REVISTA LUNARA EDITATA DE C.C. AL U.T.C. ANUL XV - NR.

174 5/85
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI
SUMAR
... ... pag 4-5
... .. pag. 6-7
" " ... pag. 8-9
I hibrid ..
audlolrec-
PRACTICE PENTRU
ECONbM'SIREA ENERGIEI P1l9. 1 ()-1,
Reruperlltor de cAldu de I t
ee IA aol>elor
Economi. rea cilldurli 1"
laculllle
LA CEREREA PIONIERILOR
. . .. .. . .... .. pa 12-13
Radioreceptoare Ioane Simple
T l ecomand
AUTOMOTO ....... . .... .... . .. pag 14-F
Autolur e OLTCIT: Ser
YIC8
Aprindere loml!la 8 lumi
OIlor de po::
CI TITOR" RECO Nol .
Automat TII
TI/gerul SChm
Taster pentru s pU",
redresoare
Ge"erBtor
P<l9 1& 17
TEHNiCA MODERNA Il Il 18-19
OTOTEHNICA .. ...
Scai de control
Capac pentru aparat
C. ac pentru ocular
REVISTA REVISTELOR ..
Generator Mors
P,eamphficator aniMa
A. pl Ireator AF

control
arec ro car ponablle
SERVICE
. Pil9 23
pag 24
LUTII rl. lENTB
..
NIIMI II ENI IEI
(CITITI IN PAG. 10- '1
_ politic m ...... In ..... " ..... lin ........... din p .... -'FI. Con-
...... II XII-I II U.T. C. conetltul. In ac.I .. , IImp un 1mp0fl1lll prilej de bltan" d.
_.. pOIIlbIIltl1ll cu _ or ..ac ... obiect ...... de . Mor.
. Moblllz'I' In repetlll. ,'ndurl de Indemnuri. " Inclc:apll ecr ..... lul ,_II II p.-
tow ...... NICOLAE CEAufueU. "nerI n,,", cu ...... proprlln InliII-
Iulr aampl.1 oblaellwelor .trellGle. ... blRt. d. ConIJl'.ul el XIII-l el p.tldUlul
PI'nt,. C.' H numiri econom .. Ir a. en .. at. electrtcl, d. m .... U prim. ,1 m .... , ....
!ltllza ... r.uraelor necorwerllional. d. -iJl .. recuper ,1 rIloIOllIr m .. .tllelor
ulllza'. 'n diferi'. HCt_ .. 'n _, conl , vi propunem cIQuI 'uerlrl C' aper11n unor
luerlrl .. eI .. eI. In veder economlllrU en_,I. electrt ee cu dIv .... IIn_1I111 d.
mar. u'III' ''. pentru conatruetortl am .. ort. .
CONVERTOR 6V/12V
Majorlta'ea casetofoanel or. ra-
diourllor. televizoarelor portabil e
si nt concepute pentru a putea II ali-
mentate de la bateria de 12 V a unul
autovehi cul. Automobilel e cu ali-
mentare Il 6 V nu oferA InsA posibl-
htiltea racordArli aparatelor amintite
mil sus la baterie. deoarece acestea
au in general tensiuni de lucru mal
ar . de 6 V. Posesorii de autovehl-
QJ' e cu tensiunea baterie! de 6 V nu

alimenta tel evlzoerele portabil e
ip .,Sport" sau "Ol t" de la tenslu-
de bord a automobiluluI. In
sa Impune construirea
nul convertor care s ridice t ensl u-
_e3 de 6 V pina la 12 V care
o putere suliclent de mare pen-
a menta un tel evizor porta-
Schema pe care o propun este
cea a unui convertor cu o putere de
25-30 W. care debteazA la o
ensiune stabilizat de 12 V, care
enl ine valoarea constantA chiar
DAN TEDDDISIU, Buour t:1
dacA tensiunea la Intrarea converto-
rulul este de numai 3-4 V.
Montal ul constA dintr-un CBA
(circuit bascul ant astabll) , care ge-
nereazA un semnal dreptunghiular,
semnal ce este ampl ifi cat de tranzis-
torul de lip B0 135 (beta cupr ins in-
tre 50 60) de tranzistorul de pu-
tere 2N3055 (beta de aproximativ
60) . Tranzistorul de putare 8e va
monta pe un radiator (eventual o
parte metalicA a caroserie! autovehl-
cul ului - atenlle la Izolarea falA de
masAI) . Radlatorul trebuie sA o
suprafalA de minimum 400 cm
2
pen-
tru a permite funcllonarea convertc;
rulul timp de citeva ore, fArA Intreru-
pere.
Transformatorul ridl cAtor de ten-
siune va avea un mi ez de 6 cni'. In
primar bobi nlndu-se 50 de spire
CuEm de 3-3,5 mm diametru, Iar
In secundar 150 de splre CuEm 0 2
BOILER CU TERMOSTAT
Termos:at electronic pe care-I
propun conceput In scopul
econom- ira engi ei electrice i n 10-
I efi I rural care nu be-
l,Al efi ci azA de
Termostat es-e atasat unul bol-
ler electric pe care l-am realizat
dintr-un extinctor portabH cu capa-
citatea de 2-2. 5 1, c:rui a !-am adus'
unele modlflcir L Boi ler ul"
termostatul le-am conceput pentru
prepararea apei calde - Iocuin,a
paron\lIor mei din sallA CoziI.
Ext.nc;torul a fost golit.
vopsit. In exterior _upiM pri n
sudurA toate gAurile. In - al se
introduce o de inc:ldz.e -
tub metalic (220 V/SOO sau 1 000
W) . de fixare a (
gura 2) se sudeazA la gura extincto--
rului. Montarea rezlstenlel se reali-
cu furuburi, iar etan..-
rea se face cu o garnituri adecvati _
Apa rece Intr' Tn boll er prin par-
lea de jos, printr-o teavA de 1/2 '. Ie-
ape! calde se face printr-o
gaJrA In fundul extlnC10rul ul In .
care este o de 1/2' "
care se pune in legAturA cu roblne-
I\JI de la (se poate folosi o
balerie de robinete pentru
chiuvetA). Elctinctorul se monteazA
in apropierea chluvetel, Intr-un loc
ascuns.
Intreg rezervorul l-am Invelit cu
un strat de cca 2 cm g,osime din
mineralA apoi cu o foaie din
material plastic.
Scheme instala\lel este cl asic.
Apa rece intr prin partea de jos a
oo.lerului $i apei
incalu e sore consumatori. Amesl e-
Elev. OABRIELA POPA,
Lic eul .Oot:ev B.ncll .-I I
carea i n prOPor1ia doriti cu apa
rece se face prin deschi derea celui
de-ai doil ea robmat de la baterie.
Boilerul propus. cu tennostatul
raspectiv. are unele avantaj e de
cel din comef1: poate fi 8l8$a.t sub
nivelul ehiuvetei, tennostatarea este
precisA ,1 l e la tempera%ul8
termolzolaree buna con-
sum relativ mic de energie electrici.
deci nu i n re-
lea.
Termoalatul electronic pe care n
propun ca traduC10r de
temperaturA un tranzistor cu germa-
nlu. EI se monteazA Intr-un radialor
(de la AC180 sau si milar) se
asazA i n contact termic cu peratel e
rezervorului. EI se poate IIxa cu o
ce este In partea de
sus a rezervorul ui (figura 1). 'zola-
rea ectric8 de razervor se face
i Ono o foilA de micA. Cind
Cleste. curentul rezl-
ct.IaI " T_ se deter-
mina ee trigerulul format
din T
2
, T1" Ca r are. T. In
conduclie, ,. T s se blocheazA. Re-
leu' electromagneuc 1'2 V 170 il)
deconecteazA enl area razlsten-
Iei de IncAlzire
Becul (B) se lIinge. dl cind fap-
tul s-a atins temperatura doriti!
(reglatA din poten\iom Pl.
Alimentarei razisten de incAl-
zire a releu lui se face butonul
1.
Condensatorul leg.. ., paralel cu
T, suprimA componenta
ce se induce i n conducloer-ete lungi.
Carcasa rezervorului se te.;oa obl .-
catori u la D6ml n! penl ru a even.
accidentele.
Allmentarea termostatulul se face
pri ntr-un transformator de sonerie.
pe de 8 V, la care se adauga
o punte redresoare un condensa-
tor el e<:1rol itic de 1 000 )J F.
2


mm. Transtormatorul va 11 amplasat
intr-un loc bine venUlat, deoarece
prin acesta trec curenll de ordinul a
5 A In primar ,1 2 A in secu ndar
Tensiunea din secun d ar ul
translormatorulul este de
o punte t ip 3PMl (sau 4 diode d'c! ' p
RA220), IIltratA de un condensator
de 2 000 )J F. iar apoi stabiti-
la val oarea de 12 V. Tranzistc;
rul de ti p 2N3055 se va monta pe un
radiator de 200 cm', Izolat falA de
masAI
Indi catorul de este un
bec de 12 V/40 mA. Convertorul nu
necesitA regl aje deosebite. Iar la ,e-
sa se va conecta o siguranta
de 2 ... 2. 5 A.
I I
220V
I + 12\
I


,
I
,
I

(traducto
de

punere l i!

