ŞCOALA “LUDOVIC COSMA” GALAŢI

INSTITUTOR, MARINELA LAZĂR

CLASA: a – IV – a B
OBIECT: limbă română
UNITATE DE ÎNVĂŢARE: Deprinderi de sănătate;
SUBIECT: Adjectivul;
TIPUL LECŢIEI: de consolidare şi sistematizare a cunoştinţelor;

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

 O 2.3 – să utilizeze corect formele flexionare ale părţilor de vorbire; (exerciţii de

stabilire a acordurilor gramaticale);
 O 2.7 – să manifeste cooperare în diferite situaţii de comunicare; (exerciţii de
rezolvare a unor probleme în grup pentru dezvoltarea cooperării şi concurenţei);
 O 3.5 – să sesizeze utilizarea corectă a cuvintelor în flexiune; (exerciţii de
identificare a părţilor de vorbire)
 O 4.4 – să aplice în mod conştient semnele de ortografie şi de punctuaţie.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O 1 – să diferenţieze părţile de vorbire între ele;

O 2 – să alcătuiască propoziţii respectând relaţia substantiv - adjectiv;
O 3 – să utilizeze corect, în enunţuri, părţile de vorbire studiate ;
O 4 – să grupeze adjectivele date conform cerinţelor;
O 5 – să descopere rolul însuşirilor fizice şi morale;
O 6 – să recunoască ortogramele studiate;
O 7 – să identifice părţile de vorbire învăţate .

STRATEGIE DIDACTICĂ: activ – participativă

RESURSE PROCEDURALE: conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire,

învăţare deductivă, observarea, explicaţia, exerciţiul, lucrul în perechi, aprecierea verbală.
RESURSE MATERIALE: planşă, fişe de lucru, manual de Limba şi Literatura
română – clasa a - IV- a, Editura ALL, 1998.
RESURSE UMANE: clasa de elevi organizată în funcţie de momentele lecţiei:
individual, frontal, pe grupe.
BIBLIOGRAFIE:
**** Curriculum Naţional Porto – Franco, Galaţi, 1998
Ghid metodologic – Limba şi literatura română. Clasele I – VIII - Consiliul
Naţional pentru Curriculum.
N. Şerdean – Metodica predării limbii române
Metodica Predării limbii române la clasele I – IV, Ed. Aramis 2000.

1
Evenimentele Ob. Conţinutul informaţional al lecţiei Do- Strategia didactică
lecţiei za- Resurse Resurse Forme
Activitatea Activitatea re procedu- materiale de
Învăţătorului elevilor rale lucru
1.Moment Asigur liniştea şi disciplina în sala Se pregătesc ptr. lecţie. 1’
organizatoric de clasă. Pregătesc materialele. Organizez Primesc fişele de lucru şi
colectivul de elevi pe grupe. (6 grupe a câte fişele de evaluare.
4 elevi)
2. Captarea O 5 Le cer elevilor să se privească cu atenţie Ascultă. Înv. prin Lucrul în
atenţiei câteva secunde, unul pe celălalt fiind atenţi descoperire perechi
la trăsăturile fizice (ale feţei, în special),
căutând asemănări şi deosebiri.
Pun întrebări câte unui reprezentant din Fiecare elev îşi priveşte 4’
fiecare grupă: colegii de grupă scoţând în
- Cum sunt colegii tăi? evidenţă trăsăturile lor în
- Tu cum eşti? (scurtă autocaracterizare) comparaţie cu propriile
trăsături.
3. Anunţarea - Cuvintele sunt prietenele noastre pentru că
subiectului ele ne ajută să comunicăm, să ne înţelegem
lecţiei şi a mai bine şi să vorbim frumos şi corect.
obiectivelor - Pentru azi aţi avut de repetat adjectivul şi
de scris două exerciţii. 2’
- Lecţia de astăzi ne va ajuta să ne aprecierea
consolidăm cunoştinţele despre adjectiv, un verbală
alt prieten al nostru. Orice opinie a voastră
este acceptată, nu se critică nici o părere,
corectăm împreună greşelile iar eu voi pune
în evidenţă răspunsurile corecte şi frumos
formulate.

Conversaţia

2
4. O7 - Ce părţi de vorbire cunoaşteţi? - Verbul, substantivul, 35’
Reproducerea, adjectivul.
sistematizarea şi - De ce le atribuim adjective Ascultă întrebările şi răspund
generalizarea substantivelor ?
cunoştinţelor - Care este definiţia adjectivului ?
Dirijarea sistematizării cunoştinţelor se
O 3 realizează prin exerciţii de comunicare
orală şi scrisă.
Le spun elevilor să observe planşa pe care
este desenată bunicuţa din poezia lui Şt. O. Observă planşa. Observarea Planşă
Iosif. desenată
Exerciţiul nr. 1
Pe tablă vor fi scrise următoarele: Citesc cerinţele şi textul. Indivi-
O 1 - Subliniaţi substantivele din următorul text dual
şi arătaţi însuşirile care li se alătură:
“Cu părul nins, cu ochii mici
Şi calzi de duioşie,
Aieve parc-o văd aici, Scriu pe caiete textul de la
Icoana firavei bunici tablă.
Din frageda-mi pruncie.” Scriu la tablă. Exerciţiul
Subliniază substantivele.
Spun adjectivele. Aprecie-
- Să analizăm substantivul “ochii”. Scriu la tablă şi pe caiete. rea
- Să analizăm adjectivul “mici”. verbală
- Ce putem spune despre aceste două părţi Ascultă întrebarea şi
de vorbire? răspund.
Ex. de comunicare orală:
- Spuneţi-mi care este însuşirea din acest Ascultă.
text cu înţeles asemănător pentru firavă? Se gândesc şi răspund.
(fragedă)
- Găsiţi însuşiri cu înţeles opus pentru: Răspund.
mici, calzi, (păr) nins. Indivi-
- Treceţi următoarele adjective de la dual

