Proiect didactic

PROPUNĂTOR : Petcu Gabriela

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Școala Gimnazială Lețcani, structura Cogeasca
CLASA : a VIII-a
ARIA CURRICULARĂ : Limbă şi comunicare
DISCIPLINA : Limba şi literatura română
SUBIECTUL LECŢIEI : Textul liric. Frumusețea naturii: Într-un lac de Tudor Arghezi
TIPUL LECŢIEI : Lecție de sistematizare și de consolidare a cunoștințelor
TIMP DE LUCRU : 50 min

COMPETENȚE GENERALE:
1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare prin receptarea și producerea
textului oral
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

COMPETENȚE SPECIFICE:
1.1 Exprimarea unui punct de vedere propriu privind reprezentarea aceleiași teme în texte diferite,
în vederea evaluării informațiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor comunicative
2.1 Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue și
discontinue și multimodale.
4.5 Dezvoltarea gândirii logice și analogice (analiză, sinteză, generalizare și abstractizare), prin
utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară, în procesul de învățare pe
tot parcursul vieții

OBIECTIVELE LECŢIEI:
O1. să realizeze înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral
O2- să definească în mod corect genul literar
O3- să își exprime, oral sau în scris opiniile, sentimentele și atitudinile
O4- să identifice ideea poetică din text
O5- să recunoască elementele de versificație
 STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul complex;
Forme de organizare: activiatate frontală, activitate individuală, în echipe, aprecieri verbale;
Mijloace de învăţământ: manualul, caietul, tabla, fişe de lucru;
Forme de evaluare: evaluare formativă şi aprecieri verbale;
Resurse: colectivul de 20 de elevi, sala de clasă.

Bibliografie:

1. Ioniţă, Florin, Literatură.Limbă română.Comunicare pentru clasa a VIII-a, Grup editorial

Art, Bucureşti, 2009;
2. Parfene , Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în
şcoală , Ed. Polirom, Iaşi, 1999;
3. Ilie, Emanuela, Didactica limbii şi literaturii, Editura Polirom, Iași, 2020;
4. Florentina Sămihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Horia
Corcheș, Limba și literatura română. Clasa a VIII-a, Editura Art Klett
Nr. Strategii didactice
Secvenţele Obiective Conţinutul instructiv-educativ (scenariul lecţiei)
crt. Evaluare
lecţiei
Metode şi Forme de
procedee organizare

Activitate
Momentul
1. Profesorul intră în clasă, salută, notează absenţii, iar Conversaţia frontală
organizatoric elevii pregătesc materialele pentru lecţie.
Captarea
atenției Profesorul implică elevii într-o discuție despre
frumusețe, apoi le oferă spre observație elevilor câteva
5min
tablouri celebre și îi roagă să aleagă tabloul preferat.

O1 Pornind de la fișa pe care elevii o au, aceștia vor observa Activitate

că în pom sunt scrise titluri de opere lirice, descoperind
O3 astfel un alt loc în care se poate întâlni frumusețea. Conversaţia frontală
Anunţarea
temei şi a Profesorul scrie pe tablă titlul lecției „Textul liric. Într-
2. Explicaţia
obiectivelor un lac de Tudor Arghezi, însoțit de un motto:„Poezia
lecţiei este creaţia ritmică a frumuseţii în cuvinte”(Edgar Allan Activitate
Poe), apoi anunță obiectivele lecției . individuală
10min
Aprecieri
verbale

Profesorul adresează întrebări elevilor pentru a-și aminti

elementele specifice textului liric învățate în clasa aVII-a.
 Pe baza răspunsurilor, profesorul va realiza o schemă la
tablă sub forma unei hărți conceptuale.
Elevii ascultă poezia în lectura profesorului, apoi vor fi
invitați să noteze câteva impresii personale după prima Activitate Aprecieri
O1 lectură.
frontală verbale
Evocarea „Notează primele tale impresii despre poezie,
Explicaţia
Realizarea O2 completând enunțurile din cadranele date.
3. sensului
Imaginea care m-a surprins este ...
Activitate
O3 Textul îmi amintește de ...
20 min N-am înțeles ... Conversaţia individuală

Poezia m-a făcut să mă simt ..” Evaluare

O4
Elevii vor răspunde unor cerințe ușoare de înțelegere a formativă
O5 Exerciţiul
textului, apoi exercițiile propuse vor face referire la
elementele de prozodie ale textului liric.
Elevii vor nota noțiunile referitoare la: vers, strofă, rimă,
măsură.
 O1

O2 Activitate Aprecieri
Conversaţia
frontală verbale
Profesorul cere elevilor să se grupeze în echipe și să
Exerciţii de O3 realizeze sarcinile de pe fișa de lucru
aprofundare pe Explicaţia
4. baza
Observarea
materialului
O4 sistematică a

Activitate comporta-
Exerciţiul
mentului
O5 Individuală
elevilor

5. Se va anunţa şi explica tema pentru acasă: exercițiul 1,3,4,5 de la

Încheierea pagina 93, din manual.
activităţii Profesorul face aprecieri asupra participării elevilor la lecţie. Conversaţia Activitate Aprecieri
frontală verbale
Explicaţia
 Oglinda tablei
Textul liric. Frumusețea naturii
Într-un lac
de Tudor Arghezi

Textul liric este o creație literară în care autorul își exprimă în mod direct gândurile, emoțiile și
sentimentele, folosind un limbaj expresiv.

