Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport de Curs - Analiză Tranzacțională
Suport de Curs - Analiză Tranzacțională
Modulul
ANALIZĂ TRANZACȚIONALĂ
-SUPORT DE CURS-
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
ANALIZĂ TRANZACȚIONALĂ
Învăţ să mă “dezvăţ” de tot ceea ce am învăţat până acum ca să pot să fiu eu.
- Adrian Beu
Cuprins
Cuvânt
înainte..............................................................................................................................4
Ce este Analiza
Tranzacțională?..................................................................................................5
Tranzacțională.........................................................................6
Tranzacțională.............................................................................8
AT..................................................................................................9
2
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
Tranzacționale.........................................................................10
- Analiza tranzacțiilor......................................................................................................13
- Analiza jocurilor
psihologice.........................................................................................17
- Analiza scenariului de
viață...........................................................................................22
viață..........................................................................................................28
Contaminarea adultului.............................................................................................................30
Bibliografie...............................................................................................................................32
Cuvânt înainte
vedea lucrurile, deci poate să nu fie cea mai bună variantă pentru toată lumea (asta așa, ca să
nu ”cădem în păcatul” proiecției ).
Suportul de curs este doar un ”teaser” pentru teoria Analizei Tranzacționale, este doar
fereastra către aprofundarea acestei teorii din surse bibliografice bine cunoscute și atestate,
pentru a putea trece din etapa de cunoaștere explicită în cea de cunoaștere implicită.
Mulți din termenii folosiți în ”limbajul terapeutic” provin din teoria Analizei
Tranzacționale (copil interior, victimă, agresor, salvator, scenariu de viață) pentru că AT are
un limbaj ușor accesibil, care poate fi simplu de înțeles de către clienții noștri.
Dar oricât de importantă și atrăgătoare este teoria, acesta este doar o construcție
abstractă care încearcă să explice o realitate, exact așa cum cuvântul încearcă să desemneze
un obiect/ realitate. Exact așa cum cunoașterea mai multor sinonime (cuvinte diferite care
descriu același obiect/ realitate) este importantă pentru a înțelege în profunzime un anumit
fenomen, la fel de importantă este cunoașterea mai multor teorii prin care este descrisă
natura umană, pentru că doar așa putem ajunge la o înțelegere mai profundă a suferinței
clienților noștri.
Teoria nu are nici o valoare fără dezvoltare personală. În cabinet, acolo unde
terapeutul întâlnește clientul, nu teoria este cea care ajută la vindecare, ci relația dintre cei doi,
relație care devine benefică doar atunci când terapeutul a trecut el însuși printr-un proces de
vindecare și conștientizare. Astfel, cunoașterea unei teorii, fără integrarea ei în sistemele mai
profunde ale ființei terapeutului, nu poate ajuta clientul decât în măsura în care a ajutat
terapeutul.
Acest suport de curs vine în sprijinul înțelegerii procesului care se desfășoară pe
parcursul modulelor din cadrul formării de bază a Asociației Române de Psihoterapie
Integrativă și este dedicat numai cursanților ARPI.
Colegul vostru,
Adrian Beu
4
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
5
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
Obiectivele psihoterapiei AT
6
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
Responsabilitatea personală
Fiecare om are capacitatea de a gândi. Orice persoană, cu excepția situației unor
afecțiuni majore ale creierului, are capacitatea de a gândi. De aceea, este responsabilitatea
fiecăruia de a decide ceea ce-şi doreşte de la viaţă şi de a trăi cu consecinţele deciziilor sale.
7
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
8
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
9
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
Elementele esențiale care vor fi utilizate pe parcursul acestui suport de curs reprezintă
fundamentele teoriei și practicii Analizei tranzacționale:
Analiza stărilor Eului
Analiza tranzacțiilor
Jocurile psihologice
Scenariul de viață
Eric Berne a definit o stare a eului ca „un model constant de sentimente şi experienţe
direct relaţionat cu un model corespunzător de comportament”.
Avem 3 stări ale eului care corespund cu modele constante, separate şi distincte de
sentimente şi comportamente. Aceste 3 stări se numesc: starea Părinte a eului, starea Adult a
eului şi starea Copil a eului.
