Proiect didactic

Unitatea şcolară: Şcoala Gimnazială Balş, Structura Școala Gimnazială Boureni

An şcolar: 2021-2022

Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe

Disciplina: Matematică

Clasa: a VI-a

Data: 18.03.2022

Profesor: Rusu Aurica Ancuţa

Tipul lecţiei: fixare şi sistematizare

Tema: Probleme. Congruența triunghiurilor

Durata: 50 min

Competenţe generale:

• Identificarea unor date, mărimi şi relaţii matematice, în contextul în care acestea apar
• Preluarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse
surse informaţionale
• Utilizarea conceptelor şi a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice
• Exprimarea în limbajul specific matematicii a informaţiilor, a concluziilor şi a
demersurilor de rezolvare pentru o situaţie dată
• Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situații date
• Modelarea matematică a unei situații date, prin integrarea achizițiilor din diferite domenii

Competenţe specifice:

✓ Recunoaşterea unor elemente de geometrie plană asociate noţiunii de triunghi

✓ Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul geometriei
triunghiului
✓ Utilizarea criteriilor de congruenţă şi a proprietăţilor unor triunghiuri particulare pentru
determinarea caracteristicilor unei configuraţii geometrice
✓ Exprimarea în limbaj geometric simbolic şi figurativ a caracteristicilor triunghiurilor şi
ale liniilor importante în triunghi
 ✓ Analizarea seturilor de date numerice sau a reprezentărilor geometrice în vederea
optimizării calculelor cu lungimi de segmente, distanțe, măsuri de unghiuri și arce de cerc
✓ Transpunerea, în limbaj specific, a unei situații date legate de geometria triunghiului,
rezolvarea problemei obținute și interpretarea rezultatului

Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

𝑂1 − să folosească definiția triunghiurilor congruente pentru a determina lungimi de

segmente sau măsuri de unghiuri

𝑂2 − să demonstreze că două trunghiuri oarecare sunt congruente folosind unul din

cazurile de congruență LUL, ULU și LLL

𝑂3 − să demonstreze că două triunghiuri dreptunghice sunt congruente folosind unul din

cazurile de congruență CU, IU, CC, IC

𝑂4 − să demonstreze că două segmente sunt congruente sau că două unghiuri sunt

congruente folosind metoda triunghiurilor congruente

Metode şi procedee didactice: Explicaţia, Conversaţia, Exerciţiul;

Materiale şi mijloace de învăţământ:

1. I. Petrică, V. Bălşeanu, Matematică. Manual pentru clasa a VI-a, Editura Petrion

2. I. Manea, C. Neagoe, Culegere de probleme de matematică pentru clasa a VI-a, Ed.
Logos Junior, Bucureşti
3. Ş. Smărăndoiu, M. Perianu, D. Săvulescu, Matematică pentru clasa a VI-a, Ed. Art, 2018
4. S. Peligrad, I. Şerdean, A. Ţurcanu, Matematică. Algebră, geometrie, Clasa a VI-a, Ed.
Paralela 45, 2016

- tabla, creta, fişe de lucru

Forme de organizare: frontal, individual

Forme de evaluare: orală formativă

 CONŢINUTUL INSTRUCTIV EDUCATIV STRATEGIA DIDACTICĂ
FORME
DURAT
ETAPELE LECŢIEI OB. ACTIVITATEA METODE ŞI DE MATERIALE ŞI
A ACTIVITATEA PROFESORULUI
ELEVULUI PROCEDEE ORGANI MIJLOACE
ZARE

MOMENT 2' Voi asigura condiţiile necesare Elevii îşi pregătesc

ORGANIZATORIC începutului lecţiei. materialele necesare
începutului lecţiei.

VERIFICAREA
TEMEI PENTRU 4’ Voi verifica tema pentru acasă, voi Elevii participă la Conversaţia
ACASĂ solicita elevii în rezolvarea temei şi dialogul iniţiat de
voi corecta unele confuzii care au profesor.
apărut.

CAPTAREA ŞI
ORIENTAREA 2' Voi anunţa conţinutul lecţiei
ATENŢIEI precum şi obiectivele operaţionale.