Trăsături:
 eul liric- vocea autorului prin care sunt exprimate sentimentele
 limbajul expresiv, figurat
 elementele de versificație sau prozodie dau muzicalitate operei lirice

Elemente de versificație:
Versul- este o unitate dintr-o poezie cu un număr determinat de silabe; în scris reprezintă un rând dintr-
o poezie;
- O denumire mai veche este cea de stih.
Măsura – reprezintă numărul de silabe dintr-un vers.
- poate fi constantă în poezie sau poate varia
Strofa- este o grupare de versuri, în număr variabil, despărțită de alte strofe printr-un rând alb
Tipuri de strofe: - monovers= un singur vers
- distih = cuprinde două versuri
- terțină = cuprinde trei versuri
- catren = cuprinde patru versuri
Rima – constă în potrivirea sunetelor de la sfârșit de vers, începând cu ultima vocală accentuată.
Tipuri de rimă: împerecheată, încrucișată, îmbrățișată, monorimă
Obs. Există și : rimă imperfectă, când se potrivesc doar vocalele accentuate de la sfârșit de vers,
consoanele fiind diferite;
semirimă, când se combină încrucișat versuri cu rimă cu versuri fără rimă ( abcb)
Notează primele tale impresii despre poezie, completând cadranele:

Imaginea care m-a surprins este… N-am înțeles…

Textul îmi amintește de… Poezia m-a făcut să mă simt…

Notează primele tale impresii despre poezie, completând cadranele:

Imaginea care m-a surprins este… N-am înțeles…

Textul îmi amintește de… Poezia m-a făcut să mă simt…

Notează primele tale impresii despre poezie, completând cadranele:

Imaginea care m-a surprins este… N-am înțeles…

Textul îmi amintește de… Poezia m-a făcut să mă simt…

Echipa I

Se dă textul:

„Lacul codrilor albastru Şi să scap din mână cârma,

Nuferi galbeni îl încarcă; Şi lopeţile să-mi scape;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă. Să plutim cuprinşi de farmec
Sub lumina blândei lune –
Şi eu trec de-a lung de maluri, Vântu-n trestii lin foşnească,
Parc-ascult şi parc-aştept Unduioasa apă sune!
Ea din trestii să răsară
Şi să-mi cadă lin pe piept; Dar nu vine… Singuratic
În zadar suspin şi sufăr
Să sărim în luntrea mică, Lângă lacul cel albastru
Îngânaţi de glas de ape, Încărcat cu flori de nufăr. ”

(Mihai Eminescu, Lacul )

Cerințe:

1. Precizează numărul de strofe și cum se numește acest tip de strofă.

2. Indică măsura versurilor

3. Stabilește tipul de rimă al poeziei.

4. Transcrie din text două mărci ale prezenței eului liric în text.
Echipa aII-a

Se dă textul:

„Te uită cum ninge decembre...

Spre geamuri, iubito, priveşte -
Mai spune s-aducă jăratec
Şi focul s-aud cum trosneşte.

Şi mână fotoliul spre sobă,

La horn să ascult vijelia,
Sau zilele mele - totuna -
Aş vrea să le-nvăţ simfonia.

Mai spune s-aducă şi ceaiul,

Şi vino şi tu mai aproape, -
Citeşte-mi ceva de la poluri,
Şi ningă... zăpada ne-ngroape.” (George Bacovia, Decembre)

Cerințe:

1. Precizează numărul de versuri dintr-o strofă. si cum se numește tipul de strofă.

2. Indică măsura versurilor

3. Stabilește tipul de rimă al poeziei.

4. Încearcă să stabilești ritmul poeziei, observând alternanța silabelor accentuate și a celor

neaccentuate.
Echipa a III- a

Se dau textile:

A. Drum de noapte de Ion Pillat

„Ne învelise luna în colb de amintiri.”

B. „Luna iese dintre codri.

Noaptea toată stă s-o vadă.
Zugrăvește umbre negre
Pe lințolii de zăpadă.

Și mereu ea le lungește
Și suind în cer le mută,
Parcă fața-i cuvioasă
E cu ceară învăscută.

Ce gândește? numai norii

Lin se-mbină, se dezbină
Ca fășii de gaz albastru,
Ca și aburi cu lumină.

Lin pin iarbă scotocește

Apa-n prund și-n pietricele.
Florile surâd în taină,
Oare ce-or surâde ele?
………………………….” ( Luna iese dintre codri, M. Eminescu)
Cerințe:
1. Numește tipul de strofă din textul A.
2. Identifică rima textului B.
3. Precizează măsura versurilor din ambele texte.
4. Identifică câte o marcă a prezenței eului liric în fiecare text.
Echipa a IV-a

Se dă textul:

„Fă-te, suflete, copil

Şi strecoară-te tiptil
Prin porumb cu moţ şi ciucuri,
Ca să poţi să te mai bucuri.

Strânge slove, cărţi şi pană.

Dă-le toate de pomană.
Unui nou învăţăcel,
Să se chinuie şi el.

Gândul n-o să te mai fure

Prin zăvoaie şi pădure,
Cu ecoul de cuvinte
Care-ngână şi te minte.

Când tristeţile te dor,

Uită tot şi tâlcul lor.”

(Tudor Arghezi, Fă-te, suflete, copil)

Cerințe:

1. Precizează tipurile de strofe identificate în text

2. Indică măsura versurilor.

3. Numește tipul de rimă identificat în poezie.

4. Transcrie două mărci ale prezenței eului poetic în text.