Pentru a le distinge de părinţi, adulţi sau copii reali, stările eului sunt folosite în
literatura AT cu prima literă majusculă.
O diagramă simplificată a stărilor eului este prezentată mai jos:
Stările eului
Starea Părinte a eului
Comportamente, gânduri şi sentimente copiate de la părinţi sau figuri parentale
10
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
11
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
Copilul Rebel se comportă așa cum îi zice numele: se revoltă și este furios, fiind în
manifestări aproape identic cu Părintele Critic, deosebirea fiind că el se apără, în timp ce
Părintele Critic atacă. Este mulțumit atunci când reușește să îndepărteze amenințarea care l-a
determinat să își facă simțită prezența.
12
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
Analiza Tranzacțiilor
O tranzacție are loc când propun o anumită formă de comunicare și tu îmi răspunzi.
În limbaj științific, mesajul de deschidere se numește stimul. Reacția se numește răspuns.
Aceasta ne da definiția formală a unei tranzacții ca fiind un stimul tranzacțional
plus un răspuns tranzacțional. Berne spunea că o tranzacție este “unitatea de bază a
discursului social”.
Tipuri de tranzacții
Tranzacțiile complementare
Eu te întreb: “Cât e ceasul ?”. Tu răspunzi: “Ora 1”. Am schimbat o informație aici
și acum. Cuvintele pe care le-am utilizat sunt adulte, intonația și indicațiile corporale confirmă
starea eului de Adult.
Figura 4 arată această tranzacție Adult-Adult, săgeata indicând direcția fiecărui
mesaj. În limbaj AT, aceste săgeți se numesc vectori, S semnificând “stimulul” si R
“răspunsul”.
Cerându-ți această informație, eram în Adult, ceea ce este reprezentat prin săgeata
S care pleacă din Adultul din PAC. Scopul meu era ca tu să primești mesajul in Adult, deci
săgeata sosește în Adultul din PAC.
Prin răspunsul tău neutru și tu pleci din Adult și te aștepți ca eu sa primesc
răspunsul tău în Adult. In consecință, săgeata R revine din Adultul tău in al meu.
Aceasta ilustrează o categorie de tranzacții complementare pe care le definim
astfel: o tranzacție complementara este o tranzacție în care vectorii tranzacționali sunt paraleli
și în care starea eului vizată este cea care răspunde. Deoarece tranzacția complementară este
reprezentată pe schemă prin săgeți paralele, o numim deseori tranzacție paralelă.
13
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
Tranzacțiile încrucișate
Te-am întrebat: “Cât e ceasul?”. Tu te ridici, devii roșu și strigi: “Ceasul! Ceasul!
Nu mai întreba cât e ceasul! Ești în întârziere! Pentru Dumnezeu! Ce faci?”.
Nu este răspunsul Adult pe care îl așteptam la întrebarea mea Adultă. Din contră, tu
ai intrat în Părintele furios și nemulțumit, incitându-mă să ies din Adult pentru a intra în
Copil. Figura 5 reprezintă schema tranzacționala a schimbului nostru.
Tranzacțiile ascunse
Într-o tranzacție ascunsă sunt emise două mesaje în același timp. Unul este un
mesaj deschis, la nivel social. Al doilea este un mesaj ascuns, la nivel psihologic. În cea mai
mare parte a timpului, conținutul nivelului social este A-A. Mesajele psihologice sunt de
obicei P-C sau C-P.
- Soțul: Ce ai făcut cu cămașa mea?
- Soția: Am pus-o in sertarul tău.
Dacă privim doar la cuvintele scrise am putea spune că aceasta este o tranzacție
complementară A-A, ceea ce și este la nivel social. Dar să privim scena cu sonor și imagine.
- Soțul (sec, cu vocea coborând la sfârșitul propoziției, mușchii feței tensionați,
sprâncenele apropiate): Ce ai făcut cu cămașa mea?
14
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
- Soția (voce tremurătoare, intonație care urcă, umerii strânși, capul aplecat
înainte, privind în sus, sprâncenele ridicate): Am pus-o în sertarul tău.
