23.03.

2018

 Timp de generaţie
 Timpul necesar dublării populaţiei bacteriene
 20 – 30 minute
▪ excepţie: Mycobacterium tuberculosis – 20 ore.

 Rata de creştere
 Numărul de generaţii în unitatea de timp

 Colonia bacteriană
 Totalitatea bacteriilor rezultate din multiplicarea unei singure celule
bacteriene

 Mediu de cultură
CURS BACTERIOLOGIE GENERALĂ
 mediu care asigură nutrienţii şi condiţiile fizico-chimice necesare
creşterii şi multiplicării bacteriene

 Cultura bacteriană  înmulţire prin diviziune binară (simplă)

 Totalitatea coloniilor de pe suprafaţa mediului solid
▪ Mixtă
 Înmugurire/ramificare – la un număr mic de specii
▪ Formată din mai multe tipuri de colonii (mai multe specii bacteriene)
▪ Pură
▪ Formată dintr-un singur tip de colonii (o singură specie bacteriană)

 Inocularea
 Depunerea unui produs biologic în cultura de celule, oul de
găină embrionat, animalul de laborator

 Însămânţare
 Depunerea unui produs biologic pe/în mediul de cultură

 Multiplicarea populaţiei bacteriene

 4 faze caracteristice
▪ Faza de latenţă (faza de lag)
▪ Faza de creştere logaritmică (faza exponenţială)
▪ Faza staţionară
▪ Faza de declin

1
 23.03.2018

 Perioada de adaptare a  Celulele bacteriene

bacteriilor la condiţiile încep să se dividă
de mediu ritmic
 Numărul germenilor  Timpul de generaţie -
rămâne nemodificat sau 20 – 30 minute
scade  Excepţie Mycobacterium
 2 ore tuberculosis: 12-27 ore
 Între momentul  Numărul de naşteri >
însămânţării şi numărul de decese
momentul când bacteria  Virulenţa este
incepe să se multiplice conservată
 8 – 12 ore

 Consumul substanţelor  Cantitatea de metaboliţi

nutritive —> acumulare de toxici este mare
metaboliţi toxici —>mediu
de viaţă mai puţin favorabil  Numărul de naşteri <
 Numărul de bacterii numărul de decese
rămâne constant  Sporogeneza este foarte
 Numărul de naşteri = numărul intensă
de decese
 Morfologia este  Apar modificări
caracteristică morfologice,
 Începe sporogeneza metabolice, de virulenţă Autosterilizare
 2 – 3 zile  2 – 3 zile/2 – 3 (forme vegetative)
 mediu de cultură reînnoit permanent 
cultură continuă săptămâni/2 – 3 luni

 Cultura mixtă
 biomasă de celule rezultate din reproducerea mai multor celule
microbiene din specii diferite, într-un mediu nutritiv steril, cu volum
limitat

 Cultura pură
 biomasă de celule rezultate din reproducerea unei singure celule

 Scopul cultivării
 izolarea microorganismelor în cultură pură
 identificarea agentului etiologic al unei infecţii
 obţinerea culturilor în procesele fermentative industriale
 determinarea farmacorezistenţei microorganismelor izolate
 preparare seruri şi vaccinuri

2
 23.03.2018

 Metode de cultivare  Parametri de creștere  metoda prin epuizare

 pe medii de cultură artificiale  creștere în sistem închis  metoda în sector
▪ bacterii (pe medii de cultură în
▪ fungi cutii Petri sau eprubete)
 metoda în striuri
▪ unii paraziţi unicelulari  creștere în sistem deschis  metoda Koch
 pe animale de experiență  metode prin diluare
▪ bacterii Tipuri de însămânţare
  metoda Lindner
▪ virusuri
 metode fizice  metoda Naumov
 pe culturi celulare
 metode biologice
▪ virusuri  inundare
▪ unele bacterii  izolare cu ajutorul micromanipulatorului

 metoda prin epuizare  metoda prin epuizare

 se descarcă produsul cu ajutorul ansei de platină într-un
prim sector, pe mediu de cultură adecvat solid turnat în
cutie Petri
 se sterilizează ansa
 se diseminează produsul însămânţat anterior sub formă de
striuri paralele, atingând doar marginea primului sector
 cu ansa resterilizată, se continuă procedura până se
acoperă toată suprafaţa mediului, terminând diseminarea
cu un zigzag
 este metoda cea mai folosită pentru obţinerea coloniilor
izolate (care se vor dezvolta în ultimul sector)
 dacă produsul din care se efectuează însămânţarea
conţine mai multe specii bacteriene, acestea vor crește
▪ confluent în primul sector, neputându-se diferenţia
▪ izolate una de alta în ultimul sector
▪ cultura = cultură mixtă
 din ultimul sector se poate repica o colonie izolată pe
un mediu nou de cultură
▪ cultura = cultură pură, formată dintr-un singur tip de bacterie

