1.

Demonstrați aplicabilitatea Taxonomiei lui Bloom și Interogării multiprocesuale

utilizând exemplul concret din cadrul activității dvs. (de ex., în baza unei
povești).

Povestea „Amintiri din copilărie” La cireșe

Taxonomia lui Bloom

Cunoaștere Numește personajele principale din

povestea „La cireșe”.

Identifică locul unde se desfășoară

acțiunea.
Înțelegere Modifică finalul poveștii.

Rezumă fragmentul „La cireșe” în 10

propoziții.
Aplicare Pregătește o povestioară
asemănătoare cu fragmentul „La
cireșe”.

Formează un dialog între mătușa

Mărioara și Nică.
Analiză Compară copilăria lui Nică cu
propria copilăria prin două asemănări
și două deosebiri.

Selecteză acțiunile negative ale lui

Nică.
Sinteză Repartizează pe categorii de vârstă
personajele.

Reconstruiește acțiunile lui Nică din

fragment.
Evaluare Argumentează comportamentul
mătușii Mărioara.

Justifică fapta lui Nică de a fura

cireși.

-Interogarea multiprocesuala

Întrebări literale Când s-au desfășurat evenimentele?

Unde au avut loc?
Cu cine s-a întâmplat?
Cine a mai fost?
Întrebări de traducere Cum explicați cuvintele : „Moși” ,
„chiuă”, „sumani” ?
Ce înseamnă expresiile „Un pui de
zgârâie-brânză„ , „a da palancă la
pământ” ?
Întrebări interpretative De ce Nică se duce la furat cireșe?
Cum credeți, Nică fură cireșe fiindcă e
hoț?
Cum credeți , Nică are acasă cireșe?
Întrebări aplicative Ce s-ar fi întâmplat dacă Ion ar fi fost
acasă?
Ce s-ar fi întâmplat dacă Nică ar fi cerut
cireșe de la mătușa Mărioara?
Ce ar fi putut face Nică încât să nu fie
prins asupra faptului de mătușa
Mărioara?
Ce l-a făcut pe Ștefan a Petrei să-l
pedepsească atât de aspru pe Nică?
Ce s-ar fi întâmplat dacă Nică ar
fipovestit părinților toată pățania?
Întrebări analitice Care sunt etapele acțiunii în acest text?
Ce indicii construiesc cadrul acțiunii?
Ce indicii construiesc cadrul acțiunii?
În care moment se declanşează
acțiunea?
Ce cuvinte au rol de mărci ale intrigii?
Care este cel mai tensionat moment din
povestire?
Ce modalități de caracterizare a
personajului a utilizat autorul în cazul
lui Nică?
Dar în cazul mătuşii Mărioara?
Întrebări sintetice Cum a procedat Nică într-o altă situație
similară (cea cu pupăza, de exemplu)?
Ce rezultă de aici?
Întrebări evaluative Cum apreciați comportamentul lui
Nică?
Nică a avut un comportament corect?
Mătuşa Mărioara a procedat bine
pedepsindu-l pe Nică în felul cum a
făcut-o?
Cum v-ați simți dacă ați fi în locul lui
Nică?
Ce pedeapsă v-ați alege?
Dacă ați avea ocazia să furați sau să
cereți cireșe, ce ați face?
3.Includeți exerciții (cel puțin cinci) cu sarcini, indicații și materialul necesar pentru
aplicare (pe un slide în forma explicită) și modul de rezolvare (pe alt slide) care pot fi
utilizate pentru dezvoltarea gândirii critice la subiecți (conform specialității dvs.).

1.„Jocul sinonimelor” solicitați copiilor să găsească toate sinonimele unor cuvinte date și să
formuleze propoziții. Exemplu:

Zăpadă, nea, omăt. Zăpada a acoperit pămîntul.

Pe mina mea s-a așezat un fulg de nea.

Pe drumuri s-au format troiene de omăt.

2.„Jocul omonimelor”

Propuneți copiilor să formuleze propoziții cu sensurile diferite ale unui cuvînt dat. Exemplu:

Broasca sare în lac.

Broasca de la ușă a rămas fără cheie. Doi copii stau pe bancă.Tata a împrumutat bani de la
bancă.

3.„Prefixul arbitrar” -se propune copiilor să spună cuvinte la care educatoarea le adaogă
prefixe, sau indică un prefix pe care aceștia îl adaogăcuvintelor alese de eisau adaogă
aceluiași cuvînt diferite prefixe. Exemplu:

- Triochi, triumbrelă, trimasă, trisoare etc

-Ozînă, izînă, uzînă, marizînă, trizînă

4.Întrebări deschise

-întrebările deschise bine chibzuite, care-l orientează într-un anumit sens pe copil, îioferă și
posibilitatea de a judecă și improviza.a) Înaintarea întrebărilor care cer un răspuns cît mai
variat și au un cuvîntde răspuns interzis. De exemplu:

„În ce lună te-ai născut?” Cuvîntul interzis este „ianuarie”.Variante de răspuns acceptabil:

- iarna, anotimpul înzăpezit ,cînd se împodobesc brazii de sărbătoare ,a doua luna a

anotimpului iarna ,în luna care urmează după decembrie ,în luna cînd se începe un nou ,cînd
este multă zăpadă ,cînd copacii sunt îmbrăcaţi înhaine albe etc.

b) Întrebări care-i încurajează pe copii să-și exprime idei și sentimentele,să exploreze şi să

investigheze. Spre exemplu:

-Cum aţi ajuns la aceasta concluzie?

-Ce ai observat la …..?
-De ce crezi că…..?
-Cum crezi că se mai poate face…?
-Ce sentimente ai încercat cînd ai fost în rolul „cutare” ?
-Ce trebuie să facă „cineva” ca să poţi avea încredere în el?
- Ce s-ar putea întîmpla, dacă…?
- Cum te-ai fi descurcat, dacă…?
Simpla adăugare a expresiei „De ce crezi tu așa?” fac aceste întrebări accesibil oricărui copil
care s-a gîndit la ideile care se face referire și care are ceva de spus în acest sens.
5. „Ce, cine face așa?”
- educatoarea propune un cuvînt, verb.De exemplu:
-Zboară- cine, ce? (avionul, pasărea, frunza, covorul fermecat, fulgul, gîndul, albina etc.) ;-
Pişcă(acțiune) – (ţînţarul, albina, urzica, frizerul, copilul, gîndacul, vorba;
-Arde – (lemnul, hîrtia, focul, lumina, soarele, becul, etc.).
„Unde poate fi?”
- educatoarea propune un cuvînt pentru exersarea copiilor în corectă a substantivelor și a
prepozițiilor.
De exemplu:
Unde poate fi creionul ? - pe masă, în album, în buzunar, în penal, sub masă,în coş, lîngă
carte, la sora, între cărţi, etc.
„Cum e/cum poate fi?” – propuneți copiilor un cuvînt/obiect,iar acestea vor găsi mai
multe însuşiri care-l înfăţişează.
De exemplu: „Cum e/cum poate fi apa” - curată, rece, caldă, murdară, bună de băut,
fierbinte, străvezie,mirositoare, colorată, îngheţată, fiartă, crudă, gustoasă, sărată, dulce,
sălcie.
Cereți enumerarea calificativelor a celor mai diverse lucruri, obiecte, ființe, etc.
(rochia, bunica, mărul, mașina, educatoarea, orașul, laptele, propoziția, cartea
etc.).