Nivelul psihologic este un schimb paralel P-C, C-P. Dacă am pune cuvintele mesajului emis
la acest nivel, ar fi cam așa:
- Soțul: Te bagi mereu in treburile mele!
- Soția: Mă acuzi mereu pe nedrept!
Acest lucru apare în schema tranzacționala din fig. 6a. Desenăm săgețile stimulului
și răspunsului de la nivel social prin săgeți notate Ss si Rs. Săgețile punctate reprezintă
stimulul și răspunsul nivelului psihologic, notate Sp si Rp.
Fig. 6a Tranzacția ascunsă dublă: nivel social Fig. 6b Tranzacția ascunsă dublă: nivel social
A-A, A-A; nivel psihologic: P-C, C-P A-A, A-A; nivel psihologic: C-C, C-CC
Tranzacțiile unghiulare
Eric Berne a descris un alt fel de tranzacție ascunsă, pe care a numit-o unghiulară: eu
mă adresez cu un stimul social A-A, dar trimit și un mesaj secret din Adult, vizând Copilul
tău. Exemplul tipic este cel al vânzătorului care speră să-și agațe clientul prin sentimente.
- Vânzătorul: “Bineînțeles, domnule, acest aparat foto este cel mai bun pe care îl
avem. Dar cred ca este prea scump pentru dumneavoastră!”
- Clientul (cu un aer provocator): “Îl iau!”
15
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
Schema tranzacționala din fig. 7 prezintă unghiul între săgețile Ss si Sp, care dă
numele tranzacției.
16
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
Jocurile psihologice
17
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
ROLUL DE SALVATOR
Realitate: preocupare faţă de situaţia grea a Victimei (Choy, 1990);
Credinţa: “Trebuie să-i ajut pe ceilalţi pentru ca ei nu sunt suficient de buni pentru a
se ajuta singuri” (Stewart & Joines, 1987)
Desconsideră:
- abilitatea celuilalt (a Victimei) de a evalua situaţia, de a acţiona adecvat şi de a
cere ajutor dacă are nevoie; desconsideră capacitatea celuilalt de a gândi pentru
sine şi de a acţiona conform propriei iniţiative, astfel că preia gândirea şi
rezolvarea de probleme pentru celălalt;
- conştientizarea proprie legată de ce anume vrea să facă şi de partea care îi
revine într-o “distribuţie echitabilă a poverilor în relaţie” (Steiner, 1984, p. 172
apud. Choy, 1990)
Operaţiunea socială: „Get nowhere with...” (Ernst, apud. Joines, 1987) pentru că, în
relaţie cu o Victimă, nici o parte nu-şi îndeplineşte nevoile;
Caracteristici comportamentale: oferă ajutor dintr-o poziţie de superioritate, unei
persoane pe care o consideră vulnerabilă, fără să verifice dacă persoana vrea ajutor.
ROLUL DE VICTIMA
Realitate: suferinţa: cei care încep jocul din această poziţie suferă(Choy,…);
18
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
Credinţa: “Nu mă pot descurca prin forţe proprii” (Stewart & Joines, 1987)
Desconsiderări:
- Victima care caută un Salvator îşi desconsideră propriile resurse de a rezolva
problema. Acţionează ca şi cum nu are resurse pentru rezolvarea problemelor,
ca şi cum resursele trebuie să vină din exterior, ca şi un cum se poate simţi OK
doar dacă cineva face ceva sau schimbă ceva(Choy,1990)
- Victima care caută un Persecutor îşi desconsideră valoarea umană şi dreptul la
demnitate şi respect, se vede pe sine ca pe cineva care merită să fie respinsă,
depreciată (Stewart & Joines, 1987)
Operaţiunea socială: „Get away from...” (Ernst, apud. Joines, 1987) pentru
Salvatorul său, devenind Victimă;
Caracteristici comportamentale: uneori Victima caută un Persecutor pentru a o pune
la pământ şi a o rejecta, alteori caută un Salvator care să-I ofere ajutor şi să-I confirme
credinţa (Stewart & Joines, 1987)
Triunghiul câștigătorului
Karpman (2007) răspunde la întrebarea „Cum pot ieşi din triunhiul dramatic?” astfel:
începe prin a cunoaşte rolurile şi mutările din triunghi, cum ai ajuns acolo şi
consecinţele faptului că te afli în acel rol/roluri;
evită locurile, oamenii şi gândirea alunecoase;refuză invitaţia la o nouă dramă.