1
APLICATII AC.
(URMARE DIN NR. TRECUT)
in cltdrul grupaJulul r.lerltor la 8tnllllllcaloareta operallonale .item el
,ceet., 1. utAlzeazi 'oarte r. In circuit cu bucll deechlll (Ieiel 'iri reee-
pe), din CIUli cl,tlgulul m In tenllune, c_ reduce dr.tlc pll\l de viri.
lIe , leml\lletor er. Intrlr. pentru un rilpuna IInllr II 1 .. lr
Exilli, totu,I, numeroae. epllc'lIl In c nu n. Int.r azi Unl.ltal.a
"Ipunaulul, ci, dlmpotrlvi, urmirlm comuta"l 'ermi I I .. lrll Inlre cet. doui
atjrl de latura,le potlblle, atunci cinci I.mnllul de Intrar. dapi",le, Intr-un
lenl l8U In ceti lall, un IRumll 11'119 preetablllt.
in cete ce urmeazi vi propunem cltevl montl\. Ilmpl. de Intrerupito
prin tem peratu,l , lumini, lunet, tenllune etc., c IU II bazi un
amplifi cator opera,lonal In conllgurall. d. comp.ltor 'iri r.aClI. ,1 co-
mIRdi un releu 'Iectromagnetlc prin ntermeelul unul l1anllltor In regIm de
comuta,'e.
NTRERUpATOARE
DE TEMPERATURA
Schema din figura 1 un
comutator aCl lonat la acider tern-
peraturll ambiante (in
traductorulul R,n) lub o anumiti va-
10.' IImlli, prin aJusta-
rea trimerulul R,.
Intr6rii nelnveraoare a AO I se
un potenlial lix din divlzorul
R
2
-R:J, Iar IntrArii Inversoare I se
din dlvizorul R,-R,n un po-
tenllel va,l abll cu lemperatura, dato-
rlt6 elementul ui R,IJo care este un
termistor cu coefiC1ent negativ de

Alunel cind temperatura ambianti
scade, r.zlstenla t e,mlstorul ul
o dati cu ea po-
tenllalul pozitiv aplicat IntrArii Inver-
soare. La o de
prag (prestabilit6 din R,), Intrarea
Inversoare devine ,.mal da-
cit intrarea nelnversoare, AO
in starea de saturalle na-
tranzistorul T, se sat ureazA
si el Si astlel releul co-
mandind prin contactele sale de lu-
cru orice consumator dorit.
Trimerul R, se astfel incit
bascularea re!eulul se
pentru o cit
mal de pragul dorit. Ter.
mlstorul poa,e avea valoarea nomi
(I a 25C) de ordinul sutel or de
ohml sau al klloohmllor. Releul
avea la 12 V s
rezistenla boblnei nu miii 'ca de
120-100 n. Pen,ru relee cu un cu-
rent nominal sub mA se pot
lolosl tranzistoare de putere
(BOI77, BC251 etc.).
Numerot8tee plnll or coresponde
ampllfi catorulul operallonal fi A 741
.(I'A 741) in DIL cu 2 x 7 te -
mlnale .
Pagini realizate da flz. A. MARCULEBCU
EkPEillMENT
(URMARE DIN NR. TRECUT)
Cordoanele de (di n con-
ductor IIlat, Izolat) se la
cel e douA extreme ale mu-
lei, Izolind atent locuril e de imblnare
pri n mici de tub intro-
duse in prealabil pe conductoare.
Atit timp cii sint calde,
peste ele poate fi fo'1at chiar izol a-
torul propriu al conductoarel or. La
5
din mufa .. cele lire
sint Imoblllzate prin stringerea ari-
pioarelor din cu care es,e pra-
mufa: Inainte de aceastA opa-
ral le, peste zona de stringere a con-
ductoarelor va fi t ras un
mic de tub Toate aceste
suri de proteclle sint necesare deoa-
rece mufele de microfon nu sint
6
concepute pentru a lucra l a tensiu-
nea relelel (distanle mici intre picio-
instabilitat e etc.).
Ele POl fi insa folosite cu sucees in
experimentare, cu cond III a de e nu
le cu pla sau decupla atunci cind
montalul se sub tensiune. pen-
tru a preintimpina uzura (deteriora-
rea) 8cintellor.
Intr-o
modulul becurllor poate fi combinat
cu cel al tlristoarelor, cum vom
mal departe (vezi 'otografla
din trecut) .
3. MODULUL TlRISTOARELOR
cum se releaua elec-
are tensiunea no-
de 220 V valoare ell cace,
respectiv deY2 220 V 310 V va-
loare de virf. Din acest moI' . tir is-
toarete utilizate In or9a de I ",i
(ca de altfel In orice montaj cu 00 .....
8umalorl de rele al trebu' sa ba
tenslunae inversa m ax 'de cel cu-
I
i" 350-400 V, pen ru a s pana
risc event lJaJeie supracresterl
accidentale de 5' Practic se
folosesc tir istoare l a 400-600 V.
av i nd c ' entul maxim dir ect
(anod-catodl W1 da consumul
preconizat pe fi ecare canal.
fntr-o (fig. 5) , acest
modul a fost realizat cu tlristoere de
tip T N6, de lA/6OO V e
I.P.R care o
pul ete per CII>
de cel pulin 100 W. DupA cum se
din cele fotografii e
modulului (figura 6 - fala, respea'
fi gura 7 - sDatele tlristoa-
rele sIne mont ate pe radiatoare
ci n tablli de aluminiu (cca
15 cml fi eeare) , conexiunile de .Jn-
trare" de sint efectuate
prin Intermedi ul unor cose prinse In
$U!uburi, Iar In cl roultul anodl c al
ecrui t irlstor .se afli IntercalalA o
si!;'Jranl6 IuzlbUi de 1 A, cu soclu
adecvat. Pentru a prei ntimpina atl O'
geril e accidentale ale conex iunilor
de pe spate cu diverse obiecte me-
talice aflate pe masa de lucru. pl;!-
cul a a 'ost prevAzutA la colluri cu
Si.-fuburi de distantare.
Co ex' nil e se fac cu cordon lltal.
M! oIBI. aslgurindu-ee lipituri si-
S re. s cient de dlstantate Intre
ele.
La llt'Urea ti ristoarelor pe radie-
toare ee pune o atenlie deoeebltA
in ceea ce st ringerea
ril or. Producatorii de component e
ectroni ce menllOneazA In cataloa-
gele lor astfel de parametri meca-
nici (fof1Ji .... cupl ul maxim de
stri ngere etc. ). dar constructorllor
amator i le este 9'BU ,a In
aceste (de re-
ei nIci nu oosedi chei dinamo-
metri ce) . In cazul de tiristoa-
rele T1N6(4) ee vor stringe foarte
slab. atit cii se Imobll lzeze
clpsula radlatorul. pentru a nu
aluneca prin rollre In timpul lucru-
l uI. Contaot ul termi c radlat or-
clpau" are astlel de sulerlt, der ori-
cum radl aloTUI aste suflclent pentru
disiparea dezvoltate in ti rls-
tor pentr u un curent de cea 0, 5 A
(In plus. becurile de la nu ard
cont inuu).
O altA variantA a modul ului a lost
cu tlrlstoare de putere mal
mare, respectiv de 10 A/ 400 V. ca
de exemplu KY202M. KY202H etc.
P1aca de montaj (fig. 8) conli ne in
acest caz, pe sigurantel e luzi-
bile de 3 A, In socluri . cel e rei
mufe . pent ru conectarea
becurilor. TIristoarel e si nt prevlzute
cu mici radiatoare din aluminiu (cea
20 cm
2
fiecarel . di mensionate pen-
tru un curent maxim de cea lA oer
canal In IunCl/onare coMinui ezI
lotografia din trecut). r&-
glm Intermitent se poate urca
pinA la un curent maxim de 3 A.
pi nA la cca 800, W per canal.
...... . .. -.al"""' . U \RF """""""
mulare mai bun. de ,'C si foarte
de fluctuat iil e ten-
siunII de alimentare, operational fi-
Ind conectat In di agonala de "masu-
rare" a unei punll Wheatstone. Desi-
gur, tensiunea de alimentare nu tre-
buie sub valoarea de an-
a releulul prin tran-
zistorul T, saturat.
i n l igura 1 se Inlocuiesc in-
tre ele elementele R, R'h'
montajul devine un comutat or acl lo-
nat de cr .. teraa tampara'lurll p_la
un prag pr .. lablHl lucru 8a
poate obIl ne inversind i ntre el e bor-
nele de Intrare ale operational ulul.)
Pentru temperat uri de lu-
cru, utilizarea termistoarelor ca t ra-
ductoare dezavantajul
dlslpatla a acastora le poate
modifica temperatura proprie. im-
pie<llcind ati ngerea a val ori-
lor din mediul ambiant. In astlel de
cazuri lermlstoarale se Inlocuiesc
prin dioda semiconductoare cu sili-
ciu. 1n polarizare Practic
toate diodal e cu siliciu au aproxima-
tiv coellclent de variatie cu
temperatura (cea - 2mV/"C) in
general o dlslpatle foarte
la curenti de ordi nul mlIIampa-
rllor.
In figura 2 este o va-
de aCllonat prin
cr .. t ... lamper.lurll p .. la un prag
p, .. mbllII avi nd ca tr8ductor ter-
moelectric o cu sili-
ciu. o:t- de mont8jul precedent
Inversarea bornelor de In-
ITare ale operationalulul (pollmt lal
fix oe intr.rea inversoare. resoectiv
o
7
o
311KY202H
p
p
Th 1
A
Th 2
Pen. fU uIllizarea in alte scopuri. mo-
dului II l i reprol ectat pri n marirea
radlatoarel or a slguranl elor, ca
prin inlocuirea mufelor cu a1te sis-
teme de conexiune mal robuste.
'''Oarea in nu
aia probl eme. Se recomanda utlllza-
ree l'IOr Interme<llare. atit pe
ati ' e radiator placa de montaj
( ;area ell clenla radia-
l cit $1 pe spate. intre
oepuc1i de racord la anod.
Conductoarele de conexiune (11 -
izol ate) vor avea sacl lunea de
puti n 9, 75 pe. t raseul
.. f'V'4 t ,.. ,,,-,,,,.,., 100 A""
"'\111:111''''118 uq.tOIJVC1 U'C Lt:II 11 pilClfG:LUf G
pe Intnuea nei nversoarel. ca si n-
troducerea celulei o,-R, penlru
stabilizarea tensiunii de alim4lfltare a
punt ii R:z, R30 R .. O, . Reglajul pragu-
lui de se face din pOlen-
tiomelrul (eventuat trimer).
Montaj ul o precizie de c0-
mutare mal de :l:O,5' C i n do-
meniul de temperatura - 5O"C +
+120" C domeniul se
la temperatura mediului in care aste
plasat traductorul O,. nu Intregul
montaj).
O variantA de I ntrerupitor ae-
lionat de este dati in 11-
gura 3. De data aceast a stimulul de
II consti tuie nu tempera-
tura senzorulul. ci dlf."'la de tam-
peraluti dintre cele traduc-
toare. O,. O,. plasate i n medii di fe-
rite. Mal precis. montaJul actioneaza
releul atunci ci nd temperatura lui O,
o p'e cea a lui O, . indife-
rent de valo,.le reale ale celor
temperaturl .
Val orile relative ale curenlilor de
repaus prin O, O, rot II modifi-
cate din potel1llometru (se egal i-
cAderile de tensiune i n di rect
pe diode atunci cind ele se afla la
asiguri nd ast-
,el tensiunea nulli la AO) . De
remarcat echilibrul poate 'i lacut
pent ru temperat uri diferite al e
dlodelor, intre anumite limite dictate
de valor ile concrete ale elementel or
A,. R
2