3
O 2 singular la plural: cafeniu, plumburiu. - cafenii, plumburii.
Formulaţi cu ele propoziţii şi scrieţi-le pe
caiete ! Scriu propoziţiile în caiete.
- Citiţi propoziţiile. fişe de
- Ce observaţi? Observă că la forma de lucru
plural a acestor cuvinte se
O 4 Exerciţiul nr. 2 adaugă un i.
- Pregătiţi fişa de lucru nr. 1, pe care o aveţi
în mape. Sarcina voastră este să grupaţi Pregătesc fişele.
adjectivele date în coloanele tabelui. Să Ascultă cu atenţie. Invăţarea Lucrul în
citească cineva adjectivele! (anexa nr. 1) Citesc adjectivele. prin perechi
Completez tabelul scris pe tablă. descoperire

O 5 Exerciţiul nr. 3
- Să ne distrăm puţin!
Formez grupe de câte doi elevi (colegi de
bancă). La începutul orei v-aţi descoperit o
parte din trăsăturile fizice. Acum vă cer să
schimbaţi caietele între voi şi să scrieţi pe Elevii schimbă caietele de
ele două însuşiri morale ale colegului clasă între ei.
vostru de bancă care pot fi considerate Indivi-
calităţi şi două defecte. dual
- Schimbaţi din nou caietele, acum fiecare Elevii schimbă din nou
cu caietul său, scriind din nou câte două caietele.
calităţi şi două defecte ale propriei
persoane.
Citesc din caiete. fişe de
lucru
O 5 Se verifică oral.
- Câte tipuri de însuşiri cunoaşteţi voi? - Însuşiri fizice şi morale.
Citesc fişa. Lucrează.
O 6 Exerciţiul nr. 4
O 7 Se lucrează pe fişa de lucru nr. 2.

4
 (anexa nr. 2)
Se verifică oral.
Se fac aprecieri asupra modului de lucru.
5. Obţinerea O 5 Exerciţiul nr. 5 6’ învăţare fişe de Indivi-
performanţei O 7 Se lucrează pe fişa de lucru nr. 3 Citesc fişa. Lucrează. deductivă lucru dual
Dramatizare sub formă de ghicitoare.
(anexa nr. 3)
6. Aprecieri Se fac aprecieri generale şi individuale 1’
asupra asupra modului de desfăşurare a lecţiei şi se
desfăşurării notează câţiva elevi.
lecţiei
7. Tema pentru Ca temă pentru acasă elevii vor avea de 1’
acasă lucrat pe fişa nr. 3. Vor avea de subliniat
trăsăturile morale şi pe cele fizice. Pe cele
morale le vor împărţi în calităţi şi defecte
apoi vor avea de alcătuit propoziţii cu cinci
dintre ele.

5
 FIŞA DE LUCRU NR. 1

1. Se dau următoarele adjective :

îngălbenit, ascuţit, dulceag, frumos, acru, parfumat, prietenos, mare, subţire, egoist, duşmănos, rotund,
cenuşiu.

ÎNSUŞIREA
EXPRIMATĂ DE
ADJECTIV
FORMA MĂRIMEA CULOAREA GUSTUL MIROSUL ASPECTUL RELAŢII
OBIECTULU OBIECTULUI OBIECTULUI OBIECTULUI OBIECTULUI FIZIC AL ÎNTRE
I OBIECTULUI OAMENI

2. Găsiţi trei însuşiri pentru următoarele substantive : zăpadă, şcoală, ostaş. Scrieţi-le apoi în tabel acolo unde se
potrivesc.

6
Anexa nr. 2
Numele şi prenumele elevului:

FIŞA DE LUCRU NR. 2

Se dă textul :

Afară a nins cu fulgi mari, zglobii. Spre seară, fulgii osteniţi s-au aşezat ca un covor moale pe casele cenuşii.

Cerinţe:
1. subliniaţi substantivele cu o linie;
2. subliniaţi adjectivele cu linie punctată;
3. încercuiţi ortogramele;
4. analizaţi la alegere un adjectiv;

7
Anexa nr. 3
Numele şi prenumele elevului:

FIŞA DE LUCRU NR. 3

Ghiciţi personajele următorului dialog :

- Bună ! Eu mă numesc ....................... şi sunt cea mai importantă parte de vorbire.

- Da ? Ce te face să crezi asta ?
- Păi, eu denumesc obiecte, fiinţe, .................. şi, atenţie, fenomene ale naturii. Nimeni
nu mai e ca mine.
- Zău ? Eu cred că de fapt, tu nu ai fi nimic dacă nu aş exista eu, ca să te pun în valoare,
să te să te fac mai ...................
- Şi cum faci tu asta ?
- Eu caracterizez obiectele pe care tu le denumeşti. Eu le dau
formă, ................., ................, .................., eu le fac bune sau rele.
- Ia să vedem cât eşti de deştept !
- Hai, pune-mă la-ncercare !
- Cum poate să fie, de exemplu, un băiat sau o fetiţă?
- Ha ! Ce simplu ! Frumos, deşteaptă, harnic, cuviincios,
politicos, ..............., .................., .................., ..........., cu ochii mari, albaştri, înalt.
- Bine, bine. Dar o portocală ?
- Mmmm , mare, ................., ................, zemoasă, portocalie dacă e bine coaptă.
- Stop! Opreşte-te! M-ai convins. Am ghicit! Tu eşti ................... şi te declar al meu
prieten. De-acum mă vei însoţi şi-mi vei ţine socoteala în gen şi ..................., să te ţii !

8
9