Rolul integrității etice în

motivarea personalului organizațional

 CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................................................... 3

CAPITOLUL I
CONSTRUIREA INTEGRITĂȚII ETICE ÎN ORGANIZAȚII.......................................
1.1 Comitetul de management etic...........................................................................................
1.2 Codul etic...........................................................................................................................
1.3 Educația etică.....................................................................................................................
1.4 Sisteme de comunicare etică..............................................................................................
1.5 Provocările etice ale muncii în echipă................................................................................

CAPITOLUL I
CONSTRUIREA INTEGRITĂȚII ETICE ÎN ORGANIZAȚII

Etica unei organizații trăiește și respiră în foarte stransă legatură cu toate normele de
bună conduită și funcționare impuse de un anumit standard. De aceea fiecare organizație
trebuie să legitimeze în mod personalizat principiile reper pe care le impune drept coduri de
funcționare.
Orice organizație, indiferent de dimensiunea ei, este într-o permanentă interconectare
cu mediul său interior (angajați, management, acționari) și exterior (parteneri, beneficiari,
consumatori, furnizori, comunitatea etc). Sintagma „etică și integritate” cu referire la
organizații organizații face automat trimitere la ideea de reper moral ce oferă legitimitate
funcționării acelei organizații. Integritatea etică a unei organizații se defineste prin acest set
de măsuri organice specifice și racordabile fiecărei organizații în parte, după bunul mers
particularizat al ei, pentru că fiecare organizație este un corpus distinct care trebuie să fie
raportat la un anume set de principii care orientează activitățile.
Integritatea etică la nivel de organizație este un reper, un stadiu ideal de funcționare
care întrunește un set adaptabil de reguli de conduită pentru fiecare membru, reguli care
definesc și reglează ceea ce este legitim sau nelegitim în conduita noastra individuală sau de
grup. Elementele de bază ale integrității etice ale unei organizații sunt: conduita morală de
grup, conduita individuală, autoevaluarea critică și analitică.
Procesul de realizare a integrității etice are în centrul său dezvoltarea continuă a
codului etic; ariile prioritare ale acestuia cuprind aspecte de responsabilitate socială care se
răsfrang asupra tuturor domeniilor de interes și influență ale unei organizații, precum:
managementul, guvernanța, resursele umane, relația cu beneficiarii, comunicarea, raportarea
etc.
Dezvoltarea codului de etică și comportament este o componentă de bază a
transparenței organizației, a autenticității și a responsabilității față de clienți, parteneri,
furnizori, comunitate și mediu.