Sensibi li tatea montajului este de
cca " ,C. ecart ce produce o di fe-
de cca :t2 mV Intre de
tensi une pe cele dou diode.
8
Izolate suplimentar cu alutorul unor
sagmente de tub cu SE
vede in IIgura 9.
Racordul cu modulul de redr esare
cu modulul fi ll relor se l ace prin
cose fixate i n de placa. In
fine. aici ' olosorea StrU-
burllor de dlstanlare In
cii .
vaBCN
.... III I)IVU"' ''" "" 1;;) I I, un VI-
brator dint r-o antenA Vagi va
prezenta o impedantA Tntotdea-
una mal Tn functie de dis-
tantele fatA de el ementele pa-
slve. di n vecinAtate (de exemplu
reft ectorul plnul vlbrator)
de dimensiunile acestora. .
Se pot desigur folosi alte ti-
puri de vlbratoare sau de adap-
tare; cel prezentat ai ci are
avantajul este de bandA
largA nu reglaje pen-
tru acord sau adaptare.
Deoarece cele antene
sint decal ate In spatiu cu A 14.
ele se vor all menta sinl azal.
Slnfazarea adaptarea se fac
ca in figura 5. Trecerea de la
200 fi la 50 fi se realizeaza cu
un transformator A/2 ce poate
fi oonstruit din cablu de 75 fi
sau de 50 fi. Figura 6
modul de determinare cu ajuto-
rul dlp-metrului a lungimII
exacte in cazul cind nu se cu-
COl1S1anta oe viteza de
propagare a cablului respectiv.
Primele de cablu de al i-
mentare sTnt transforma-
toare A/ 4 (sectiuni a), care si nt
oonstruite din cablu de 75 ll.
Acestea transformA Impedanta
de. 50 fi la 100 n. ceea ce este
necesar pentru punerea n pa-
ralel a celor antene.
Allmentarea se
realizeazA cu cabl u de 50 n. In
fi gura 7 se dau nece-,
sare pentru ca legarea celor
antene la po-
larizarea dreapta,
cum este pentru sale-
OSCAR 10.
In final se un tabel
comparativ intre antenel e cros
Vagi (decal ate 1n spatiu sau de-
fazate) antena ellcoidals.
Concluzia este pentru sateli-
tul OSCAR 10 pentru echlpa-
rea respectiv
tor in banda de 70 cm de cea
____ TA 8 E L COMf"A1=\ATlV f"lNTRU AN\fNt
cu POLARI7ARE CIRCULARA
CROS '( AGI ti
OE hnlRZIEI\E
CROS YAGI CU
IN SPATIU '>-/4

SIMPLA
tu NGIMEA PT.
1,0), 1.25A
6. 12d&;
t>r 6ANP
ZI. F.
27.F, -2* ... + F.
SINFAZAREA II Foorte


S Impl6

DA
OA
MATEP. IALf CRmCE
NU
CDNSTP. UCTIA

ConstC\l cti e usoare
i ... ica
Co!lStr-uc1ie usoor6
greutaie mice
",oi
<Jrwtote mai
II
E
a
t-
=
"
U
...
C
...
le
fIG. I : DIMENSIUNilE ELE EMTllDR 1 Tf li
'( '23 "CI

E
1/)
l"-
..

...
C
1:
II::
II
D
....
>
u
....
II:
.A
'l10 240
&15
517 238
6t1
5 O 1 234
&03
DI A.MElAUL ELEMeNTELOR
14U t.\1h ( 144 .. 145 MWa) + 5
MHz ( 14H ... + 2
146. o MHz (14B ... 146.5 MHt) - 4
1'16. 2 : AHMeu
,.rHT "U AN H A
1
I
c:o' .

