intentionat, insa pur si simplu nu simt nevoia sa
aiba alte persoane in jurul lor.
 SCALA 2A: INHIBAT
• Persoanele care obtin scoruri ridicate la scala „Inhibat” tind sa fie timide sau
stanjenite in raport cu ceilalti. Aceste persoane si-ar dori relatii mai apropiate
cu cei din jur, insa au invatat ca este mai bine sa pastreze distanta si sa nu
aiba incredere in prietenia celorlalti. Desi se simt adesea singuri, evita
contactele interpersonale apropiate, fiindu-le frica de respingere si tinzand
sa pastreze pentru ei insisi sentimentele intense pe care le traiesc.
 SCALA 2B: TRIST
• Adolescentii cu scoruri inalte manifesta in mod caracteristic stari emotionale
de descurajare si melancolie, probabil inca din perioada copilariei. Prezinta
o perspectiva trista, meditativa si pesimista cu privire la viata. Majoritatea
sunt predispusi la a se simti vinovati sau plini de remuscari, percepandu-se
pe sine ca fiind inadecvati sau lipsiti de valoare.
 SCALA 3: SUPUS
• Adolescentii care obtin scoruri ridicate la scala „Supus” tind sa fie sensibili,
sentimentali si buni, amabili in relatiile cu ceilalti. Sunt foarte rezervati in a iesi
in evidenta si evita sa isi asume initiative sau rolul de lider. Sunt inclinati sa fie
mai degraba dependenti, se agata de ceilalti si le este frica de potentiale
separari sau despartiri. Este tipic pentru ei sa isi minimalizeze rezultatele si sa-si
subestimeze abilitatile.
 SCALA 4: DRAMATIC
• Adolescentii care obtin scoruri ridicate sunt comunicativi, fermecatori,
adesea exhibitionisti si expresivi din punct de vedere emotional. Tind sa aiba
relatii intense, dar de scurta durata cu ceilalti. Acesti adolescenti cauta
experiente interesante si noi forme de aventura. Se plictisesc adesea cand
vine vorba de rutina sau de relatii de lunga durata.
 SCALA 5: EGOIST
• Adolescentii care obtin scoruri inalte tind sa fie foarte increzatori in abilitatile
lor si sunt adesea perceputi de ceilalti ca fiind centrati pe propria persoana
si narcisisti. Isi pun rar sub semnul intrebarii propria valoare si actioneaza plini
de auto-suficienta. Tind adesea sa considere ca totul li se cuvine in relatiile
cu ceilalti, sunt aroganti, exploatatori si putin preocupati de nevoile
celorlalti.
 SCALA 6A: INSUBORDONAT
• Adolescentii care obtin scoruri ridicate tind sa se comporte intr-o maniera
antisociala, opunanad adesea rezistenta la eforturile celorlalti de a-i face sa
adere la standarde de comportament acceptabile din punct de vedere
social. Acesti adolescenti tind sa afiseze in mod constant o atitudine rebela
care poate genera conflict cu parintii, scoala sau autoritatile legale.
 SCALA 6B: PUTERNIC
• Adolescentii cu scoruri inalte sunt incapatanati si rigizi, tinzand sa ii domine
sau sa ii abuzeze pe ceilalti. Pun adesea sub semnul intrebarii drepturile
celorlalti si prefera sa controleze majoritatea situatiilor. Sunt adesea neciopliti
si neatenti, tinzand sa fie lipsiti de rabdare fata de problemele si slabiciunile
celorlalti.
 SCALA 7: CONFORMIST
• Indivizii cu scoruri inalte sunt seriosi, eficienti plini de respect, constienti de
reguli, indivizi care cauta mereu sa faca ceeace ce „se cuvine” sau ceea
ce „se cade”. Tind sa isi tina emotiile sub control, sa fie supracontrolati si
tensionati. Prefera sa-si traiasca vietile intr-o maniera ordonata si bine
planificata, evitand situatiile imprevizibile si neasteptate.
 SCALA 8A: OPOZITIONIST
• Adolescentii cu scoruri inalte tind sa fie despretuitori, posaci, ursuzi si pasiv-
agresivi. Se comporta adesea intr-o maniera impredictibila. Pot fi
cumsecade si placuti intr-un moment si ostili si iritabili in momentul urmator.
