Ciroza hepatica este forma extrema a fibrozei hepatice, in care apare

dezorganizarea completa a arhitecturii tesutului hepatic.

Orice suferinta cronica hepatica, indiferent de factorul care o cauzeaza,
evolueaza in timp cu aparitia inflamatiei, necrozei celulare si in cele din urma
a fibrozei hepatice. Termenul de fibroza hepatica se refera la aparitia unor
cicatrici nefunctionale in masa tesutului hepatic si nu este echivalent cu termenul
de ciroza hepatica.

Bolile care pot conduce in evolutia lor la aparitia cirozei hepatice sunt :

 hepatita cronica virala (VHB si VHC)

 etilismul cronic
 steatohepatita non-alcoolica (NASH)
 hepatite autoimmune
 boli genetice (boala Wilson, hemocromatoza, deficitul de alfa 1 antitripsina etc.)
 insuficienta cardiaca etc.

In evolutia acestor boli, ciroza poate sa apara (sau nu) dupa o perioada variabila
de la pacient la pacient, in functie de etiologie, stil de viata, genetic pacientului
etc.

Exista mai multe modalitati de a clasifica ciroza, insa in mare se poate vorbi
despre o faza compensata - cand inca ficatul functioneaza suficient de bine incat
sa asigure complet functiile care ii revin si o faza decompensata, cand datorita
extensiei masive a leziunilor, functia hepatica devine insuficienta. In faza
compensate pot sa nu existe manifestari clinice uneori ciroza hepatica fiind
diagnosticata doar cu ocazia primei decompensari.

Daca apar, manifestarile clinice ale cirozei hepatice pot fi :

 astenie, fatigabilitate
 inapetenta
 modificari nejustificate in ceea ce priveste greutatea corporala (cresteri sau
scaderi)
 sangerari, echimoze
 icter
 prurit tegumentar
 edeme
 urini hipercrome
 dezorientare temporospatiala

Diagnosticul de ciroza hepatica poate fi suspicionat clinic, insa pentru confirmare

pot fi folosite metode invasive (biopsia hepatica) sau neinvazive (fibroscan, ARFI
- Acoustic Radiation Force Impulse etc.), si in unele cazuri imagistica (CT, RMN,
ecografie).