C>o'
t: :
CI ,
::; , I
...
II:
""
630
62&
618
-a- ..e-
a
"
12
I
ca
ew
CII
..,
E
..
...
..,
al
"
A
8
U5
nI
64'
..
E
..
...
u
...
II::
A
-0-0
8 10
8 -7 -14 +2 -1 -10
-, -11 .17 -, -6 -11
-9 -II -23 -7 -11 -\9
A UEMfNHLOR PE sUPOIn
""S lASI CI UCAL."!
1" A 11'
841
O
--E
0. a"'111
144.5 MIIz
t4 S.O Mlh
146. O MIfI
12
w
M3
S"M
: S\NI"AZAfttA lOAPTA"fA
Af4UHEI C ROS Y A G J
,
1
1


4
"." ... " IL"' fU.

rNbO IT FI&. 4
I .ti. /
./
I /
,,",
'V
/'
/
/
V !.I

/'
J / V
....
'"
...-
f""
'/
V.
V
VI-'
.. ,,-
".,..
..... 1-""
lj
V L .........
/' V 1---
1-'"
.........
--
....-
......-
1--"
....
s--::
f.-- ;;..-
I

li
l
l
'.1
U
>./4 "Z, o.
S
CA&LU 50 J1. Ol\let LUltGINE e.
4
l I

I
Fii. ' : METUOA Of STAISILlftt k LU61MII nNTftU
-
....
'"
......
II
.,
\.5
""4

........
_ 3
I
r--
-
.....
'"
............. """'11

;-....
......
..........
:.l.
I j
"

I I " I III : II;
'"
.....
3 4 e 1.5 10 n"s 1!>
F
===-t--:l O LINIE C O J. tA L A
ou MeTRU.. A

$Jd,
10 W receplor In banda de 2 m
cu preamplificator MOSFET,
sistemul de anlene cel ma,
adecvat este format tiin una sau
doul antene :ellcoldale de' 8 sau
10 Spifo8 la emisle ,i cros
Vagi cu 8-7 elemente pentru
receptie.
A"TeNA
SO"(Otm ami ,.OA"Tf ""1" toM!CTAftU
FIG.7 ; Drn
eO,",oOCTt"'llii IMri""" MANTAUA tA'LILII
l . CArlnL". .PUtKn "
- ""uvfllAPf MIIII.Mi UN!I lUNSI",1 UII.1 UAUI tU 4 Il LUN61MU
'!lfC11'\ICl A LINIEI COAXIAL! " , _
- rEN"" TRANSI"OftMATOl\ "/4 LUNGIMU LINI!I pfteJ. AJIM6f U ""EtYfMTA tDI\ITl.
- tlUMSf'OftMATOI'I "/'2. n: ",oaeE Olr Mu"nUI LA '/2 ,""fCVeMTA Dt!
UC"I A .u .... LIIN61MU UMili
lI. CAf"TGL,,' SCU"TCIRCDn
- FIUCVfNT" DE IUZOIIANTA COftU,.UNOf IIN!J LQM6IMl O! UMol EBAt! eu 2
A L INrEj COA')(l AU
- Sf nnRot>UC! UN At iN Ur-AnUI" A" "E,M.IU LA
FftfMNJA 1>OR ITl.
- PfMlftl T"AMSI"OftNATDR
A
- I"EMT1'\8
LVCM A AMUMfl
')./4 $! FI\ECYeMTA bll" J( ',UCVftlTA P! utRI
>"/'2. SE F D" MEmGLVl f&ui eu filUCVUlfA Of
AI\EA St"NSULUI
VI 8 "'Alll JIII
p. !"LANUl ioA'
1>1"UTIA CtP1GUlUl
M ")tIM
th ... 1l ', N .. Uit 8P.' CMl"n iN Al' tN"ll nUL
'It P
TIM,"UI,. 1
T1M""l 2
TIMI"Ul
(""ObI! NI .. ,., M 6&') M'\4AI De !!!MUfUl Ati')
OIU 9-----. ORA 1'2
UI'III ----0"'-.--:-.. URO
o I\A otU 6 ----_ ..
flltlMI"lll Mal sus ESTE STNGA - su"ue ltIVt:RS
.. ;,.
9C)
01'1-'6
TRlcr LA I"OL ARIIARe l) Re,lPTA ESTE SUI"ICIENT sl se SCIIIM8E 68' SAU u'
CIRCUITE
lNT:CiRAT: SI +-fIBRlt>.E
.,
AMPlIfICATOARE DE
AUDIOfRf:CV:NTA
In momentul de producti a de
circuite Integrate hibri da ampJl Ii-
catoare de es te
foarte mare, astfel In lipsa unor
cataloage de ullHzare edit ate de fir-
mel e producatoare, amatorul se
vede In i mposibili tatea de a utiliza
astfel de circuite pe care le
Prezentam In cele ce
unel8 circuite int8grat8 hlbride
care se gAs8sC in comert sau sint
utili zate mal frecvent in aparatura
de larg consum, Unele
sfnt Insol ite de schemele de utilizare
recomandate de fabricant.
Pent ru c i r cuitel e I nteg rate
TBA790, TCAI50, TBA810 recoman-
consultarea "Ci rcuite
Ing. AURELIAN MATeescu
integrate Hnl are" , voi , 1, de
speciaH$ti i de la In
cele ce sInt prezentat e cir-
cuite produse i n A,P, (tabe-
lele 1, 2. IIg. 1-5), U.R. S.S. (tab8l ul
3, fig, 6- 10), lIalia SGS-Ates (tabe-
lul 4, ti g. I I) c1l8va circuite de
provenlenl

- Coleclia Radi o Televi zia Elec-
troni ca, R.P. Bulgaria
- Colecl ia Radio, U, R. S.S.
- Catal og SOS-At es 1982- 83,
lIali a
- AKAI, Inst ructlon manual, 1982
- Colecl ia Tehni um,
2
Q
5

..

SImbol UN UL 1401
Ucc" nv
fiii = an
UL 1402
Ucc = " .2V
fiii = 41)
UL 1403
Ucc ' IV
"" = I n
TA8ELUL 2: CIRCUITE INTEGRATE LlNIARE DIN R.P. POLONA
Tabelul nr. 3: CIRCUITE INTEGRATE HlIIfIIDE AUDIO PRODUSE
C.I.llnl Cir ..... IIIbrIde
p.,._rul K114 K174 KI'/C K224 KU4
YHS 744 YHII YH17
A ,1 6
2 4,5 , Q,7( 20
80-120
5,4- 1,' 20 3 a = 2.
10
T.tNIul 4.1: AMPLIfi CATOARE AUDIO DE PUTERE sas, ITALIA
, . Ap.,.te de r.llo &010
... HI-FI , 1 HI-FI TY
5. Dlver ..
TBA810 P. S. C8
TOA20D2. 3. 4. 5
TUSII A, 8, C
TloU2O. M
TDA,-, 1905
lB.uao
TCAI44It
TtlAl 105. 110& 2006. 2Ooe. 2001
TOI. 1110. 2Oot. 2010, 2020, -. 2040
TOA202(1) , 203Oo\
......

TIpul
TDA,t,O
4

POO4A
TDA2OO1
TDA20"
TDA2020
TDA202GD
30
211
,.
22
25
15-
c:.p.uII


1
9
,--------=---;-----l& LI"

