LUCRAREA L6

CONVERTOARE DE MĂSURARE ÎN REGIM DINAMIC

 1.Chestiuni de studiat.

 1.1. Ecuaţii de funcţionare pentru convertoarele de măsurare.

1.2. Comportarea convertoarelor în domeniul timp.
1.2.1. Convertoare de ordinul I
1.2.2. Convertoare de ordinul II
1.3. Comportarea convertoarelor în domeniul frecvenţă.
Determinarea experimentală a caracteristicii de frecvenţă

 2.Mod de experimentare.

2.1.Regimul dinamic corespunde situaţiei în care mărimea aplicată la intrarea unui

mijloc de măsurare (MM) este funcţie de timp - x(t) - şi ca urmare, şi mărimea de ieşire este
funcţie de timp - y(t). Cunoaşterea comportării în regim dinamic este importantă atât pentru
mijloacele de măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice cât şi pentru sistemele destinate
vizualizări şi măsurării variaţiei în timp a mărimilor.
In procesul de măsurare a unei mărimi variabile în timp MM prezintă o eroare
dinamică datorată structurii lanţului de măsurare şi elementelor componente ale
convertoarelor de măsurare. Variaţiile mărimii de intrare x(t) nu pot fi urmărite instantaneu
de către MM datorită inerţiilor de tip electric, termic sau electromagnetic şi a amortiză-rilor,
iar evoluţia în timp a mărimii de intrare se transmite cu întârziere la ieşire, uneori cu
deformări în raport cu caracteristica statică de conversie.
Relaţia între mărimea de intrare şi cea de ieşire este, în general, o ecuaţie dife-renţială
liniară cu coeficienţi constanţi, de ordin n:
dny d n −1 y dy
an n + an −1 n −1 +...+ a1 + ao y = x ( t )
dt dt dt
Funcţie de ordinul n al ecuaţiei diferenţiale, convertoarele de măsurare cele mai întâlnite în
structura lanţurilor de măsurare se clasifică astfel:
 - convertoare de ordin zero: ao y(t ) = x (t )
dy(t )
- convertoare de ordin I: a1 + ao y ( t ) = x ( t )
dt
d 2 y( t ) dy(t )
- convertoare de ordin II: a2 + a1 + ao y ( t ) = x ( t )
dt 2 dt
Analiza comportării în regim dinamic a unui mijloc de măsurare se realizează în
domeniul timp şi în domeniul frecvenţă.
2.2. Criteriile de apreciere a calităţii MM în privinţa comportării în domeniul timp, în
momentul aplicării la intrare a unei funcţii treaptă sunt:
- timpul de creştere - tcr - timpul în care semnalul creşte de la 10% la 90% din
valoarea de regim stabilizat (fig.1)

Fig.1. Definirea parametrilor caracteristici în domeniul timp.

- timpul de stabilizare -ts - timpul care trece de la aplicarea mărimi de intrare şi până
cînd mărimea de ieşire atinge o valoare care se abate cu mai puţin de o valoare prescrisă 
faţă de cea de regim stabilizat;
-constanta de timp -  -intervalul de timp după care semnalul de ieşire atinge 63,2%
din valoarea de regim permanent;
-timpul de întârziere - tm -decalajul de timp al răspunsului faţă de intrare;
-supracreşterea -  - depăşirea maximă a valorii de regim permanent a mărimii de
ieşire, la aplicarea funcţiei treaptă la intrare.

 2.2.1. Ecuaţia de funcţionare pentru convertorul de ordinul I se poate scrie şi

sub forma:
dy(t )
 + y(t ) = Sx (t )
dt
cu: - constanta de timp, S-sensibilitatea convertorului.
Mărimea de ieşire, la aplicarea unei funcţii treaptă x (t ) = X 0  1(t ) , are expresia:
 − 
t
y = SX 0 1 − e t 
 
 
În fig.2. se prezintă acest răspuns, sub formă adimensională, precum şi modul de
determinare a constantei de timp.