Conform lui Cowper Johnson (apud Choy, 1990) funcţionarea oamenilor în Triunghiul
Dramatic alternează între două roluri şi îl evită pe al treilea. Astfel, ieşirea din
Triunghiul dramatic implică conştientizarea semnificaţiei personale a celui de al
treilea colţ şi practicarea abilităţilor necesare pentru a ieşi din acel rol.
Choy (1990) descrie trei roluri/poziţii autonome pe care le plasează pe un triunghi, în
corespondenţă directă cu rolurile din triunghiul dramatic. Triunghiul lui Choy se numeşte
Triungiul Câştigătorului (1990). Autorul dezvoltă în articolul său abilităţile de care are nevoie
cineva pentru a ieşi din poziţiile scenariale şi pentru a funcţiona autonom.
20
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
21
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
Scenariul de viață
În Principles of Group Treatment, Berne definește scenariul de viață ca: “un plan de viață
inconștient”. Mai târziu în What Do You Say After You Say Hello? a dat o definiție mai
completă: “un plan de viață elaborat în copilărie, întărit de părinți, justificat de evenimentele
ulterioare și care culminează cu o alegere privilegiată”.
22
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
23
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
A fi un model
Copiii mici sunt observatori care percep bine modul în care se comportă oamenii.
Remarcă cum mama și tata sunt în relație între ei și cu ceilalți membri ai familiei. Utilizând
strategia Micului Profesor pentru a aborda realitatea, copilul caută mereu răspunsuri la
întrebarea : “Care e cea mai bună metodă pentru a obține ce vreau ?“.
O fetiță poate remarca că mama, atunci când vrea ceva de la tata, obține ce vrea
începând să facă o scenă și apoi izbucnind în hohote de plâns. Fetița deduce: “Pentru a obține
ce vreau de la oameni, mai ales de la bărbați, ce am de făcut este să încep prin a face o scena
și apoi să izbucnesc în hohote de plâns”.
Un băiețel și-a pierdut fratele. El remarcă că părinții merg săptămânal la cimitir cu
flori. Cea mai mare parte a timpului sunt triști și am putea spune că se gândesc mai mult la cel
care a murit decât la cel care trăiește. Copilul concluzionează: “Cei care mor primesc toata
atenția”. El nu are capacitatea adultului de a înțelege finalitatea morții. Atunci poate decide :
”Pentru a obține atenția pe care o doresc de la părinți, trebuie să mor ca și fratele meu”.
25
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
Programul
Programul este compus din mesaje care indică cum se fac lucrurile. Când stabilim
matricea scenariului de viață, formulăm frazele începând astfel: “Iată cum …”. Fiecare dintre
noi învață mii de mesaje provenind de la părinții noștri sau de la alte figuri parentale. De
exemplu:
“Iată cum … sa numeri pana la zece
să-ți scrii numele
să prepari terciul
să-ți închei pantofii
să fii un bărbat ( femeie)
să fii drăguț
să fii primul în clasă
să-ți disimulezi sentimentele”.
Injoncțiuni:
1. nu exista (don’t be)
2. nu fi tu (însuți) (don’t be you)
3. nu fi copil (don’t be a child)
4. nu crește (don’t grow)
5. nu reuși (don’t succed)
6. nu (face) (don’t)
7. nu fi important (don’t be important)
8. nu aparține (don’t belong)
26
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
27
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
Pozițiile de viață
28
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
Aceste patru enunțuri sunt cunoscute sub numele de poziții de viață. Unii autori le
numesc poziții de bază, poziții existențiale sau doar poziții. Ele reprezintă pozițiile
fundamentale pe care le adoptă o persoană în raport cu valoarea intrinsecă pe care o acordă lui
și celorlalți, ceea ce reprezintă mai mult decât o simplă opinie despre comportamentul său și
al altora.
Odată ce un copil a adoptat una dintre aceste poziții, e susceptibil să construiască tot
restul scenariului de viață ca urmare a alegerii sale. Berne scria: “Fiecare joc, scenariu de
viață și destin are ca fundament una din aceste poziții de bază”.