0%,.", -,q.,u
RECUPERAT
DE DE LA
COSUL SOBELOR
.,
IOAN OAVI DONI, Tome.!:i , Jud . T lml.
Su bse mnat ul Ioan Davl doni un plus de 6C pe cele
mentionez lucrarea am folo- 12" C existente in mod normal
si t-o pe tot parcursul iernii
1983- 1984 cu rezultate bune. Modernizlnd recuperatorul cu
nu avea radiatoa- radlatoarele din PLAN II ,
I'l! le ci rculare cele longitudi- am de t ransfer
nale. deci numai burlanul , cu o de la 2. 4 m' la 3, 6 m
2
(2, 4 m
2
lungime de 2700 mm, t recind avea burt anul radiatoare) .
prin a doua a produs a suprafetei de
trans er a fost deoa-
rece temperatura la din
recuperator spre din
ria peretelui era
respectiv intre 6O"'C 80
0
C,
fapt ce mai permitea recupera-
rea a 30-40C. Valoarea
ti rajului depinzind de
el oscilind intre 2
4 mm HzO, aceasta pentru
cca 80C la intrare in prin
coborirea temperaturii,
prin recuperarea a unui
procentaj de 20%-30% din
tirajul
la -1,5 + -3 mm H, O, deci
optim pentru Invlngerea co-
loanei de aer e)( istent i n
Tot i n scopul pierde-
ril or de em Isle a de
spre tavan , am pre-
un reflector parabollc pla-
cal cu de staniol (de exem-
ECONOMISIREA . .
CALDURII IN LOCUINTE
Ing. EUGE N BOLBORI C I, '1
L i ceul Industri e i de Energeti cA Crelo" e
In prezentul articol se pe
scurt unele masuri ce pot l i luate
pentru reducerea consumului de
combustibil necesar lo(;u-
Inl alor pentru o mai utilizare
il
Ne vom ocupa mai Tntn de loculn-
care ' lolosesc sobe alimentate
cu combusti bil solid, lichid sau 9a-
zos. i n marea lor majoritate, aceste
soba sint construite din teracot ,
avind un Impar de drumuri
os gaze de ardere (gaze rezultate
dm arderea combustlbil ului), denu-
mIte popular "Iumuri". De exempl u,
'n schita din Ilgura 1 a se aratii o
printr-o cu trei dru-
muri de gaze: primul drum
dent (1), avind la baza sa locarul
itl care se dezvolta gazele
un drum descendent (2)
al doilea drum ascendent (3), de
unde gazete de arden, l umul)
si nt conduse la spre a li evacu-
ate in atmosfera.
La o astfel de dej a constru,
urmatoarel e modificari sint
de real izat duc la o
il randamentului, reducind
consumul de combusti bil aproape la
De obicei aerul necesar
arderii este luat din camera in Care
se soba. Din aceasta cauza i n
i ncaperea se produce o
depreslune, care, pe de o
pa"e, tirajul
un consum suplimentar de energie
pentru asigurarea acestuia), iar pe
de parte, l ace. din
exterior prin
ferestrelor o cantitate de aer rece
care pe cel consu-
mat de Acesr aer scade tem-
pertltura din pentru
zi rea lui se suplimentar
combustibil. .
Pentru eliminarea acestui neajuns,
se de la A
(fi g. lb), se in dreptul
el racordul B. conlec\lonat din
de fier, care aduce aer sobei din ca-
mera vecina de exem-
plu din antreu (SilU di rect de afara)
Ra.cordul fi cu clapeta C
pentru reglarea arderii batamaua
O care permite rotirea pentru a pu-
tea scoate din Evl-
F;==::;::l
1
E
b,
le COs
,
o '
' ..... .
o
. "
.' .. o
. ,
.
<J '
, - .
. '
. -.

a .
plu, prin monlarea reftectoarel or
calorifere am. obtinut un
plus de 1, S" C i n apartament, de
la temperatur a de cca 60" C in
oalori fere; reflectoarele au 60
cmx80 cm; De la temperaturi le
mal ridicate de pe tubulatura de
la se, va obti ne un plus de
3- 4
0
CI. Intrucil nu s-a instalat
frigul pentru verificarea- eficien-
tei acestui refl ector in sit uat ia
temperatura a fost
i n respectiv am obtinut
18C in a doua a
mai f i montarea celei
de-a doua sobe; cantitatea de
lemne nu a
cantitatea pentru o sin-
am a
doua Acest l ucru reiese
clar din faptul soba este
(PLAN 1) I n dormltorul
copiilor mei , Iar temperatura nI..(
dent, pentru utilizarea combustibilu-
lui lichid sau gazos aceasta balama
poate lipsI. Atit racordul B, cit
de al imentare vor II perfect
antreu!" este prea ermetic in'
chis, se va Iha o mica deschidere
de centimetrI pat rati pentru
imbuniiliilirea IIrajul ul. Un ti raj ast,
IeI permIte lungirea
circuitului gazelor de ardere prin In,
stalarea bur/anulul F care strabate
antreul mergi nd spre un alt al
' ..
, ! '. " ..
.' .
. '
.
. . o
. .'
. ,
D
. ." .
1-0
o I O
CAMERA
DE LOCUIT 1
311" 101
casei sau direct afarii. Se poate ast-
fel recupera o parte din ciildura eva-
C\Jatii la o data cu gazele de ar-
cere. fii nd la incalzirea an-
treului sau a altei Pe linga
menlionate. modificare
complet acci dentele prin as-
>efe
Sobele noi se vor construi cu ali-
mentarea In afara ca-
menll incilz,te de (in antreu)
okJ
..1
,;-V .
\"

'.
. "

"0

,
S
J

/

,
, ,



./ I
"
..
I
..
.
iri
O , .
.. .
.

J .-:-
- I
.' . f.-1
p.-:-
i
.
.
, .

..
39)

' .

'.
,
,
..
-

..
' ..
,
..
\ .. . ... ' "'.,, .' ..
..

. ' , J. ,III . .
4
CAMERA
DE LOCUIT Il
"S,S II
astfel nu mai este nevoie de racor-
dul B.
Pentru sobele cu combusti bil so-
lid. n speci al este foarte
aduc\iunea de aer secundar G.
care dintr-un burlan din ta-
bUl sau o cu diametrul de
60-80 mm care peretele .
ca racordul de aer primar B. Se
arderea combustibililor solizi
patru Jaze care se succed
n timp. suprapunindu-se partial sau
total. In prima utea-
rea, temperaturii ridi cate.
combustibilul pierde apil . In a doua
degazarea, ca urmare a
rii uscate. combustibilul pierde ma-
teri ile volatile care in cea mai mare
parte sint gaze combust ibile. Faza a
treia. gamflcarea, in reduce-
rea dioxiduiui a apei de Car-
nul incandescent cu formare de
monoxld de carbon $i hidrogen. de
asemenea gaze combus .bife. Faza a
patra. arde..-&. constil tocmai in
5
un consum normal de lemne se
Ob,ine un ptus de energie
de cca 30'!10. In noua si-
tuatie sconlez pe unul
procentaj de cea 40%, " espectlv
temperatura i n a doua
va fi In j ur ' de 22" C.
In privinta necesarului de
de la recupe-
rator, aceasta a asi gurat nevoile
in la rufelor
etc: Trecerea pe apel
se prin manevrarea
clapetel K pe 1, iar
at unci ci nd nu este nevoie se
trece pe pozii la 2. Serpentlna
am confectlonal-o din
de la elemente '
de termocuplu (otel-refractar),
dar se poate folosi orice
din sau cupru. La
superior al serpentinel, in mod
obligatoriu se va suda o pilnie
pentru '.debitului de
introdus pentru evitarea
aburului sau a altor
contrapresluni ce ar
printr-o racordare la re-
tea; in plus. serpentina trebuie
ai bii apa
nu stalioneze n ici nu
combustia de pe grAtar. Aerul pri -
mar care acest strat este
aproape in intregi me cOflsumat de
astfel gazele 'combustibile
formate In fazele a doua a treia
les pe nearse. rezultind deci
pierderi de
O trebuie aer (se-
cundar) deasupra pentru
arderea acestor gaze. Clapeta H se
va deschide .numal ce focul a
fO$t bine apri ns incepe se for-
meze deoarece aceste gaze
ard numai temperatura
600" C.
O constructi va este
aceea de a separa drumurile de
gaze. construind soba din mai multe
corpuri Itot impar), ca in fi -
gura 2. n felul acesta. suprafala de
ceda re a aerul din ca-
Cu circa 75'19. Primul
corp (care conl i ne focarul) se reco-
a fi metal ic. de exemplu un
gOdin cu subllre.
Astfel se i nertia ce
Intirzie ridicarea temperaturi i
peri i pornirea locului. Mai tir-
ziu oprirea focului. Inertia t er-
'ca este utilA. fi ind de
cefe!a1t:e corpuri care se fac din te-
rac:ota Es e adevarat o asemenea
ar putea estetlcll .
c:tIu' $ObaIi cu vor
ele ameilO/'are a aspectu-
Ca lenal ceramic trebuie prefe-
rad terac:ota sau
cirimida. deoarece acestea au pro-
mai bune de rfldlalle ter-
Combustibilul trebuie fie
uscat ; s-a constatat lemnul
ftIrde cu 45'19 mal pUllnii
dedI bine
F'e<1l ru termoficate se
pOl lua. de asemenea. citeva
peri o mal bunii utilizare a
/11 de cqre se dispune. Cind caiorile-
I ). figura 3 a. ae-
O;aIzi t avind densitate mal
se ridica spre plafon. alt aer
lrece) il va i nlocui astfel se prO-
d.xa o ci rculal le a aer ul ui prin care
se -eal izeaza transmiterea caldurii
oe .a rll incaperea. feno-
numi t in
unei perdele groase (2) . sau
aCeasla atirna ca in tigura 3 a.
cald ascendent trece peste su-
o _'ala rece a geamulul (3), p,erzind
_ :>iirle din De aceea este
::- e ca. atunci cind lumina terestrel
- ne face t rebui nl, Iragem per-
deaua o in partea de jos
ca in figura 3 b .
de densi-
putea iiigreuneze folosirea
Scurgerea apei calde se
va face intr-o emailati
sau direct la o (in
situatie conducta