1.1. Comitetul de management etic

Dintotdeauna s-au pus probleme de natură etică, pentru că ele vizează toate
dimensiunile relațiilor umane. Încă din cele mai vechi timpuri, când nu existau state, iar
omenirea s-a transformat din hoarde de vânători care se deplasau după vânat, într-o societate
agricolă, fapt ce a permis apariția primelor localități (după inventarea focului, sădirea de
cereale – care cer timp până la recoltă – reprezintă a doua mare revoluție în istoria umană).
Cine hotărăște stabilirea într-un loc sau altul? Și, mai ales, ce reguli impune pentru
supraviețuirea tribului? Cum s-ar spune, originea eticii se pierde în negura timpului1.
Localitățile au fost stabilite lângă râuri, fluvii (Eufrat, Nil), pentru apă, lângă păduri
(pentru foc, iarna, în bordeiele de sub pământ), lângă câmpii mai întinse. Așa s-au născut, pas
cu pas, popoarele, apoi cetățile-state. Conducătorul putea fi, deseori, și lider religios, nu doar
militar. Au apărut gânditori, filosofi preocupați de normele morale, luate sau nu în serios de
către cei puternici. Abia după apariția primelor state, în înțelesul de astăzi, se poate vorbi de
„management etic”.
1
Leakey, Richard, Originea omului, traducere de Ion Oprescu şi Ana Maria Glavce, București, Humanitas,
1995, p. 15.
 Un prim exemplu de „etică aplicată” îl reprezintă decalogul (cele 10 porunci din
Biblie). Acesta se referă la societate, în ansamblu, dar și la fiecare individ, care trebuie să-și
însușească și să aplice „decalogul”. În schimb, într-o organizație 2, în ultimele decenii ale
secolului trecut, s-a născut ideea aplicării unor norme și valori morale, fără de care nu se
poate funcționa în condiții corespunzătoare, norme valabile de sus până jos, de la conducător
la ultimul salariat.
În ultima perioadă s-a pus un accent deosebit pe încercarea de a reduce corupția din
organizații. Treptat, îndeosebi Uniunea Europeană a impus reguli din ce în ce mai drastice,
deși fiecare țară avea în Codul (propriu) penal infracțiunea de „dare și luare de mită”. Așa s-a
ajuns la stabilirea de standarde legale de integritate (protecţia avertizorului în interes public,
consilierea etică, interdicțiile post-angajare – pantouflage, gestionarea funcțiilor sensibile),
toate – măsuri de transparență și de prevenire a corupției în cadrul unei organizații, asumate
de către aceasta prin implementarea Strategiei anticorupție 2016-2020.
În România, până în 1989, când Partidul Comunist Român avea votat un Cod al eticii
și echității socialiste, nu existau documente precum Codul de conduită al salariaților din
cadrul organizației, rapoarte privind respectarea normelor de conduită etică ale salariaților,
declarația de avere, declarația de interese, Registrul declarațiilor de avere, Registrul
declarațiilor de interese, Dovada privind depunerea declarației de avere/declarației de
interese, Registrul evidență activitate consiliere etică, Registrul de evidență al comisiei de
disciplină, Proces-verbal de instruire la angajare/consiliere etică, Proces-verbal de
informare/conștientizare etc. Toate aceste documente sunt foarte importante, dar nu orice
organizație își permite să angajeze un consilier etic și un consilier de integritate. În 99% din
cazuri, anumiți salariați primesc, prin fișa postului, o sarcină nouă din partea conducerii: de
mâine ești consilier etic/de integritate. Dar acești salariați trebuie să-și realizeze sarcinile de
serviciu pentru care au dat concurs, astfel că activitatea concretă de consiliere rămâne pe
hârtie.
Însă ce înseamnă sintagma de „etică aplicată” de care am vorbit? După filosoful
Valentin Mureșan3, „etica aplicată” se referă la încercările de „aplicare a marilor teorii etice
(mai ales a kantianismului şi utilitarismului, dar şi a teoriei legii naturale sau a
neoaristotelismului)”.

2
Organizația reprezintă un grup de persoane fizice, juridice sau de stat având o organizare de sine stătătoare, un
patrimoniu propriu (în vederea realizării unui scop) și personalitate juridică (instituție, întreprindere). 2. Mod de
organizare, orânduire, aranjare; rânduială, alcătuire. (Din germ. Organisation, fr. organisation, rus. organizațiĭa),
conform https://dexonline.ro/definitie/organizație.
3
Mureșan, Valentin, Managementul eticii în organizații, Editura Universității din București, 2009, p. 12.
 Dar decidenții – Uniunea Europeană, Parlamentul European, departamentele din
S.U.A. – au considerat că pot aplica această filosofie și tuturor organizațiilor (o
„externalizare”, o numește Valentin Mureșan).

cercetare. Nu se spune niciun cuvânt despre competenţa etică a membrilor”.( Vasile

Codul etic

Codul etic în organizații Termenul de „etică” provine din greaca veche (ethos = obişnuinţă,
moravuri, caracter) şi are un triplu sens sens:
a) O disciplină ştiinţifică complexă, ce are ca obiect de studiu normele de comportament care
reglementează relaţiile dintre oameni, cu alte cuvinte o meta stiinta despre morală, despre
bine şi rău.
b) Ansamblul normelor care reglementează comportamentul oamenilor în societate – reguli
ce trebuie aplicate în viaţă pentru a practică binele în opoziţie cu răul. În literatură de
management, termenul de etică se foloseşte în ambele sensuri, distincţia făcându-se în funcţie
de context.
c) Corpus de legi și perec pete religioase care fundamentează educația familială si cea a
conduitei morale indiferent de organizație si domeniu de aplicare

1.1. Educația etică

Paradigma educației etice trebuie revitalizata si redimensionata deoarece, fără o conexiune la

pluridisciplinaritate se poate da greș în activarea motivationala.

