UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ”

FACULTATEA DE ISTORIE

Dezvoltarea gîndirii critice la orele de istorie

Analiza textului istoric din perioada modernă

F/R

Student:

Chisinau 2024
 Textul
Edictul din Nantes

,, Domnul să fie adorat de toți supușii noștri: și, dacă nu a permis să se roage într-o
singură religie, cel puțin să fie o regulă ca nimeni să nu fie tulburat sau să se creeze nemulțumire
printre supuși. Am considerat necesar să dam acum supușilor noștri o lege generală, clară, cuată
absolută. Francezii să înțeleagă că în această ordonanță constă fundamentul unirii, concordiei,
liniștei și siguranței lor și al restabilirii întregii splendori, bogății și forțe a statului. Din partea
noastră, noi promitem să o respectăm întocmai, fără ca cineva să aibă de suferit […] Art.6 Am
permis și vom permite celor zisei religii pretins reformate să trăiască în toate orașele și locurile
regatului nostru, fără să fie supărați, molestați, nici constrînși să facă lucruri împotriva religiei și
conștiinței lor.”

Dat de Henric al IV – lea, în 1598

Este un text cu acte normative.

1. Condițiile istorice a apariției acestui document.Edictul a reprezentat o măsură de

toleranță religioasă într-o perioadă marcată de conflicte religioase intense, în special în
contextul Războaielor Religioase Franceze. Prin acest edict, Henric al IV-lea a acordat
libertate religioasă protestanților, garantîndu-le dreptul de a practica credința lor în
anumite regiuni și orașe. Aceasta a avut ca scop restabilirea păcii în regat, marcînd un pas
important către reconcilierea religioasă în Franța.
2. Cine este autorul acestui document? Autorul este regele Henric al IV-lea al Franței,
cunoscut și sub numele de Henric de Bourbon. Născut în 1553, Henric a fost un monarh
notabil al dinastiei Bourbon și a jucat un rol semnificativ în istoria Franței. Heric a
devenit rege în 1589 și a condus țara pînă la asasinarea sa în 1610. El este adesea amintit
pentru abilitățile sale diplomatice, politice și militare, inclusiv pentru adoptarea Edictului
din Nantes, care a avut un impact semnificativ asupra istoriei religioase și politice a
Franței. Printre realizările sale notabile se numără și convertirea la catolicism în 1593
pentru a obține sprijinul catolicilor francezi și a accede la tron. Henric a fost, de
asemenea, cunoscut pentru eforturile sale de a restabili stabilitatea în țară, deoarece a
domnit într-o perioadă marcată de conflicte religioase și sociale.
3. Noțiunile de bază. Libertatea religioasă – documentul a garantat libertatea de practicare
a religiei protestante în anumite regiuni ale Franței, marcînd un pas important către
toleranța religioasă într-o perioadă de conflicte religioase. Drepturi politice –
protestanților li s-au acordat drepturi politice și civile, inclusiv dreptul de a participa la
 funcții publice și de a servi în armată. Locuri de refugiu – edictul a permis protestanților
să aibă orașe specifice în care să-și exercite liber credința, creînd astfel zone de refugiu
pentru comunitatea protestantă. Egalitate juridică – protestanților li s-a acordat egalitate
juridică cu catolicii, contribuind la o mai mare integrare în societate.
4. Interesul căror clase sociale reprezintă documentul? Edictul a servit intereselor clasei
sociale a nobililor protestanți și a burgheziei. Acest document a acordat libertate
religioasă și drepturi politice protestanților, oferindu-le posibilitatea de a-și păstra
credința și de a participa la viața politică și socială a țării. Prin urmare, nobilii protestanți
și burghezia, care erau adesea asociate cu mișcarea protestantă, au avut un interes
semnificativ în adoptarea acestui edict pentru a-și proteja drepturile și statutul în
societatea franceză.
5. Prin ce se deosebește acest document de celelalte asemenea acestui? Edictul din Nantes
se deosebește de alte documente de acest gen prin cîteva elemente distinctive: toleranța
religioasă – edictul acordă libertate religioasă protestanților. Drepturi politice pentru
protestanți – edictul a acordat protestanților drepturi politice și civile. Zonare religioasă –
documentul a permis existența unor zine specifice în care protestanții puteau trăi și
practica liber credința lor. Efort de reconciliere – edictul a fost emis în contextul
eforturilor de reconciliere între catolici și protestanți.
6. La ce consecințe a adus apariția acestui document? Apariția acestui document a adus la
toleranța religioasă, reconcilierea internă între catolici și protestanți, la drepturi politice
pentru protestanți și la existența zonelor specifice în care protestanții practicau credința
liber.
7. O istorie concretă a aplicației acestui document. Cazul Louisei Dubois

Într-un mic oraș din sudul Franței, în prima jumătate a secolului al XVII-lea, Louise Dubois,
o tînără protestantă, a fost adusă în fața tribunalului local sub acuzația de practică ilegală a
religiei sale. Cazul ei a captat atenția comunității și a devenit un test pentru aplicarea Edictului
din Nantes.

Faza 1 : Judecata

Louise a fost acuzată de încălcarea normelor catolice într-o perioadă în care conflictele
religioase încă simțeau ecourile Războaielor Religioase Franceze. Avocatul apărării a invocat
Edictul din nantes, argumentînd că tînăra are dreptul să-și practice liber credința în conformitate
cu dispozoțiile edictului emis de Henric al IV-lea.

Faza 2 : Discursul Opoziției

 În același timp, liderul opoziției, un influent preot catolic, a susținut că toleranța excesivă
acordată protestanților slăbește coeziunea socială și religioasă a comunității. El a pledat pentru
revocarea Edictului din Nantes, afirmînd că acesta subminează autoritatea bisericii și ar putea
aduce dezbinare în țară.

Concluzia : Rezultatul cazului

Tribunalul, influențat de tensionările religioase și sociale, a decis să o achite pe Louise

Dubois, bazîndu-se pe dispozițiile Edictului din Nantes. Această decizie a consolidat încrederea
protestanților în protecția legală acordată de edict, dar, în același timp, a alimentat nemulțumirea
grupurilor catolice, contribuind la intensificarea tensiunilor religioase în oraș și punînd în lumină
complexitatea aplicării unui astfel de document într-un context sensibil.