Fig. 2.Constanta de timp

 Se va studia convertorul de ordinul I de tip electric. Schema montajului utilizat este

prezentată în fig.3.

Fig.3. Studiul convertorului de ordinul I în

domeniul timp

du2 (t )
Ecuaţia specifică convertorului este : RC + u2 (t ) = u1 (t )
dt
Se aplică de la un generator de semnal tensiunea u1(t) de forma dreptunghiulară cu
durata mare a palierului. Se aduc cele două semnale la intrările unui osciloscop cu două
canale. Se măsoară parametrii caracteristici (, tcr , ts).

 Datele se trec în tabelul 2.

Tabel 2
R C calc = RC mas tcr ts
 F s s s s
 Constanta de timp se determină în două moduri:
• direct din măsurarea cu ajutorul osciloscopului ca fiind timpul în care semnalul de ieşire
atinge 63,2 % din valoarea de regim;
• prin calcul, funcţie de valorile măsurate.
Pornind de la:
 − 
t t

y = SX 0 1 − e t  −
t = 1− y t  y 
  → e → = − ln  1 − 
  SX 0   SX 0 
Din valorile măsurate , la diferite intervale de timp t , pentru y=u2(t) şi pentru SXo=u1(t) se
poate construi graficul din fig.4.

Fig. 4. Mod de determinare a

constantei de timp

Prin regresie liniară se construieşte dreapta de aproximare cea mai probabilă :

y = ax + b

n
1 n n

 x i yi −   x i  yi
n i = 1 i =1
i =1
a= 2
b = y − ax x , y -valori medii
n
1 n 
 i n   x i 
x 2
−
i =1 i =1

 2.2.2.Ecuaţia de functionare pentru convertorul de ordinul II se poate pune sub

forma:
1 d 2 y(t ) 2  dy(t )
+ + y(t ) = Sx (t )
 20 dt 2  0 dt
unde:
a0 a1
0 = - pulsaţia proprie = - factor de amortizare
a2 2 a0 a2
In funcţie de valorile factorului de amortizare  pot exista trei regimuri de
funcţionare (fig.5):
 Fig.5. Răspunsurile convertorului de ordinul II

-oscilator amortizat 1

-aperiodic critic =1
-aperiodic supraamortizat 1

 Se vor face măsurători pentru un convertor de ordinul II de tip electric - fig.6

Fig.6.Schema de montaj pentru

convertorul de ordinul II de tip electric

Se aplică de la un generator de semnal tensiunea u1(t) de forma dreptunghiulară cu

durata mare a palierului. Se aduc cele două semnale la intrările unui osciloscop cu două
canale.

 Datele se trec în tabelul 3.

Tabel 3
Regim R L C ocalc  calc calc tscalc omas  mas mas tsmas
 H F rad/s -- % s rad/s -- % s
 Valori calculate:

−
1 R C 1−  2
 0calc =  calc =  calc (%) = e 100
LC 2 L
ln  1 −  2 
 
tscalc  − (= 0,02 sau 0,05).
 0
ymax − y
Valori măsurate:  mas (%) = 100
y
unde: ymax, y -valoarea maximă, respectiv de regim permanent a mărimii de ieşire.

1
 mas =
2
 
  
1+  

 ln
 ( %) 

 100 
2
 0 mas = cu T - perioada primei oscilaţii
T 1− 2

 3.Intrebări recapitulative.
3.1. Să se scrie ecuaţiile de funcţionare în domeniul timp pentru convertoarele de
ordinul I şi II.
3.2. Să se obţină prin calcul relaţiile ce definesc răspunsul la o excitaţie treaptă
pentru aceste convertoare.
3.3. Deduceţi caracteristica de frecvenţă pentru convertoarele de ordinul I şi II.
3.4. Care sunt parametrii caracteristici pentru caracterizarea în domeniul timp a
convertoarelor de măsurare?