Pentru evitarea depunerii fu-
ninginii pe se vor fo-
losi nUlllai lemne uscate. (Fu-
ninginea se in mod
curent cind se fol osesc lemne
verzi sau imbibate cu din
cauza vaporllor de
di n arderea lemnelor in combi-
cu gudroanele din fum se
o mare parte din fu-
ningine.)
La prel ungi r ea in
afara locul ntelor, peste
nu se vor folosi tuburi
di n mal de 0.7 mm
in pereli pentru a se evila con-
densul pe peretii di n interiorul
acesteia; de prelungi -
rea In spati ul din afara
trebuie numai cu zid de
Astfel este evltal con-
densul. care ar curge pe in
Jos. cu alte Incluziuni
ce ar lorma mari depuneri pe in-
teriorul
(in special cind
sursa de este con-
veclla Astfel. Ia un
moment dat. ntr-o cu
mea de 2,55 m. temperatura mAsu-
la plafon era de 23 C. Iar la po-
de" 18.SC. Prin utilizarea unul ven-
m"tor se poale produce o
a aerului . uniformlzind tem,
peratura cu citeva grade
In zona utilii a camerei. In par-
tea Rezultate bune se ob-
lin prin confectionarea unui tub din
carton (1). figura 4. plasat intr-un
colI la partea
cu un ventil ator (2) de 16- 22 W .
suficient pentru o de
3x5x2,5 m.
In suplimentarea
unei cu ajUlorul
solare .este binei nteles nu-
mai in zilele Insorlte. Fere"stra tre-
buie albii o cit mai
ma'e fie pe ci t posibil
spre sud (ca 8e beneficieze de cit
mal multe ore pe zi). Radlal ille so-
lare podeaua obiectele
din incapere. care. Ia rindul lor. ce-
aerului din
prin conveclle radlalie In
(radialiile emise
de copurile calde nu trec prin sticla
ferestrei . deci rAmIne in in-
lenomen cunoscut sub de-
numirea de efect de
utilizarea unui copt ator soia, (fig.
5) cu o maJorare a su-
ferestrei. Acesta in
construclia (1) din placaj de 8-10
mm grosime. fzolalia (2) din
pol/stlren expandat de 30- 40 mm
gr osi me. tabla de fier (3) de
mm negru mat vit rajul (4) .
Tabla Innegritii va absorbi puternic
radlalille solare aerul
acesta vitraj va ridica tempera-
tura prin elect de Aerul
se va ridica va patrunde i n
pere. iar aerul rece va intra in capla-
tor prin partea de Jos. real izindu-se
astfel o circul"lle supll-
menti nd incal zi rea i n I ncapero.
Noaptea in zilele reci. neinsorite.
este posibil se O circula-
rie inversa. de aceea se '/or inc:no<Je
ebloanele 5.
Dimensi unile captalorului se ver
stabi li in funclle de spallUl disp,,," -
bil de sub fereaslra. Unghi ul de ir-
elinare de orizontal a se va
egal cu latitudinea loculu, pl us
10-20 . deci 55-65 pe" ru la,,,

Tranzistoarele cu siliciu de
putere, cu factor mare de amplifi-
care, de sute de ori, mare
de de ordinul sutelor de
posibilitatea ob\i-
nerli unor rezultate foarte bune, prin
folosirea unui redus de piese,
in realizarea unor radloreceptoare
care nu cer nici un Iei de de
reglaj. Este vorba, bineinteles, de r8-
di oreceptoare cu amp Ulcare di -
pentru confor-
a post urilor locale de radi odi-
fuziune.
Cel mai simpl u recept or de acest
gen este cel din figura 1, EI 1010-
un singur tranzi stor cu siliciu,
care poate tr de orice tip di n seriile '
se sau BF, de tip npn. In cazul unul
lIanzlstor pnp cu siliciu, sa inver-
doar sensul baterl el de ali-
mentare. Montaj ul un nou
tlp de detector de mare randament
prin exploatarea caracterlsticii neli-
nl are a tranzistorul ui, parcurs de un
curent deosebit de mic, de ordinul
microamperll or. Un montaj slmilar'a
mai fost publi cat in revista utiliza
un tranzistor pnp cu germaniu,
pol ariZare, funcllonarea fi ind asi gu-
prin curentul de colector.
In cazul montajul ui de tranzis-
torul cu sili ciu trebu le polarizat, dar
cu o valoare extrem de
pnntr-un rezlstor de 10 Mfl.
I ntrucit detectorul acesta echi-
peazA celelalte montaje descrise
aiCI. pe larg datele de real izare
a lui. acordat de la intrarea
radi oreceptor!.!lul trebuie un
l act or de cal itate cit mal mare. Din
Cal za l oarte mari de In-
trare a detectorului cu tranzistor cu
si li ciu, acesta poate fi direct
in paralel pe circuitul acordat,
a-i strica Circuitul de
acord se realizeazA pe o de fa-
de circa 8-12 mm diametru
70--100 mm lungi me (eventual se
poate utlll1.8 o Nu-
GEORGE OAN OPRESCU
de spire al bobinei depi nde
de capacitatea condensatorulul va-
ri abi l care se pentru acord.
Astlel, pent ru un condensator cu
capacitatea de 2x270 pF (condensa-
tor dublu cu dielectrl c sol i d, format
cu conectat e i n
paralei) sau un condensal or variabH
450-500 pF, de spire este
de 50--60 splre, Cu con-
ductor izol at cu email
0.2 mm. Cu rezultate mal bune se
poete l olosi conductor IIIat de ra-
di ofrecvenl ii de Sx o. 07, i ar i n
se poate util iza COnductor emallat
cu ori ce grosime, intre o. 1 0,2 mm
di ametru. in cazul fOlosirII unui con-
dansator variabil cu capacitate mai
este necesar se
de spire; de exemplu, l a un
condensat or de 250 pF de
spire se In locul antenei
cu se poata util iza o
cu miez de sau ferocart de di-
mensiune mal cum
figura 1: in acest caz este
folosirea unei antene e.te-
rioare.. de spire este de
circa 75-100 spire in cazul unul
condensator de acord de circa 500
pF.
Trenzlstorul carII se
poate fi din seria BC (107-109) sau
variantele capsul ate In material plas-
ti c. Se poate utiliza orice ti p de-
' tranzistor BF, prefefabil cu factor cit
mal mare de amplificare. Rezlstoa-
rel e pot fi de o zecime de walt, Iar
condtlnS8toareie de tip ml-
n laturii . Se pot folosi piese de orice
di mensiune cu rezultate perlect
egale; singurul Impedi ment este C,
prin fOlOSirea unor piese de gabarit
mare, este greu de real izat un mon-
taj miniatura!.
Alimentarea se poate la orice
de tensiune intre lf,5V 2rN,
chi ar 30'1. La tensiuni mal mi ci ,
de 1,5-3V, este necesar se ra-
val oarea rezistoruhJi de pol ari-

