Modernismul

Tudor Arghezi -

autor canonic

Varianta propus: Flori de mucigai

1.
Evidentiaz tema _i viziunea despre lume într-un text poetic studiat.
2+3+4+5+6+7+8+9
2. Demonstreaz faptul c un text poetic studiat apartine modernismulu.
1+2+3+4+5+6+7+8+9

1
Modernismul este curentul literar, manifestat, Cu predilecie, in
Definirea interbelicà, ale crui trästuri sunt teoretizate de Eugen LoVinescu _i perioada
curentului promovate,
special, prin intermediul cenaclului _i al revistei ,,Sburátorul". Orientarea in
literar promoveaz o înnoire a literaturii, prin desprinderea de trecut _i prin crearea artisticá
unei
modaliti inovatoare de exprimare. In ceea ce prive_te poezia, Sunt
formulate
urmtoarele deziderate: crearea unui lirism subiectiv ca expresie a
suflete_ti _i înlturarea total a obiectivitii,
profunzimilor
in primul rånd, a
ambiguitatea limbajului, prin utilizarea,
metaforei, inovaia formal, prin renuntarea la prozodia traditionalä.
Tudor Arghezi este un poet modernist, ca _i Lucian
2 Blaga _i lon Barbu,
apartinand perioadei interbelice a literaturii. De_i este revendicat deopotrivá de
Incadrare în tradiionalism _i modernism, opera sa înglobând trsturi ale ambelor curente
epoc literare, autorul se remarc prin capacitatea sa de a fi original,
totodat spiritul veacului prin integrarea
reprezentànd
specificului naional în formula estetica
european _i desprinzând tiparele liricii române_ti de fga_ul creat de Eminescu,
la care se raportau cei mai multi dintre contemporanii si.
Marele su merit este acela de a revoluiona
limbajul poetic, astfel încât. dupå
cum însu_i afirma, ,o idee s nasc alte sute". El este întemeietorulesteticii
Trsturi ale urâtului" în literatura român, dup modelul lui Charles Baudelaire, din literatura
liricii francez. Dup cum afirma G. Clinescu, aceast trstur a liricii sale consta in
folosirea unei dimensiuni inconfundabile a limbajului, denumit de critic
Surprinderea suavitii sub expresia de mahala." Pentru Arghezi, creaia literar
este un joc de cuvinte gåsite cu rábdare _i trud _i silite s stea alturi, îmbinnd
elemente lexicale contrastante.
Poetul debuteaz în 1927 cu volumul de versuri ,Cuvinte potrivite", cruia îi urmeaz
o bogat activitate literar, tratând o tematic divers: arta poetic. poezia cu
deschidere filosofic, poezia erotic, tema sociogonic, poezia social. poezia
ludica
Aparitia celui de-al doilea volum, în 1931, intitulat ,Flori de mucigai", inaugureaza o
exprimare poetic originalá, avånd drept surs de inspiraie un fapt din biografia autorulu,
VolumulFlori anume perioada detentiei pe considerente politice, la închisoarea Väcre_ti, îintre 1918
de mucigai" _i 1919. Pornind de la realitatea acestei lumi a închisorii, Arghezi creeaz un univers liric
in care zugrve_te lumea ispitei, a päcatului _i a ispä_irii, a hotilor, a prostituatelors
Aparitie uciga_ilor. Intreg volumul însá, se axeaz pe credina c, în orice mediu, oricât de abject
ar fi, existá un dram de frumusete a spiritului _i de omenie. Titul såu aminte_te de.Flonle
raului", volumul lui Baudelaire, de la care creatorul român preia maniera de exprimare
poetic a urâtului, dezvoltând-o în mod original.
3 Procedeele artistice moderniste, care pot fi identificate în text, sunt: ambiguitatea
Procedee limbajului realizat, in primul rånd, prin frecventa metaforei, adâncirealirismuluiin
moderniste subiectiv, sincronizarea cu modele din literatura universal, exploatarea estetic
moderne a urâtului, dar i noutatea prozodiei, prin folosirea versului liber.

182
 67 de eseuri
pentru Bacalaureat _i lucrul la clasa
Volumul .Flori de mucigai" se deschide se
4 sintetizeaz ideile exprimate de acesta, într-o manierpoetic
cu arta omonimã. prin care
original, ca rezultat al
E n u n t a r e a

artistului de a zugråvi un mediu uitat de divinitate. trude

Titlul poeziei este oximoronic, obtinut prin alâturarea insolit a
t e m e i

cuvântului ,.floare
un simbol al frumosului _i al vietii,
5
.mucigaiului", exprimând urâtul, rul, degradarea,
moartea. Florile reprezint astfel sufletul condamnatilor constrânsi de determinárile
Semnifticatia