Avantajele cunoașterii conceptului de educație etică

a. evitarea confuziilor și echivorucilor

b. evitarea discriminării
c. evitarea situațiilor conflictuale între generatii
CCEA 11 a demonstra pe parcursul anilor 2015-218 ca raportarea la o etică coerentă este
dublată de finalitatea actului administrativ si organizational universitar
4

RSICURILE

a. Gestionare falsă a cunoașterii

b. Evaluarea fără feed-back
c. Evaluarea regresiva in situatiide criza
d. Anti Eticism exacerbat
e. transpunere politizată formatata

4
Scopes Project | CCEA
5

SISTEME DE COMUNICARE ETICĂ

COMUNICARE ÎN MASA

Normele comunicării
În funcție de criteriul luat în considerare, distingem mai multe forme ale
comunicării. Identificăm astfel, după Ioan Drăgan, (Paradigme ale comunicării de
masă comunicarea directă, în situația în care mesajul este transmis uitându-se mijloace
primare - cuvânt, gest, mimică; și comunicarea indirectă, în situația în care se folosesc
tehnici secundare - scriere,tipăritură, semnale transmise prin unde hertziene, cabluri,
sisteme grafice etc.În cadrul comunicării indirecte distingem între:
•comunicare imprimată (presă, revistă, carte, afiş, etc.);
• comunicare înregistrată (film, disc, bandă magnetică etc.);
• comunicare prin fir (telefon, telegraf, comunicare prin cablu, fibră optică, etc.);
•comunicare radiofonica (radio, TV, având ca suport undele hertziene).
• comunicare intrapersonală (sau comunicarea cu sine; realizată de fiecare individ în
forul său interior);
• comunicarea interpersonală (sau comunicare de grup; realizarea între indivizi în
cadrul grupului sau organizaţiei din care fac parte; în această categorie şi comunicarea
desfășurată în cadrul organizaţiei);

Conceptul de comunicare a fost definit în fel și chip dar ne vom opri asupra unei
definiții mai complexe care arată rolul si dinamica comunicarii etice
Cităm
“Cuvântul comunicare are un sens foarte larg, el cuprinde toate procedeele prin care un spirit
poate afecta un alt spirit. Evident, acesta include nu numai limbajul scris sau vorbit, ci si
muzica, artele vizuale, teatrul, baletul si, în fapt, toate comportamentele umane.
După Cuilenburg cităm: Comunicarea este un cuvânt prin care un ,emitator comunica
anumite mesaje receptorului prin liantul unui canal cu scopul de a produce asupra
receptorului anumite efecte 7”
Comunicarea în masa este cea mai importantă din sistemele etice de comunicare.
De foarte multe ori comunicare de masa este sinonimă cu comunicarea de tip mass-media de
aceea trebuie sa verificam daca similitudinile etice pot fi analizabile transdisciplinar
Pentru ca o definire a comunicarii de masa data de Laghan arată
"Se poate considera așacum pe bună dreptate afirmă
Marshall McLuhan că și cuvântul, telefonul, telegraful, scrisul sunt mijloace de
comunicare… Chiar dacă ele servesc mai curând la stabilitatea relațiilor interpersonale
decât ca emițători către marele public."
Sociologul francez Gulliver afirma ca, :comunicarae de masa reprezinta ansmablul
procedeelor, televiiunaea, radio, telegrafie, cinema, prin care se realizeaza informarea,
propaganda si actiunea asupra opiniei publice 8”.

COMUNICAREA ETICĂ POLITICĂ

O alta fata a comunicării etice si a comunicarii de masa cu toate implicațiile ei
complementare este comunicarea politică etică.
Comunicarea politică se referă la cine, ce, cand cum și de ce din punct de vedere etic sau
manipulator de mase scria in anul 1936 celebrul Harold Lasswel 12.

5
Daniel Valentin, Editura Chisnau
6

Deci, din punct de vedere strict etic, comunicarea politică include și înglobează toate
principiile directoare ale comunicării transparente pentru și pro popor deci are din punct de
vedere etic un caracter pronunțat politic naționalist.
Comunicarea politică a fost gandita încă de la bun început că o modalitate de a
transmite în maniera telelologic infromatii catre un anumit esciher publica si, din
pacate refuzand etica toatala , a transmis mesaje codate sau subliminale.
În viziunea lui paul Gosselin cităm: Comunicarea politică este un câmp în care se
intersectează diverse modalități de persuadare a electoratului 9 "
O alta viziune eticista este cea a lui Belanger 10 care asimilează comunicarea politică
eticii si societății consumiste de senzațional:„o influențare în primul rând voită, apoi
transformată în acțiune sau, dimpotrivă, în acțiune omisă. Întotdeauna este vorba de o
intervenție națională referitoare la un eventual comportament al receptorului
7

COMUNICAREA ETICĂ PUBLICITARA

O alta componenta a eticii în comunicare este publicitatea.