z.are de la 10 MO la 1-2 MO, Iar
rll!l dament ul este ceva mal
Montajul cu un I ingur tranzistor
este foarte util ca adaptor la un pi-
cup sau magnetofon, pentru recep-
,ia posturil or locale de radio, calita-
tea fi ind In
acest caz, receptorului se co-
l a bornel e
de volum al aparatului la care se
cum este conceput,
montajul poat e of8(1 o con-
intr-o de radio de
r elat i v mare, de
200-4 000 O. Montajul din fi gura 2
pe linga etajul detector un
etaj suplimentar de amplificare de
Se pentru
T2 orice tranzistor din seria ec
(107-109) sau echivalente, putin-
du-se. utiliza tranzistoare de tip
BO. In cezul fol osirii unor tranzis-
toare cu siliciu de tip pnp, se
valori ale pi eselor
se doar sensul batenel
de alimentare. O radio cu Im-
pedanla i ntre 200 2 000 O
o de calitate. Ea
poate fi cu un difuzor de
radlofl care, cupl at prin transforma-
torul respecti v. Se poate util iza, de
asemenea, ori ce di fuzor cu Impe-
bobinei mobile de 4-8 CI. cu-
pl at l a montaj pri ntr-un translorma-
tor de adaptare, numarind un primar
cu circa 800-1 000 de spire, bobl-
nate cu emall atii de 0, 1-0.15
mm diametru ,1 un secundar cu 100
de spire, cu conduct or
3
emallat de 0,25-0. 35 mm diametru.
Miazul folosit poata avea orice sec-
Iiune intre 0, 5-3 cm
2
, ceea ce inte-
l a acest transformator de
foarte putere lli nd raportul de
transformara, de circa 1:10. care
permite o adaptari' a difuzo-
rului la montaj. Tolel e se vor asam-
bla cu Intrefler de ci rca 0,1 mm,
tolale E deoparte tolele I se-
parat, suprapuse, intre E I strecu-
rl ndu-se o de hirtie de scris.
Audil ia In difuzor nu este prea ru-
dar de calitate, nivelu el
prip folosirea unei antene ex-
terioare. In cazul vari antei cu difu-
zor, este bine se l atoneze val oa-
rea rezlstorului de polarizare a eta-
jului. final , astfel ca nu
distorsi unI. Fi gura 3 felul
cum poate fj experlmenlat montajul
,.pe felul cum poat e I
asamblat pe o de mat e
izolator. Acest sistem de montare
convine pentru toate vari antele pre-
zentate In artiCOlul de
fi i gura 4 o a monta-
j ului a funCli ona la o letl-
slune foarte de 1, 5 V. Etatul
detector este urmat de etaje
de audlotrecvenl a, echipate Cu tran-
zistoare SC ori ce seri e (prefera bol
CII T3 fi e i n capsul a meta-
Montal ul poale aCl lona direct.
transformator de un dIfu-
zor cu I ntre 4 16 n. Ia
un consum maxim din baterie nI"
mai mare de 20 mA, deci o putere
de citeva zeci de o audi l ie
... .,., ... .....
minie/ur
1
tQ .. so
pF
. A
.L
10PF
2
I
I
LI
I
I
, 0 @ I
rm.., L:

destul de pentru a deranja! Nu
se allmentarea aparatu-
lui la o tensiune mai mare, Intrucit
tranzistorul T3 iese din uz. Se poate
iza o preferabil
cu mai de
(l re mm. pentru a avea o
c- ;;I8l mare. Reducerea volumului
a.Jdl \iet face ca la toate radlore-
ceptoarele foarte simple, prin deza-
cordarea de pe postul
ntalul poat e fi realiZat l a dimen-
unea unei cuti i de chibrituri sau
ai mi c. EI poate li realizat pen-
r" ali mentare la t en siu ne de
5--9V. In acest caz t rebuie
ci e-. a anume rez isto-
r .... 1 de polari zare al pri mul ui tranzis-
Of va avea valoarea de 10 M n. rezls-
:orul de pOlarlzare al tranzistorului
al treilea va fi modificat la valoarea
de 100 kl1, iar difuzorul se va '
printr-un transformator de ca
acel a descris la montlljul precedent.
1n paralel cu bateria de alimentare
se va conecta un condensator
el ectrolltic de 100-500 Ia
slune mai mare de 12V, respectind
pOlaritatea de
Mentajul di n flqura 5 asigura au-
dill a i n difuzor. ,n condil li econo-
m ce, fiind eohipat cu un etaj fnal in
contrati mp. ca orice radiorecept or
modern. Pent ru o
est e necesar se tran-
zistoare cu factor de amplificare cit
mal mare. primele fac-
torul de amplificare cel putin 500.
iar tr anzistoarela final e peste 50.
. Tranzistoarele fi nale sint cu germa-
Praf. D ORI N S I TARU, Deve
ul Intitulat ..ollpoz tiv pentru telec:omanda a con u-
..... ""_Iot electrice" a 10lt re lut ti cadrul cercului de
Generale nr . .. Deva d citre elevII Adrian Sltaru ,1 Cr sti
termenn, "rnet prezentat In Cadrul lunII de retente ,1 comunI-
ale eI..,Aor din anul 1983-19&4.
Propun cititoril or revistei "Teh-
num" realizarea unul montaj rel ativ
Si mplu. cu ajutorul se poale
pune i n sau scoate din
tu orice consumator el ectric
(I a 220 V-), utilizi nd pentru aceasta
un fasclcuf de dat de o lan-

Pent ru a pune i n functiune consu-
matorul dorit (aparat de radi o. tele-
\<tzo( etc.). legat l a bornele AS (lig.
11. trebuie luminatA pentru scurt
timp fotodloda O. consumatO(ul
i n'nd In functiune dupA dlspari-
's fasciculului de luminii . do-
rlm scoatarea di n functiune a cvn-
sumatorului respectiv. va tr ebui
tot penlru un scurt timp,
fotodioda 02-
Principiul de func,ionare a apara-
tulul ,' este Atll ti mp cit fo-
todioda O, nu este razls-
tenla ei este foarte mare.
tranzistorul T, neprimind polarizarea
in este I nchiS. T 2 de asemenea,
Iar releul (care trebuie
perechi de contacte normal dll8-
chise) Prin ilumi narea
fotodlodei O ,. rezistenta el
se mi csoreazA, baza lui T, va

2,7KA
L-__
I
I
,

r--<'--_ - _ .. -J
-
,
...
I
,
,
I
,
,
,
I
I
I
'----- - -+-.... - - - - -
nlu. de tipul AC1So-AC181 sau
echivalente. La punerea in functiune
a montajului se va veri fica faptul
inlre emitoarele unite ale tran-
zistoarelor fi nale ex ist A
exact jum,tate din. tensiunea de ali-
mentare. In cazul unel nepotriviri se
va regia valoarea rezlstorul ui de po-
larlzare a tranzistorului T2, Valoarea
trebuie sa li e delermlnata pentru o
anumita tensiune de alimentare, fi e
4, 5 V. fie <j v , De asemenea. i n caz
montalul 58 la 9 V.
se VB r educe valoarea rezistorului
di ntre bazele lui T3 T4 la 2O-30!1,
pentru radu cerea consumului in
in caz se folosirea
aparatului pentru control audio.
ca ampl ifi cator de picup de foart e
putere, condensatorul de O,
fi po;:llIv deci el se va
de,schide, la fel , i T 2-
In slt ualle releul an clan-
inchlzindu- se perechile de
contacte I II . Prin contactele ln-
chise II se asigurA all mentarea con-
sumatorului de l a relea. Iar prin
contactel3 I se realizeazil automenti-
nerea r eleulul .l n situatie
ce fotodioda O,
nu mal este Acest l ucru
este posibil intrucit releul
sa fi e al imentat pri n Intermediul
contactelor I i nchlse pri n tranz is-
torul T,. c are este deschis, baza lui
fi ind negativ prin rezisto-
rul de 2. 7 kl1.
Consumatorul legat la bornel e AS
deci in stare de funC\.!onare
pina in momentul cind iluminam fo-
todioda O
2
, In acest moment rezis-
tenta ei scade. baza tranzis-
torului T. va fi pozitiv
T. se descl1lde. CUrentul de co-
lector I I lui T LProduce deschlderaa
tranzistorului T. In acest momeri t
tensiunea pe baza lui T
3
va fi pozi-
tivi , el deci se va bloca. nernaiesl-
gurlnd curent rei eu "" i. care decl an-
Prin aceasta. contactele I II
se deschid consumatorul iese din