REACTUALIZAREA 10' Împart elevilor Fişa 1 de lucru ce Elevii vor rezolva

CUNOŞTINŢELOR conţine noţiuni teoretice despre individual itemii din
ANTERIOARE triughi, clasificarea triunghiurilor, fişa de lucru şi apoi Conversaţia frontal
perimetrul unui triunghi, suma fişa va fi parcursă
măsurilor unghiurilor unui triunghi, oral încât dacă apar
linii importante în triunghi, erori acestea să fie
congruența triunghiurilor oarecare și corectate.
dreptunghice şi solicit rezolvarea
itemilor de tip completare ce apar în
fişa de lucru. Astfel se vor recapitula
noţiunile teoretice de care elevii vor
avea nevoie pe parcursul lecţiei.
FIXAREA 𝑂1 30' Împart elevilor Fișa 2 de lucru. Unii elevi vor ieşi la Exerciţiul
CUNOŞTINŢELOR Elevii vor rezolva o parte din tablă şi vor rezolva Conversaţia
↓ problemele propuse în fișa de lucru. problemele, iar
ceilalţi vor rezolva
pe caiete.
𝑂4
ÎNCHEIEREA Voi anunţa tema şi voi face Elevii îşi notează
LECŢIEI 2' aprecieri asupra participării elevilor la tema pentru acasă.
lecţie.
Tema pentru acasă: problemele din
Fişa 2 de lucru care nu au fost lucrate
la clasă.
 Fişa 1 de lucru

1. Triunghiul care are două laturi congruente se numeşte triunghi .................... .

2. Triunghiul echilateral este ......................................................................... .
3. Triunghiul care are un unghi drept se numește triunghi ................................. .
4. Triunghiul obtuzunghic este triunghiul care ............................................. .
5. ............................ unui triunghi este egal cu suma lungimilor laturilor sale.
6. Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este egală cu ................ .
7. Laturile triunghiului dreptunghic ce formează unghiul drept se numesc
..................... .
8. Latura opusă unghiului drept a unui triunghi dreptunghic se numește
......................... .
9. Mediana în triunghi este .......................................................................... .
10. Semidreapta ce are originea în vârful unui unghi, este situată în interiorul lui
și împarte unghiul în două unghiuri congruente se numește
................................. .
11. Segmentul ce uneşte vârful unui triunghi cu piciorul perpendicularei dusă din
vârf pe latura opusă se numeşte ............................ .
12. Mediatoarea unui segment este ................................................................ .
13. Dacă un punct este egal depărtat de capetele unui segment atunci
.................................................................................................... .
14. Un punct este situat pe bisectoarea unui unghi dacă și numai dacă este
............................................................................................... .
15. Se numesc triunghiuri congruente triunghiurile care
............................................................................................... .
16. Cazurile de congruență folosite pentru triunghiurile oarecare sunt:
........................................................... .
17. Cazurile de congruență folosite pentru triunghiurile dreptunghice sunt:
........................................................... .
 Fişă de lucru