Acesti indivizi se simt adesea confuzi si contrariati cu privire la dispozitiile lor
afective, insa par incapabili sa le controleze pentru mult timp.
 SCALA 8B: AUTO-DEVALORIZARE
• Adolescentii care obtin scoruri ridicate pe aceasta scala tind sa fie cei mai
mari dusmani ai propriei persoane, comportandu-se intr-o maniera auto-
defensiva si parand in anumite momente chiar multumiti de faptul ca sufera.
Multi par sa submineze eforturile celorlalti pentru a-i ajuta. Acesti adolescenti
pot sa-si interzica placerile si pot sa-si saboteze propriile eforturi de a atinge
succesul.
 SCALA 9: TENDINTE BORDERLINE
• Persoanele cu scoruri inalte prezinta adesea disfunctii severe la nivelul
personalitatii, manifestand variante mai degraba patologice ale trasaturilor
si caracteristicilor de personalitate precedente. Acesti adolescenti pot de
asemenea manifesta o instabilitate afectiva marcanta, capriciozitate in
comportament, ostilitate impulsiva, frica de abandon si actiuni cu potential
auto-distructiv.
PREOCUPARI EXPRIMATE
 SCALA A: IDENTITATE DIFUZA
• Adolescentii care obtin scoruri ridicate la aceasta scala sunt confuzi cu
privire la cine sunt si la cee ace doresc. Nesiguri de identitatea lor, par sa nu
fie preocupati in legatura cu planurile de viitor sau valorile de viata. Par lipsiti
de directive si adesea nesiguri in legatura cu tipul de persoana car ar dori sa
devina.
 SCALA B: AUTO-DEPRECIERE
• Adolescentii cu scoruri inalte pe aceasta scala pot sa stie cine sunt, insa sunt
foarte nesatisfacuti in privinta imaginii de sine. Ei vorbesc deschis despre
sentimentele legate de stima de sine scazuta. Gasesc putine aspect de
admirat la propria persoana si se tem ca u vor fi capabili sa ajunga cee ace
isi doresc.
 SCALA C: DEZAPROBARE
CORPORALA
• Adolescentii care obtin scoruri ridicate pe aceasta scala sunt nemultumiti de
neajunsurile sau deviantele pe care le percep in legatura cu modul in care
s-au maturizat din punct de vedere fizic sau in legatura cu corpul lor. Tind de
asemenea sa manifeste nemultumire in legatura cu nivelul de atractivitate
fizica si sociala.
 SCALA D: DISCONFORT SEXUAL
• Adolescentii care obtin scoruri inalte pe aceasta scala considera gandurile
si sentimentele de natura sexuala ca fiind surse de confuzie si foarte
dezagreabile. Sunt dreanjati de impulsurile lor si le este adesea teama sa isi
exprime sexualitatea. Sunt fie preocupati, fie in conflict cu privire la rolurile
pe care le-ar presupune latura sexualitatii.
 SCALA E: INSECURITATE IN RAPORT
CU COVARSTNICII
• Adolescentii care obtin scoruri inalte pe aceasta scala afiseaza ingrijorare si
tristate cu privire la posibilitatea respingerii de catre covarstnici. Asteptand
aprobarea covarstnicilor, dar fiind incapabili sa o obtina, multi ajung sa se
retraga sis a devina si mai izolati.
 SCALA F: LIPSA INTERESULUI
SOCIAL
• Adolescentii care obtin scoruri ridicate pe aceasta scala tind sa fie reci si
indiferenti in legatura cu bunastarea celorlalti. Sunt dispusi sa incalce
drepturile altora pentru a obtine ceea ce isi doresc. Sunt lipsiti de empatie si
manifesta putin interes fata de stabilirea unor legaturi apropiate cu ceilalti.
