METODE INTERACTIVE

1. Metoda conversației euristice – învățare conștientă prin dialog:

Metoda conversației euristice se bazează pe dialog și pe învățare conștientă.
Profesorul o poate utiliza în cadrul etapei de verificare și consolidare a
cunoștințelor anterioare și dacă lecția de predare are legătură cu cea de verificare
(anterioară) conversația euristică este o metodă foarte eficientă, fiind folosită
pentru captarea atenției și pregătirea elevilor în vederea primirii noilor cunoștințe
plecând de la ceea ce au învățat deja. Astfel profesorul verificând cunoștințele din
lecția anterioară „Ajutorul dat celor bolnavi” aduce în vedere vindecarea
slăbănogului de la scăldătoarea Vitezda, deja lecturată în lecția precedentă. Îi
întrebă pe elevi ce își amintesc din această minune, trecând în revistă mila lui
Hristos pentru cei bolnavi, ca pildă pentru noi toți. Apoi pentru a trece la lecția de
predare „Ajutorul dat celor singuri” îi întrebă pe elevi ce răspunde slăbănogul lui
Iisus la întrebarea simplă: „Vrei să te faci sănătos?”, iar aceștia își vor aduce aminte
răspunsul trist: „Vreau Doamne, dar nu am om care să mă arunce în scăldătoare”.
Întrebarea următoare este retorică și anume: Așadar pe lângă suferința bolii de 38
de ani, ce altă suferință mai observăm la acest om? Elevii vor observa din dialogul
reamintit suferința singurătății acelui om, pentru care nu s-a găsit un om, un
prieten în toți acești 38 de ani să îl arunce primul în apa vindecătoare tulburată de
înger.

2. Metoda ciorchinelui – descoperim împreună:

În cadrul etapei de transmitere a noului conținut profesorul poate utiliza
metoda ciorchinelui pentru a ridica interesul elevilor cu privire la noua lecție și
pentru a-i face să contribuie personal pe baza cunoștințelor generale.
De exemplu la lecția „Sărbătorile creștine” înainte de a prezenta felurile
sărbătorilor profesorul poate întreba elevii ce sărbători cunosc. Elevii pe rând, prin
ridicarea mâinii, vor numi diferite sărbători, pe care profesorul le va nota pe tablă.
Următorul pas este de a lua fiecare sărbătoare menționată și de a o analiza.
Profesorul va încercui pe rând sărbătorile și va pune întrebări ajutătoare elevilor.
Răspunsurile vor duce treptat la mai multe feluri de sărbători: praznice împărătești,
praznice închinate Maicii Domnului, sărbători ale sfinților, ale Sfintei Cruci. După
aceste răspunsuri profesorul va încercui de exemplu o sărbătoare cu dată fixă și una
cu dată schimbătoare, expunând astfel o altă categorizare. De asemenea va
încercui sărbătoarea și va trage linii la capătul cărora va scrie noua categorie. Astfel
conținuturile devin mai atractive pentru elevi, pot căpăta o notă personală, iar
predarea devine interactivă.