tithului
sociale s tråiasc în lumea rului, in imediata
vecin tate a morti.
Poezia este structurat în dou uniti strofice inegale _i patru secven e lirice _i
exprimà condiia artistului condamnat la insingurare _i dornic de a comunica la
nivelul artei, propriile triri, într-o nou manier de exprimare.
6
Elemente de Confesiunea liric debuteaz cu pronumele personal de persoana a tre1a. e ,
structur care se referà la versurile create in mediul ostil al inchisorii, accentuandu-le
importanta ele reprezint un rod al imaginatiei unui eu liric insetat de creatie
reprezentat printr-o marc specifica a prezentei sale in text, anume verbul la
persoana l:,Le-am scris cu unghia pe tencuial / Pe un p rete de firidá goalá./ Pe
întuneric, în singur tate./ Cu puterile neajutate/ nici de taurul, nici de leul, nici de
Interiorizarea vulturul/ Care au lucrat împrejurul/ Lui Luca, lui Marcu _i lui loan.". Maniera inedita
discursului liric de a scrie ..cu unghia pe tencuial " presupune un sacrificiu creator asumat de cel
care, condamnat la însingurare, este mistuit de dorinta de a l sa márturie
simbolurile artei sale. Spatjiul claustrant al .firidei", întunericul i singuråtatea
Spatiul delimiteaz un mediu ostil vieii, dar prielnic meditaiei, întoarcerii nestingherite
claustrant al c tre propria con_tiint . Arta devine astfel rodul exclusiv al sondärii interioare, bazata
firidei pe slova furit", lucrat de artist cu migal si efort. cci inspiratia de factur divin
este exclus în mediul damnrii. Simbolurile biblice, taurul, leul _i vulturul. precum si
numele evangheli_tilor invoc jertfa, puterea, aspiraia ctre libertate, c tre absolut.
glorificate de personajele mitologiei cre_tine, reprezentanti ai sacralitatii excluse din
lumea damnat a închisorii. Eul liric întemeiazà o noua religie a spiritualitätii de
dincolo de sacralitate., a frâmei de omenie din cel mai dezagreat mediu social.
A doua secven liric oferä o definiie poetic a ineditei maniere de a crea.
redata prin metafore-simbol: Sunt stihuri fär an,/ stihuri de groap. De sete de
Modalitatea de ap ^i de foame de scrum./ Stihurile de-acum". Versurile au un caracter pronuntat
a crea de generalitate, înglobând lumea damnarii din toate timpurile. Acestea prevestesc
moartea, singura speran a celor îinchi_i de a-_i rec påta din nou libertatea, desi
paradoxal, dorin a de via este mai accentuat ca oricånd; menirea artistului este
aceea de a descrie lumea marginalä. a suferintei. condamnatà de ctre societate
la uitare, aruncat
în tenebre. Setea i foamea depa_esC nevoile biologice, definind
c tre absolut.
dorinta de cunoa_tere _i aspiraia
A treia secven liric se axeazà pe metatora,unghiei îngere_ti", instrumentul cu
Abolirea care imagina ia poetic
este revarsata in cuvinte, simbol al sacralità i, manifestat
sacralitäti îndrumare divinà. Ostilitatea mediului inchisori
eului prin capacitatea de a crea sub
determin tocirea" acesteia, dar _i speran a in regenerare, de_i creatorul nu are
trimite binecuvåntarea Sa.
Cuno_tiina c Dumnezeu îi mai poate
cu o constatare aparent impersonala: .Era
Ultima secven liric debuteazà
luminii exterioare, compensate de lumina
Intuneric", dar care sugereazá lipsa catre adsolut, catre eliberare spiritualà
interioar, care deschide calea aspiraiei
de .departe, de .atar ', acolo unde s e
posibilä doar la nivelul imaginaiei. Spaiul
iberarea prin in intuie_te o ploaie benefic , puriticatoare,
este
taramul tagaduinei, zona libertätii
creatie aspire. Dei cugetul estee
absolute la care sufletul chinuit al detinutului nu poate decat sa mediul de
a artisului
eliberat prin creaie, latura perisabilà umanului, tanjete dupa viatà familiar
stera creatorul i_i urmeazà menirea iar
Cu sacrificiu, care dep _e_te nu il poate sustrage dorinte:
resim ita organic,
Constrángerile fizice, durerea
unghiei ingere_ti", care calàuzise pánä at
il
arz toare a spiritului. Inlocuirea
Cu unghile de la mâna stângà", echivaleaza cu
renunarea con_tient la aiutors
ca rezultat al unui Dact
asupra proprililor puteri,
divin _i concentrarea puternica Cu
183
 67 de eseuri
pentru Bacalaureat _i lucrul la clasà
fortele rului, cu pcatul intâlnit la tot pasul in închisoare: .Si m-am silit s scriu
Cu unghiile de la mâna stâng".
Acest volum, în general,si arta sa poeticã, in special, delimiteaz un nou
Noutatea trâm al imaginarului poetic arghezian, anume lumea clausträåri. Constrângerea
imaginarului IZvor_te din experienta deteniei, dar i_i extrapoleaza sensurile ctre societate
poetic sau câtre intreg universul. omul fiind astfel prizonierul propriei existente si
aspirånd continuu c tre eliberare spiritual, c tre absolut.
8 Din punct de vedere stilistic, se remarc folosirea cuvintelor populare
Elemente nepoetice", precum .mucigai". .stihuri", .scrum",ghiar", .firida", in context
stilistice literar, ceea ce conterà un efect artistic insolit. De altfel, intreg volumul se
bazeaz pe inovaie lexicalà menit s reprezinte mediul ostil al inchisori.
Confesiunea subiectiv are la baz metafora, prin care este creatã ambiguitatea
Elemente de de factur modernist.
prozodie Poezia se remarc prin inovatia formal. prin care se renunt la elementele
traditionale prozodice în favoarea dezvoltrii ideilor artistice. Astfel, versurile
lungi alterneazà cu cele scurte, ritmul este interior, iar m sura variaz.
9 Parafrazându-I pe Nicolae Balot, putem afirma c Arghezi este un ,cronicar
incheiere al infernaliilor", realizând o poezie a damnrii, ca rezultat imediat al coborârii în
infern _i al rupturii cu tot ceea ce însemnase arta literar pån atunci.

184