 SCALA G: NEINTELEGERI IN FAMILIE
• Adolescentii care obtin scoruri inalte pe aceasta scala afirma ca familiile lor
sunt tensionate sip line de conflicte. Se remarca putine surse de sprijin si
aparae un sentiment marcant de instrainare fata de parinti. In functie de
personalitatea adolescentilor, aceste probleme pot reflecta fie respingere
din partea parintilor, fie rebeliune adolescentina.
 SCALA H: ABUZ IN COPILARIE
• Adolescentii care obtin scoruri ridicate pe aceasta scala manifesta rusine
sau dezgust cu privire la faptul ca au fost subiectul unor abuzuri de natura
verbal, fizica sau sexuala din partea parintilor, fratilor, rudelor sau prietenilor
de familie.
SINDROAME CLINICE
 SCALA AA: DISFUNCTII
ALIMENTARE
• Scorurile ridicate reprezinta tendinte distincte spre anorexia nervoasa si/sau
bulimia nervoasa. Anorexicii manifesta o frica intensa de anu se ingrasa, desi
adesea sunt cu mult sub greutatea normala. Bulimicii se angajeaza in
episoade de mancat necontrolat urmate de voma auto-indusa sau de
utilizarea inadecvata a laativelor sau diureticelor.
 SCALA BB: PREDILECTIE SPRE ABUZ
DE SUBSTANTE
• Adolescentii care obtin scoruri inalte pe aceasta scala demonstreaza un
pattern disfunctional de abuz de alcool si/sau droguri care a condus la o
afectare semnificativa a performantei si comportamentului. Multi pierd mult
timp pentru a obtine aceste substante, se comporta in modalitati
inacceptabile din punct de vedere social si au continuat sa foloseasca
alcoolul si/sau drogurile in ciuda constientizarii efectelor persistente si nocive
pe care le aduc in propria lor viata.
 SCALA CC: PREDILECTIE SPRE
DELINCVENTA
• Adolescentii care obtin scoruri inalte pe aceasta scala manifesta
comportamente care i-au condus sau care sunt pec ale sa ii conduca la
situatii in care sunt violate drepturile altor persoane. Aceste inclinatii se pot
materializa sub forma violarii sau incalcarii unei serii de norme sau reguli
sociale. Printre acestea se numara: amenintarea celorlalti, utilizarea armelor,
inselatorie sau minciuna persistenta, furt sau alte comportamente
antisociale.
 SCALA DD: TENDINTE IMPULSIVE
• Adolescentii care obtin scoruri ridicate pe aceasta scala sunt tentati sa
reactioneze intens emotional la cea mai mica provocare. Dispun de un
control deficitar asupra impulsurilor sexuale si agresive, in vreme ce ambele
se manifesta ca niste forte puternice in timpul adolescentei. Aprinzandu-se
usor cu privire la chestiuni minore, acesti adolescent isi descarca pornirile
intr-o maniera imprevizibila, impetuasa si adesea nebuneasca.
 SCALA EE: TRAIRI ANXIOASE
• Adolescentii care obtin scoruri ridicate pe aceasta scala se simt macinati de
presimtiri sumbre, fiind coplesiti de tot felul de chestiuni care ii fac nervosa si
agitate. Tulburati si nelinistiti, stau adesea ca pe ace, asteptand infricosati
apropierea unor calamitati si a unor necazuri nestiute.
 SCALA FF: TRAIRI DEPRESIVE
• Adolescentii care obtin scoruri ridicate pe aceasta scala afiseaza un nivel
scazut de activitate, complet diferit fata de cel care il caracteriza in trecut.
Se manifesta in cazul lor o scadere marcanta a eficientei, sentimente de
vinovatie, oboseala, tendinte de disperare cu privire la viitor, retragere
sociala, pierderea increderii si sentimente diminuate de adecvare si
atractivitate.
 SCALA GG: TENDINTE SUICIDARE
• Adolescentii care obtin scoruri ridicate pe aceasta scala reccunosc ca se
gandesc la sinucidere si chiar au planuri legate de aceasta. Ei exprima
sentimente de lipsa de valoare si lipsa de scop. Ideea ca celorlalti le-ar fi
mai bine in lipsa lor este un aspect comun al acestui mod de a gandi.
Scorurile ridicate necesita atentia specialistilor si alertarea membrilor familiei.