cultură mixtă

cultură mixtă

Însămânțare prin epuizare

cultură pură

3
 23.03.2018

 metoda în sector Însămânțare în sector

 se descarcă produsul cu ajutorul ansei de platină într-un

sector de cerc, pe mediu de cultură adecvat solid turnat
în cutie Petri
 dacă produsul din care se efectuează însămânţarea
conţine mai multe specii bacteriene, acestea vor crește
confluent, neputându-se diferenţia
 metoda este folosită pentru păstrarea pe o placă a mai
multor tulpini bacteriene diferite

 metoda Burri  pot fi selectate bacteriile sporogene din

 separarea bacteriilor dintr-un produs se face în funcţie
de necesarul de oxigen pentru creștere mediile naturale, pe baza rezistenţei sporilor
 proba de testat se omogenizează cu mediu de cultură la temperaturi ridicate
fluidificat la 42°C, iar după uniformizare se introduce  Bacillus subtilis se poate izola din infuzie de fân
într-o eprubetă închisă cu dop de vată
 prin răcirea și solidificarea mediului, celulele prin fierbere (sporii rezistă, alte bacterii mor)
bacteriene sunt imobilizate în coloană  ulterior sporii germinează, bacteriile se multiplică
 după incubare și formează un văl de cultură la suprafaţă
▪ bacteriile aerobe se dezvoltă în partea superioară
▪ bacteriile anaerobe se dezvoltă în partea inferioară
▪ bacteriile microaerofile se dezvoltă la mijloc

 Colonii „S” (smooth)

 suprafaţa bombată, netedă
colonie bacteriană – totalitatea celulelor bacteriene rezultate prin diviziuni  margini circulare
succesive pornind de la o singură celulă bacteriană
 aspect strălucitor
cultura bacteriană – totalitatea coloniilor bacteriene de pe un mediu de cultură
 suspensionează omogen în SF
- mixtă – mai multe tipuri de colonii (mai multe specii bacteriene)  în mediul lichid - tulburare
- pură – un singur tip de colonie ( o singură specie bacteriană)  caracteristice pentru germeni
patogeni

4
 23.03.2018

 Colonii „R” (rough)

 suprafaţa plată, rugoasă
 margini crenelate
 uscate, mate
 aderente de mediu
 aglutinează spontan în ser fiziologic
 în mediul lichid – sediment cu supernatant clar
 caracteristice pentru germeni degradaţi, cu modificări
antigenice şi de virulenţă
▪ EXCEPŢII:
▪ Mycobacterium tuberculosis;
▪ Corynebacterium diphtheriae;
▪ Bacillus anthracis colonii „R” (Bacillus)

 Colonii „M” (mucoid)

 suprafaţa netedă
 foarte lucioasă, mucoasă
 tendinţă de curgere, confluare
 foarte mari
 caracteristice pentru germeni
cu capsulă

colonii “R” (Mycobacterium)

 Colonii „untoase”
 rotunde, bombate
 suprafaţa netedă
 mate / strălucitoare
 margini regulate
 consistenţă păstoasă,
cremoasă
 uneori pigmentate
 caracteristice pentru levuri
(Candida)

colonii “M”

5
 23.03.2018

 Colonii „pufoase”  Fenomen de „căţărare”

 reţea de filamente (hife) aeriene  strat continuu sub forma unor valuri succesive
 caracteristice fungilor filamentoşi  caracteristic pentru Proteus spp.

 !! ÎN MEDIUL LICHID NU SE FORMEAZĂ COLONII

 tulburare uniformă (omogenă) – formele „S” ale germenilor;

S. aureus
 inel aderent de recipient – E. coli
 peliculă (văl) la suprafaţă cu mediul limpede
▪ fină – Vibrio cholerae
▪ fină + pigment – Pseudomonas aeruginosa
▪ groasă, rugoasă – Mycobacterium tuberculosis
 mediul limpede cu depozit
▪ grunjos, nisipos – Streptococcus pyogenes PELICULĂ TULBURARE
INEL DEPOZIT
▪ floconos – Bacillus anthracis