Pedagogia curativa

curs

Apariia
Prima institutie de pedagogie curativa bazala pe antroposofie, fondata de catre Rudolf Steiner (1867 - 1925), a fost creata n Germania, n 1924. n acea perioada, pedagogii i-au cerut lui Rudolf Steiner sprijinul pentru a putea ajuta copiii cu cerinte educationale speciale. Drept raspuns, Rudolf Steiner a tinut Cursul de pedagogie curativa", n care a pus bazele a ceea ce a luat amploare sub demunirea de pedagogie curativa cu orientare antropozofica. nceputul activitatii de pedagogie curativa n Romania a fost n judetul Hunedoara, cu ocazia desfasurarii lucrarilor primului simpozion international de pedagogie curativa din Romania, care a avut loc la Deva, n septembrie 1990. Atunci s-au pus bazele unor legaturi cu mai multe centre din Franta, Germania, Elvetia, cu miscarea internationala de pedagogie Waldorf si pedagogie curativa, cerandu-li-se consultanta si sprijin. Raspunsul acestora la apelul lansat s-a concretizat n formarea unei echipe internationale, ce si-a propus sa sustina aceasta initiativa la Simeria Veche, judetul Hunedoara. n 1991 se constituie Asociatia pentru Promovarea nvatamantului Special, a Terapiei Sociale si Agriculturii Biodinamice n Romania -Centrul Simeria, care nfiinteaza Centrul de Pedagogie Curativa si Terapie Sociala. Din anul scolar 2000-2001, Centrul a fost solicitat sa deschida filiale la Orastie, iar apoi n anul scolar 2001-2002, printr-un proiect de colaborare cu Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului, s-au pus bazele unei filiale si n Hunedoara. Rnd pe rnd au urmat oraele:Vulcan , Petroani, Cluj-Napoca.

Ce este pedagogia curativa?

Domina convingerea c recuperarea acestor copii cade n sarcina exclusiv a specialitilor, dar s-a neles neateptat de repede c membrii familiei pot deprinde tainele recuperrii, pot face parte din echipa terapeutic i pot prelua sarcini ale acesteia, continund actul recuperator acas sau n casele familiale, n cursul activitilor cotidiene. S-a crezut c n recuperare totul se rezum la munc strict calificat i specializat, dar s-a demonstrat c recuperarea este o art n care cunotinele, devotamentul, pasiunea i rbdarea se mpletesc strns cu dragostea fa de copil, cu conservarea, stimularea i cultivarea legturilor afective dintre copilul deficient, terapeut i familia sa. Se aplic planul cadru de nvmnt pentru cmin coal cu respectarea principiilor metodice ale pedagogiei curative de tip Rudolf Steiner. Programele colare sunt adaptate la nevoile i posibilitile elevilor cu deficiene severe, profunde i asociate, de regul sub form de programe pedagogice individualizate. Fundamentele pedagogiei curative, cele mai multe similare cu ale alternativei Waldorf, sunt: ritmul si vointa; predarea n epoci; cuvantul viu si lumea nsufletita; activitatile artistice; atitudinea pedagogului curativ si ambianta.

Principii
Principiul interesului superior al copilului:
1. copilul este privit ca o individualitate n devenire i este ajutat de adulii din jur s-i gseasc propria cale n via; 2. este respectat demnitatea sa uman; 3. n abordarea psihopedagogic, terapeutic i de ocrotire se pleac de la nevoile individuale ale copilului i se ajunge la un program de intervenie personalizat.

Principiul nediscriminrii i egalitii anselor acestor copii li se ofer prin serviciile create, anse egale cu ale celorlali copii de aceeai vrst; Principiul asigurrii unui mediu familial pstrarea legturii cu familia prin transportul zilnic al elevilor la domiciliu sau ocrotirea n sistemul familial; Principiul interveniei intersectoriale i interdisciplinare colaborarea cu Centrul de Pedagogie Curativ, Centrul de Zi i Casa Familial, Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaional, Liceul Waldorf Simeria; Principiul parteneriatului, relaia de parteneriat fiind prezent nc de la nfiinare prin conveniile de parteneriat ncheiate ntre Asociaia Hans Spalinger i instituiile de resort implicate.

Fundamentele pedagogiei curative

n pedagogia curativa, activitatile din timpul zilei, saptamanii si anului, sunt structurate ritmic. n scoala, ziua debuteaza cu o zicere matinala si o parte ritmica urmata de predarea pe epoci, care are loc pe parcursul primelor doua ore de curs. Saptamana ncepe si se sfarseste n mod festiv, fiind marcata de ntalnirile cadrelor didactice care pe langa alte teme, vor aborda si studii de caz. Anul este structurat ritmic prin anotimpuri, cu sarbatorile care le corespund. Sarbatorile crestine - Pasti, Sanziene, Sf. Michael, Craciun/Boboteaza - se sarbatoresc prin reprezentatii artistice, piese de teatru, etc. n cadrul acestora sunt reprezentate sub forma de imagini notiuni precum iubire, frumusete, curaj etc, pentru a gasi acces si la sufletele copiilor cu posibilitati de percepere - ntelegere limitate. Aceste reprezentari ritmice educa vointa si reprezinta un proces de lunga durata pe parcursul caruia familia si scoala trebuie sa mentina o permanenta colaborare.

