MODEL DE ACTIVITATE ÎN VEDEREA ÎMBOGĂŢIRII STRATEGIILOR DE

LECTURĂ

Obiective
1. Conştientizarea importanţei lecturii;
2. Evidenţierea valorii pe care o are notarea reacţiilor cititorului;
3. Îmbogăţirea strategiilor de lectură.

Materiale: Voi descrie un mod neconvenţional de deschidere al unei activităţi de lectură. Pentru
aceasta este nevoie de cărţi de la bibliotecă sau din biblioteca clasei.şi… de mult spirit ludic.
Pasul 1 - BIBLIOTECA
Pe o bancă în mijlocul clasei se pun diferite cărţi din bibliotecă sau din biblioteca
clasei. Aşezaţi în cerc în jurul băncii cu cărţile expuse, sarcina elevilor este să aleagă câte
o carte, să o răsfoiască, să o analizeze, să-i observe mărimea, culoarea, grafica, imaginile,
cuprinsul etc. şi în funcţie de cele observate trebuie să spună cui ar recomanda acea carte
şi de ce. Printre cărţile expuse se află şi cartea „Momente şi schiţe” de Ion Luca
Caragiale, carte pe care o vom alege pentru pasul următor.
Pasul 2- TERMENII–CHEIE INIŢIALI
Utilă în activitatea pregătitoare a lecţiei, metoda termenii – cheie iniţiali îi ajută pe
elevi să-şi reactualizeze cunoştinţele predate anterior cu ajutorul a 4 – 5 termeni ce
trebuie explicaţi. Profesorul împarte elevii în perechi, aceştia primesc 4 – 5 termeni cheie
iniţiali dintr-un text ce urmează a fi studiat. Într-un timp determinat fiecare pereche
trebuie să găsească toate relaţiile existente între aceşti termeni.
După această activitate elevii primesc textul de studiat şi li se cere să compare
relaţiile identificate de ei între termeni şi relaţiile descrise de text cu privire la aceşti
termeni.
Rolul acestei metode în activitatea de predare este de :
- a focaliza atenţia şi interesul elevilor asupra unor termeni cu rol esenţial
în înţelegerea textului;
- a-i determina pe elevi să anticipeze legătura posibilă dintre termenii daţi,
solicitându-le gândirea şi imaginaţia”.

1
 Text – suport : Vizită după Ion Luca Caragiale – clasa a III-a (Anexa 1)
Elevii sunt împărţiţi în 4 grupe. Fiecare grupă va primi o fişă pe care sunt scrise
câte 5 termeni – cheie iniţiali.
Sarcina : să găsească ce relaţie există între cei patru termeni compunând oral
scurte povestiri.
- Sfântul Ion, minge, tobă, mama, dulceaţă
Iată ce au scris elevii:
Grupa I : “Pentru că e sărbătoare, de Sfântul Ion, mama a hotărât să facă
cumpărături. La librărie a cumpărat o minge mare pentru Ionică şi o tobă pentru Ionuţ. La
alimentară, a cumpărat dulceaţă de caise pentru prăjituri.”
Grupa a II-a : “De Sfântul Ion, am avut musafiri. Pentru fratele meu Ionel,
oaspeţii i-au adus o minge şi o tobă. Pentru mine doar un pachet cu prăjituri umplute cu
dulceaţă. Mama i-a servit cu cafea şi suc.”

Grupa a III-a : “În fiecare familie în care există un membru cu numele Ion, de
Sfântu Ion, e sărbătoare mare. Copiii se joacă cu mingea, cu toba şi cu alte jucării. Tortul
este umplut cu dulceaţă şi este o delicatesă preferată pregătită de mama.”
Grupa a IV-a : “Pentru că la noi în familie tata face cumpărăturile, mama l-a
însărcinat să cumpere căpşuni pentru dulceaţă. Însă el ştia că se apropie sărbătoarea
Sfântului Ion şi pe lângă alte cumpărături a mai cumpărat o tobă şi o minge.”
Pasul 3 – LABIRINTUL
Fiecărui elev i s-a distribuit un fragment din «Vizită » de Ion Luca Caragiale (Anexa 1) .
După lectura interiorizată a textului, li s-a cerut să completeze un semn de carte care conţinea
cinci sarcini de lucru:
1. notarea primei reacţii la lectură;
2. a ideii reţinute;
3. a unei nedumeriri/întrebări stârnite de text;
4. a unui titlu de carte de care şi-au amintit în timpul lecturii;
5. a cărţii pe care ar fi ales-o ei pentru a ieşi din labirint.