1. Fie ∆𝐶𝑆𝑀 ≡ ∆𝐴𝑅𝑇. Completaţi spaţiile punctate astfel încât să obţineţi

propoziţii adevărate:
a) 𝐶𝑆 ≡..... d) ∢𝐶𝑆𝑀 ≡ ∢........
b) .....≡ 𝑅𝑇 e) ∢.........≡ ∢𝑅𝐴𝑇
c) 𝐶𝑀 ≡...... f) ∢𝑆𝑀𝐶 ≡ ∢........ .
2. Dacă 𝐷𝐸 ≡ 𝑀𝑁, ∢𝐷𝐸𝐹 ≡ ∢𝑀𝑁𝑃 şi 𝐸𝐹 ≡ 𝑁𝑃, atunci triunghiurile ......... şi
𝑀𝑁𝑃 sunt ................. conform cazului ........... .
3. Dacă ∢𝐸𝐷𝐹 ≡ ∢𝑁𝑀𝑃, 𝐷𝐹 ≡ 𝑀𝑃 şi ∢𝐸𝐹𝐷 ≡ ∢𝑁𝑃𝑀, atunci triunghiurile
𝐸𝐷𝐹 şi ....... sunt congruente conform cazului ...... .
4. Dacă 𝑀𝐴 ≡ 𝐶𝑅, 𝐴𝐼 ≡ 𝑅𝑇, 𝑀𝐼 ≡ 𝐶𝑇, atunci triunghiurile 𝑀𝐴𝐼 şi ...... sunt
congruente conform cazului ......... .
5. Fie ∆𝑁𝑂𝑅 și ∆𝑀𝐼𝐶. Știind că 𝑂𝑅 ≡ 𝐼𝐶 adăugați perechile de unghiuri
congruente încât conform cazului ULU să demonstrați că triunghiurile date
sunt congruente.
6. Fie ∆𝐴𝑅𝐶 și ∆𝐷𝐼𝑀. Știind că ∢𝑅𝐴𝐶 ≡ ∢𝐼𝐷𝑀 adăugați perechile de laturi
congruente pentru a demonstra că triunghiurile date sunt congruente conform
cazului LUL.
7. Dacă ∆𝑅𝑆𝑇 este isoscel şi ∆𝑅𝑆𝑇 ≡ ∆𝑀𝑁𝑃, atunci ∆𝑀𝑁𝑃 este:
a) oarecare;
b) isoscel;
c) echilateral.
8. Dacă ∆𝐷𝐴𝑅 este obtuzunghic şi ∆𝐷𝐴𝑅 ≡ ∆𝑆𝑇𝑈, atunci ∆𝑆𝑇𝑈 este:
a) ascuţitunghic;
b) dreptunghic;
c) obtuzunghic.
9. Dacă ∆𝐴𝐵𝐶 ≡ ∆𝐸𝐹𝐺 şi ∆𝐸𝐹𝐺 ≡ ∆𝑀𝑁𝑃, arătaţi că: 𝐴𝐵 ≡ 𝑀𝑁.
10. Ştiind că ∆𝐺𝐻𝐼 ≡ ∆𝑃𝑄𝑅 şi că măsurile unghiurilor ∆𝑃𝑄𝑅 sunt direct
proporţionale cu numerele 5, 6 şi 7, aflaţi măsurile unghiurilor ∆𝐺𝐻𝐼.
11. Ştiind că ∆𝐻𝐼𝐽 ≡ ∆𝐴𝐵𝐶 şi că perimetrul ∆𝐴𝐵𝐶 este egal cu 39 cm,
𝐴𝐶 reprezintă 80% din 𝐴𝐵 iar 𝐵𝐶 reprezintă 120% din 𝐴𝐵, aflaţi lungimile
laturilor ∆𝐻𝐼𝐽.
12. Fie triunghiul ABC cu O mijlocul segmentului 𝐵𝐶 și se consideră punctul 𝐷
simetricul lui 𝐴 față de 𝑂. Demonstrați că:
a) ∆AOB≡ ∆DOC; b) ∆ABC≡ ∆DCB c) 𝐴𝐵 ∥ 𝐷𝐶.
13. Fie 𝑎, 𝑏, 𝑐 drepte concurente în O și punctele 𝐴, 𝐴′ ∈ 𝑎, 𝐵, 𝐵′ ∈ 𝑏, 𝐶, 𝐶 ′ ∈
𝑐, astfel încât 𝑂𝐴 ≡ 𝑂𝐴′ , 𝑂𝐵 ≡ 𝑂𝐵′ , 𝑂𝐶 ≡ 𝑂𝐶 ′ și 𝐴, 𝐵, 𝐶 să fie necoliniare.
Demonstrați că ∆𝐴𝐵𝐶 ≡ ∆𝐴′ 𝐵′ 𝐶 ′ .
14. Se consideră cercurile concentrice, 𝐶(𝑂, 𝑟) și 𝐶(𝑂, 𝑅) și punctele A și C
aparținând 𝐶(𝑂, 𝑟) iar punctele B și D aparținînd 𝐶(𝑂, 𝑅) astfel încât O, A, B,
respectiv O, C, D coliniare. Demonstrați că AD≡ 𝐶𝐵.
15. Fie ∆ABC și punctele D∈ 𝐴𝐶 și E∈BC, astfel încât CD≡CE. Se știe că
∢CDB≡ ∢CEA. Demonstrați că:
a) AC≡BC; b) ∢CAE≡ ∢𝐶𝐵𝐷; c) AD≡BE
16.Se consideră unghiul 𝑋𝐶𝑌 și punctul 𝐴 ∈ 𝐶𝑋, punctul 𝐵 ∈ 𝐶𝑌 astfel încât
𝐶𝐴 ≡ 𝐶𝐵 și se duce bisectoarea unghiului care intersectează segmentul 𝐴𝐵 în
punctul 𝑂. Să se arate că:
a) ∆𝐶𝑂𝐵 ≡ ∆𝐶𝑂𝐴; b) 𝑂𝐵 ≡ 𝑂𝐴;
c) ∢𝐶𝑂𝐵 ≡ ∢𝐶𝑂𝐴; d) ∢𝑂𝐴𝐵 ≡ ∢𝑂𝐵𝐴.
17. Se consideră ∆𝐴𝐵𝐶 isoscel, 𝐴𝐵 ≡ 𝐴𝐶. Știind că 𝑀𝐵 ⊥ 𝐴𝐵 și 𝑁𝐶 ⊥ 𝐴𝐶 și că
𝑀𝐵 ≡ 𝑁𝐶 arătați că ∢𝑀𝐴𝐵 ≡ ∢𝑁𝐴𝐶 și stabiliți natura triunhiului AMN.
18. Pe laturile ∢𝑋𝑂𝑌, fie 𝐶 ∈ 𝑂𝑋 și 𝐴 ∈ 𝑂𝑌 astfel încât 𝑂𝐶 ≡ 𝑂𝐴. Se duc 𝐶𝐵 ⊥
𝑂𝑌 și 𝐴𝐷 ⊥ 𝑂𝑋, 𝐵 ∈ 𝑂𝑌, 𝐷 ∈ 𝑂𝑋. Să se arate că:
a) 𝑂𝐵 ≡ 𝑂𝐷; b) ∆𝐷𝑀𝐶 ≡ ∆𝐵𝑀𝐴, unde {𝑀} = 𝐴𝐷 ∩ 𝐵𝐶.