Publicitatea va fi abordată ca sistem de transmitere de valori tehnice că un corpus etică

format din trei viziuni

a. Publicitatea ca sistem etic persuasiv clandestin

Din acest unghi de vedere așa cum sublinia si Pakard, publicitatea ca si instrument
nelegitim va fi refuzata din următoarele considerente etice :Manipulare, politizare si
legitimitate falsă. dar cel mai grav elemente rămâne in opinia sa manipularea maselor
care, sunt reduse la un tot care trebuie sa accepte forțat o anumită viziune.
b. Publicitatea ca expresie a democrației- Din acest punct de vedere antieticistii
contemporani susțineau că, publicitatea este paradoxal, un instrument democratic care
gravitează în jurul principiilor democratice dar mai ales este expresia liberului arbitru
si a reglementării CEDO a libertății de exprimare individuale sau colective
Ba mai mult,Partidele politice și statul se folosesc de această publicitate publicitatea
de serviciu public de interes general este vorba despre semnalizarea rutieră,
promovarea programelor de protecție a pensionarilor, de asistență socială, protectie in
caz de pandemie.
Dincolo de aceste aspecte, publicitatea se dovedește de o importanță decisivă pentru
segmentul economic sau cultural și mass media digitală.
c. Din unghi de vedere exclusiv comunicațional, publicitatea a generat foarte multe
dispute și polemici care, sustineau in marea lor majoritatea ca nu poate fi dovedita
componenta și substanța ei pur etică, deoarece mesajele pot fi trunchiate sau
subliminale adică, incifrate ca sa fie receptate doar de o parte a maselor,
În concluzie, indiferent de sfera în care se propaga , etică și comunicarea de masa trebuie
racordată principiilor general valabile ale unei societăți consumiste democratice, care are
dreptul la replică si la comunicare de tip feed-back indiferent de situația data.

6
HAROLD LASSWELL TEORIA DE LA COMUNICACION PDF (index-gabon.com)
7
1.HAROLD LASSWELL TEORIA DE LA COMUNICACION PDF (index-gabon.com)
9. www. cedo.com
8

1. 1.5 Provocările etice ale muncii în echipă

Munca în echipa tine în cea mai mare parte a ei de componenta eticii de grup,
colective unde, guvernează principii de sine stătătoare particularizate tipului de
activitate prestata.
Potrivit definiției etice a francezului si sociologului Jean prolux munca în echipa cităm:
“"o activitate de învăţare, limitată în timp, prin care două sau mai multe persoane
învăţă să execute, în ansamblu şi într-un mod interactive, una sau mai multe sarcini mai
mult sau mai puțin structurate, în vederea atingerii unor obiective determinate”,.

Avem în fata asadar, o definire eticista a muncii în echipa unde, fiecare celulă vie, fiecare
individ aduce un aport de bine si valoare organizației respective.
Valorificarea potențialului fiecărui individ, fac parte comuna din etica organizarii pe
departamente si sunt expresii ale menținerii personalitatii fiecaruia si spiritului de echipa, în
care toți sunt pentru unul si unul pentru toți.

Grupul poate fi definit ca un Tot Organic,de relații între persoane cu personalități diferite care
actioneaza după anumite valori si norme etice specifice.

Echipa și conceptul de munca în echipa înglobează cateva elemente etice definitorii precum
a. Elementu de baza denumit element etic pilot care guverneaza intreaga dinamica a
unei echipe de conducere
b. Grupulde echipieri sau de coechipieri care reprezinta acea rampa de lansare pentru
munca de calitate interelationala. Acest grup de coechipieri sau de coechipieri este nul
care reprezinta adeziunea la principiile etice ale muncii profesioniste, care nu acceptă
compromisuri ,spaga sau ale ilegitimitate, care ar denatura imaginea si marketingul
general.
c. Scopul si finalitatea activitatii de grup reprezinta o alta froma a principiilor etice care
coordonează targeturile si finalitățile selective care confera valoare .

ETICĂ LA LOCUL DE MUNCA

Etică la locul de munca presupune pentru fiecare individ o adaptare a viziunii personale de
munca la cerințele organizației.
Iată care ar fi un model, un prototip ideal de reguli prin care ne respectăm si, respecte
cerintele eticii firmei care trebuie urmat de individul societății moderne contemporane

A. Nu intra in polemici cu sefii chiara daca ei au dreptate

B. Respectă programul de lucru vino chiar mai devreme
C. Respecta femeile din echipa și nu le contrazice
D. Nu absența fără motive solide sau întemeiate
E. Fii cat mai perseverent și nu cerere mariri de salariu aiurea

8
HAROLD LASSWELL TEORIA DE LA COMUNICACION PDF (index-gabon.com)