Pasul 4 - REŢEAUA DE DISCUŢII

Obiective

2
 conştientizarea elevilor asupra argumentelor pro şi contra înainte de a adopta o poziţie într-o
problemă controversată;
 exersarea progresiei unei discuţii (de la discuţie în perechi până la dezbatere cu întreaga
clasă;
 adoptarea şi susţinerea cu argumente a propriei opinii;
 exersarea susţinerii unei prezentări orale, în vederea convingerii adversarilor;
 abordarea flexibilă a problemelor, toleranţa faţă de argumentele celorlalţi;
 exersarea învăţării prin colaborare.
Condiţii prealabile
 pregătirea de către profesor a unei întrebări pe marginea unei probleme controversate la care
să se poată răspunde cu da sau cu nu;
 dezbaterea – dacă nu pune în discuţie o problemă de ordin general - încheie un ciclu de lecţii
în urma cărora elevii au parcurs textele, au dobândit cunoştinţele, şi-au format anumite
convingeri, au o serie de competenţe care pot fi exersate pe parcursul acestei activităţi.
Descriere
Pregătirea dezbaterii
a. se notează da o întrebare binară nu;
b. se scriu, prin braistorming cu întreaga clasă, câteva motive pentru care s-ar putea răspunde cu
da sau cu nu la întrebare;
c. în perechi, se completează lista cu argumente pro şi contra
a. în grupuri de câte patru, se prezintă, se completează listele individuale, se discută şi se
ierarhizează argumentele;
b. individual, fiecare elev optează pentru o opinie şi se grupează în funcţie de aceasta în două
tabere. Nedecişii pot alcătui un grup aparte;
c. se discută la nivelul celor două grupe mari argumentele cele mai puternice în sprijinul poziţiei
lor şi se desemnează purtătorul de cuvânt al grupului.
2. Dezbaterea propriu-zisă
a. purtătorii de cuvânt a fiecărei tabere, susţin prin câteva argumente poziţia grupului;
b. sunt invitaţi să participe la discuţie ceilalţi elevi care contrazic argumentele prezentate,
susţinându-şi propriul punct de vedere.
c. La sfârşitul unei runde câte un reprezentant din fiecare tabără rezumă poziţia grupului,
argumentele cele mai putenice fiind notate de către toţi elevii;

Text suport: „Bunicul” după Barbu Ştefănescu-Delavrancea – clasa a III-a ( Anexa 3 )

3
Iată ce au decis elevii:

Argumente: DA = PRO.

- Sigur că nepoţii îşi iubesc bunicul pentru că deşi i-au lovit obrajii, atât fata, cât şi
băiatul au sărutat fiecare partea pe care au lovit-o, sperând să fie iertaţi.

- Suspinele copiilor arată că le pare rău că l-au lovit pe bunic şi-l iubesc la fel de
mult ca şi înainte de ceartă.

- Iubirea pentru bunic nu este influenţată de orgoliul copiilor care îşi susţin cu
fermitate părerile.

Argumente: NU = CONTRA

- Copii l-au lovit pe bunic pentru că nu-l iubesc îndeajuns.

- Dacă l-ar fi iubit pe bunic nu s-ar fi răzbunat unul pe altul

Concluzii: Deşi, atât fetiţa cât şi băiatul au făcut o faptă urâtă, ei îl iubesc pe bunic din tot
sufletul pentru că bunicul este blând cu ei şi el, la rândul lui, îi iubeşte.

Concluziile activităţii:
a. Activitatea a avut rolul de a crea o atmosferă neprotocolară în care se vor desfăşura activităţile
de lectură;

4
b.A determinat elevii să reflecteze asupra scopurilor propriei lecturi, comparându-le cu ale
celorlalţi;
c. Sarcinile primite pentru completarea semnului de carte au atras atenţia asupra unei lecturi în
care sentimentele trăite, amintirile, experienţele cu care se pot identifica au reabilitat lecturile pe
care le fac în afara şcolii;
d. Coordonatorul de activitate a fost moderator şi participant cu drepturi de cititor egale cu ale
celorlalţi, modelarea elevilor ca cititori făcându-se prin propunerile de titluri sau prin discursul
său despre cărţi.