Programul zilnic
Ziua de scoala ncepe, n fiecare dimineata cu asa zisa ora de baza sau epoca, desfasurata pe parcursul a 2-4 saptamani si cuprinde acele materii la care trebuie accentuata cunoasterea si ntelegerea gandirea si reprezentarea. Astfel ora de baza - constituita din primele doua ore ale diminetii, va fi nceputa cu grija prin asa numita parte ritmica, ce ocupa ca timp primele douazeci de minute. Cantecele la flaut, lira, cu vocea, poeziile pantomima exercitiile de ritm (scandate cu picioarele si mainile), exercitii de vorbire (framantarile de limba), n care copiilor le este cultivata capacitatea de a rosti duc - sub forma de jocuri si mici actiuni la o mai buna perceptie a corpului, la o cunoastere a schemei corporale, la stimularea exprimarii, leaga colectivul clasei si l acordeaza orei de predare. Dupa aceasta, din repetarea materiei predate n ziua dinainte, se extrage esenta, astfel ncat predarea zilnica este de fapt o continuare a expunerii anterioare. nvatatorul povesteste plastic, n imagini, luand n considerare temperamentele, tensionand si relaxand, facandu-i pe copii sa se adanceasca n cele traite. Daca n cazul secventei ritmice care deschide o zi de scoala exista o alternanta ntre activitatile individuale si cele de grup, n cazul predarii pe epoci domina predarea frontala. n ceea ce-i priveste pe copiii care nu pot sa scrie sau sa deseneze, pedagogul curativ preia aceasta sarcina. Ora se ncheie cu o istorisire ce difera n functie de clasa (cls. I -basme, a-II-a legende si fabule, a-III-a povestiri biblice, a-IV-a mitologie romaneasca) ce dau caracter ntregului an scolar.

Activitile artistice
Urmatoarele ore de curs (n intervalul 10.30- 11.15; 11.30 - 12.15) se adreseaza inimii, frumosului, simtirii. Muzica, pictura, gimnastica, modelajul s.a. tin de domeniul artei -pedagogia curativa alatura acestora inca doua: euritmia si desenul formelor. Desenul formelor - nca de mici, copiii sunt ndrumati si ajutati sa deseneze folosinduse de o simpla linie, care nu este altceva decat conturul obiectului sau al fiintei pe care doreau sa o deseneze. n realitate, nsa, nu exista nici un fel de contur, numai culori ce se ntalnesc, suprafete colorate ce se nvecineaza. nceputul este facut chiar din primul an de scoala, cand desenul formelor precede scrisul. Desenul formelor nu va fi nsa exersat doar ca urma a miscarii. Se pot pune elevii sa ntregeasca o forma incompleta, dupa propriul simt al unei forme sau sa ncerce sa ajunga la forma imaginii n oglinda. Euritmia se alatura acestor arte, si nsasi numele ei i defineste misiunea. Euritmia nu este numai un exercitiu corporal armonios, ci si o arta care provine din sufletescspiritual si care-l uneste pe om cu aceste sfere. n cadrul paletei de posibilitati oferite de pedagogia curativa, euritmia curativa ocupa un loc central, ntrucat plasarea ei n domeniul suprasensibil i confera ample virtuti terapeutice. n euritmia curativa, anumite elemente fonetice actioneaza n sensul nvingerii unei anumite unilateralitati cauzate de handicap. Miscarile euritmice sunt transformate si intensificate n elemente de euritmie curativa, care sunt executate conform unor modalitati ritmice bine definite. Cu ajutorul consoanelor se actioneaza, de pilda, plastic asupra organizatiei corporale, vocalele, dimpotriva, stimuleaza n sensul deschiderii catre lume.

Atitudinea pedagogului curativ

ntrucat pedagogii curativi actioneaza nemijlocit asupra copilului, ei trebuie sa-si nsuseasca o serie de aptitudini, cum ar fi: facultati de cunoastere extinse, ntelegere fata de fenomenele anormale prezentate de copil, intuitie, interes, daruire entuzasm liniste launtrica si respect fata de detaliu. Cadrul didactic cauta n mod intentionat stabilirea contactului cu fiecare copil, mai ntai la salutul de dimineata, apoi n cursul predarii. Modul de comportare al cadrelor didactice fata de elevi este plin de respect, interes si cordialitate. n acest context este important de remarcat faptul ca nvatatorul nu este in permanenta persoana care ngaduie totul, cu toleranta si ntelegere. El ridica adesea pretentii care actioneaza cu claritate si fermitate asupra copiilor. n cursul activitatilor cotidiene se tine seama n mod constient de forma pe care o au de luat acestea; daca este cazul, copii sunt corectati n mod sistematic. Comportamentul elevilor unii fata de altii este influentat de modelul cadrului didactic. Salile de clasa sunt primitoare, peretii sunt zugraviti n culori pastel, ce difera dupa varsta copiilor, bancile sunt dispuse n mod adecvat pentru predarea frontala. Alaturi de nvatator, aproape pentru toti elevii a devenit un obicei de a mpodobi n mod corespunzator salile de clasa sau masa anotimpurilor. Pe aceasta cale, copiii fac cunostinta cu diversele anotimpuri si anumite stari launtrice sunt create cu ajutorul unor voaluri colorate asezate n colturile clasei.