Copilul care alege: “Eu sunt OK, tu ești OK” își va compune fără dubiu un scenariu
de viață de învingător. Se consideră demn de dragoste și demn de a exista. Pentru el, părinții
sunt demni de dragoste și de încredere și ca urmare, el extrapolează această viziune asupra
lumii în general.
Daca micuțul adoptă poziția “Eu nu sunt OK, tu ești OK”, își va compune fără dubiu
un scenariu de viață banal sau de învins și pentru a cadra cu această poziție de viață își va
construi scenariul de viață în jurul temei victimei și a situațiilor de inferioritate în raport cu
ceilalți.
“Eu sunt OK, tu nu ești OK” poate constitui baza unui scenariu de viață care poate
părea învingător la prima vedere, dar acest copil va avea convingerea că este superior și îi va
pune pe alții în poziție de inferioritate. El va reuși să facă asta pentru un anumit timp și să-și
duca proiectele la bun sfârșit, dar doar cu prețul unei lupte continue. Apoi oamenii din jurul
său, săturându-se să fie denigrați, îl resping. Atunci va trece de la poziția de “învingător”
aparent, la aceea de mare învins.
Poziția “Eu nu sunt OK, tu nu ești OK” este aceea care conduce sigur la un scenariu
de viață de învins. Acest copil este convins că viața este ceva futil si exasperant. El se
consideră inferior și nedemn de a fi iubit. Crede că nimeni, niciodată nu îl va ajuta deoarece
oamenii, ca și el, nu sunt OK și își construiește un scenariu de viață în care îi respinge pe
ceilalți sau el este cel respins.
29
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
Contaminarea Adultului
Dacă iau o parte din Copil sau din Părinte pentru Adult, spunem că Adultul este
contaminat.
Este ca şi cum o stare a eului ar interfera cu graniţele alteia. Arătăm acest lucru pe
schema, trasând cercuri care se suprapun şi haşurând partea comuna, care reprezintă
contaminarea.
În figura 11.a., vedem o contaminare din Părinte, în care Părintele se suprapune peste
Adult. Fig. 11.b. prezintă o contaminare din Copil, iar figura 11.c. prezintă o dublă
contaminare din Părinte şi din Copil, ambele interferând Adultul.
Dubla contaminare
Dubla contaminare se produce când persoana repetă un slogan din Părinte, susţinută de o
credinţă din Copil, confundându-le pe cele două cu realitatea. De exemplu:
(P) “Nu poţi avea încredere în oameni”, cuplată cu:
(C) “Nu pot avea încredere în nimeni” sau:
(P) “Copiii trebuie să treacă neobservaţi”, cuplată cu:
(C) “Pentru a trece prin viaţă, trebuie să stau liniştit”
Unii autori AT moderni, consideră că toate contaminările sunt duble. Pentru aceştia,
conţinutul contaminării duble este reprezentat de către toate credinţele deformate pe care o
persoană le are despre sine, despre alţii şi despre lume. În limbaj AT, acestea sunt credinţele
scenariului de viaţă.
31
Asociația Română de Psihoterapie Integrativă
Bibliografie
1. BERNE, ERIC, Ce spui după “Bună ziua”?: Psihologia destinului uman, București,
Editura Trei, 2006.
2. BERNE, ERIC, Jocurile noastre de toate zilele – Psihologia relațiilor umane,
București, Editura Trei, 2014.
3. LISTER-FORD, CHRISTINE, Analiză tranzacțională – Psihoterapie și consiliere,
București, Editura Herald, 2010.
4. HARRIS, THOMAS A., Eu sunt OK, Tu ești OK, București, Editura Trei, 2011.
5. EVANS, KENETH R., GILBERT, MARIA C., Introducere în psihoterapia
integrativă – Un model relațional integrativ al psihoterapiei, București, Editura: Liber
Mundi, 2014.
6. GHEORGHE, NICOLETA, Ce sunt jocurile psihologice și de ce le jucăm? – Relația
dintre jocuri atașament și autonomie.
7. DUMA, IOANA, Jocurile psihologice ca tipare disfuncționale de relație.
32