Tlpur ile de tranzistoare folosite
-valorile rezisten\elor sInt trecute in'
schemi. Releul t rebuie o re-
zistenl' de 200-300 .0. a' anei an-
erm la tensiunea de 9 V, iar
contactele II suporte curentul ab-
sorbit de consumatorul lelecoman-
dat. Transformatorul din blocul de
alimentare al montajului esle de so-
nerie. fOlosindu-se de
SV.
, Din potentiometrele semlref/labil e
P, P
2
se sensibil itatea
celor ampllficatoara de curent
continuu, astfel incit distanta de la
care poate II pus in fu nctiune SI r es-
pectiv scos din functiune
torul fi e aceeasi (C!::)rOX1mal iv 4
mt
1'\ fio'J ' " :2 as e r D sch;ma CI' -
de la Intrare se desface de pe circui-
tul oscilant. Iar doza de picup se
In seri e cu un rezistor de
100 kO-1 MO. i n acest caz este
avantajos se valoarea re-
zistorului de colector al primuluI
etaj l a 10-50 kO, dar r andamentul
scade.
in acest fel . pri n experi mentarea
unor montaje foarle simple. exl'B-
rienta Montajele , pot ramine
defi nitiv construite i ntr-o varianta
sau alta. pot deveni ,,su!tatul tehnIC"
al unor bibelouri sau "cu ra-
dio" . Dar, faptul cel mai important.
ele permit trecerea mal departe. Ia
experimentarea unor montaj e maJ
complicate de radioreceptoare.
o
AUJOIUHISIUI "llICII ti
Dr, Ing. TRAIAN CANT A
(URMARE DIN NUMARUL TRECUT) .
Ungerea motorulul. Calitatea
'ului motor : 15 W40, toate ano-
. ,"purile. fabricat in R.S R. , precum
s "Ite llieiurl motor si milare. Iarna,
5 . 0 -10C, e uietUI
'"1OlOr 10 mo. Capacitatea carteru-
I motor este de: 3 I gOlire);
- 3 I i dupa gOlire schimbarea fil-
' ruiui de ulei); 3,2 I golire
capacelor de chiulase);
:; I (dup golire, demontarea ca-
:>acel or de chiulase a filtrului de
_ el ). Intre pozitia de minim ma-
m a jojei de ulei este o cantitate
" 0,5 I de ulei. la temperatura de
tIlr C, presiunea ulelulul trebuie s
" cuprins intre 6,5 5,5 bari - la
:" ' al,a de 6 000 rOI/ml n. Tararea
8" oconl actulul de presi une a
este de la 0,5 la 0,8 bari. Ra-
!l atorul de ulei este confectionat
ci'" ;uuminlu este form3t din 6
emente. Pompa de ulei : jocul axial
plnloanelor este de maxi mum
. 1 mm.
Circuitul de ungere (i n "Tahnl um"
7/1984 sa in figura 1,
5<: tl ema c,rcultulul de ungere).
_ 81 "1 din carler aspl rat de
pompa pri n sorb, care face corp co-
.., n pompa. Dupa ce unge -
Intii - palierul arborelui cu
c.arna, uleiul intra in filtrul de uleI.
P' .vazut cu o clapeta "by-pass" .
a:: permita trecerea lui i n funelie
::le presiunea sa cum este
:onstruct ia filtrulul, ulei ul vine di n
pleaca din interiorul til-
trulul, o clapet "bY-PllS;J"
g. 3, i n care: 1 - corp; 2 - obtu-
n lor; 3 - resort; 4 - suport ghl-
dare), IncorporatA in semicarterul
FlEX H
sting taratA la 2 bari . Oaca presi'J-
nea uleiulul esto rnai mlc de 2 barl .
direct i n radiator , unde sa rA-
apoi rn circuitul de
ungere. In continuare, uleiul de la
radiator (sau direct iRrna) se distri-
buie in circuit ul: palier spate arbore
cotit (fus
motor) sau prin ml.lnocontactul de
presiune chiulase Ii a ghi duri
supapele de evacuare), palierul di n
mijloc al arborelui cotit, bieli lata
arbore cu carne, palier
cotit. de golire se aM
F
--.
2
_______ ___ __ __
Fi
clapeta de descArcar., care permite
trecerea uleiului lIirect in baie.
AceastA clapelA este, de fapt, o su-
papA car. se deplaseaza direct
ntr-o cAma,A, cu Ul! inel de
Daci la turatii cuprinse
intre 1 500 ,i 2 000 rot/min motorul
ar. un zgomot specilic, acesta
poate li cauzat de deplasarea
supapei In cilindru. pentru a eli-
mina zgomotul le a se
demonta supapei, care
se o garniturI de cauciuc
in spatele ei.
4
13 - - - -11

5 ._ -.--tt----ft-1M
Daci se toarnA In motor o canll -
late mai mare (je ulei fati de Ce
precizali anterior, prin sistem I
reciclare a gazelor, acest ulei va f
antrenat cilra IiItrul de aer prin n-
termediul reniflardului; de aici apar
inconveniente: 8) 1mbicsirea
elementului filtrant; b) Intrarea part,-
2
1

4,5
6
APR NDERfA AUTOMATA
a umlRilor POlitie
" gura 1 este prezentat un cir-
=-_ $ -P cu un comutator electro-
- .: : neaza automat pentru
.r- - ; stingerea a l u-
- - :-:: : 2
- : E""'E- ' ce montaju!
, .lea: ' ::! -:.od;oda cu siliciu de
.;; TP o' de aC'l onare este
rmi c' : " lnarea este sufi-
DOzit iv care re-
:'a.n storul T la
:onectatA foto-
po e..,t,alu!ui ne-
It ce apare " _ pe oolectorul
T. Iranz.storu -'. D'
arlzarea. i ncepe $ii' : C'auca in
lasi l i mp, t ranZlS' '" -. rmi ne
DIOCaI prin efectul oe tlr.;. . --e rnj-
ZiI de divizorul de teftS- _ R - R.
-n. Astf el, sistemul 1"- ,, ae
tc!IZltte este scos din tune- -
Coflectarea ate -r
ul presupunen- ca
m'na zilei scade. Curentu fo'O!?-
i!C1nc al fotodiodei scade de ase-
enea. ca prin rezlsten a
'" o tensi une se slabt-
teasca pe baza tranzistorului T ,.
_oncl l unea fiind. de
asemenea, corect T, i n-
sa

Tranzist orul T .. se
acum, potent ialul colectorulUJ sau
devenind negati v, n timp ce tranzis-
torul T
3
conduce, fiindca el pn-
pol arizarea. Acesta este
efectul deci lumi nile de po-
zlt.r. se aprind.
Pentru a proteJ tranzistorul intre-
contra unuI curent prea
mare. o prei nca!zJle este furnizata
prin rezistenta R; CoSlJmul 0" cu-
rent. prezent in ace5: momef' este
de circa 62 mA. nu este ConsxleR-
bit , tinem cont de puterea aez-
de bateriil e utilizate pe au
t urisme.
efectuat e cu un Iux-
metru au arAtat cii luminile de poz ...
tie se pot aprinde automat la o il u-
minare de ci rca 20 Ix se pot
stinge l a 50 Ix.
La co ne c tare a unui b e c
(12 VI S W) t ranzistoru!
de putere atinge un punct de aprin-
oere la cltca 80% di n puterea sa ma-
)CIT""':
1
;aa.,. gc
m,sle a aerulUI proaspat car-
Durator camera de ardere unde
are loc ancrasarea 4Iujillor.
Aenmardul. Este o com-
motoarelor "boxer"
cu cilindri care in timpul
au o variatie a volumului
intenor al carterului ce
de asemenea, o variatie a presiuml
Interi oare (fig. 4) . Reniflardul mon-
tat la motorul M-Q31 este
dintr-un tub central 1. fixat pe car-
ter. iar in partea obturat
prin 2. Tubul central are
- t n partea -
orificiile 3, distantate regulat la nive-
lUl de cauciuc 4, perto-
rat cu fantele longitudinale 5, care
o O alta
6, este formatil dintr-o co-
roana din cauciuc, a supraf atll
periferica este prin 7
pe suportul 8, Inchizind partea su-
perioara a camerei 9, la in-
terior de tubul 10 la exterior de
carcasa 11, racordat in partea infe-
cu tubul central 1, printr-o
parte Marginea
interi oara a coroanei clapetel 6 per-
mite, pri n ridicarea sa, trecerea ae-
rului , atunci cind presIunea sa
o in camera 13
si de aici , pTl n conducta 14,
Conducta 15 face lega-
tura reniflardu lul cu carterul motor,
pentru a trece in baie uleiul motor
care a fost antrenat de gazele
din carter In reniflard. In
acest mod, renillardul pune sub de-
presiune carterul motorul ui in care
se ambielajul, avind rolul <l e
orificiu de umplere cu ulei motor. In
ti mpul motorulul, gazele
di n carter imbibate cu particule de
Dar curentul nominal de regim
care se dupA punerea i n
nu este decit de 350 mA.
Acest exemplu domeniul de
aplicare a circuitului este limitat, cu
toate tranzistorul T, (AC153) a
rezista! Intr-un circuit de testare la
frecvente al e unei lampi
de 12 Vl8 W se se defecteze.
Este recomandabil , In orice caz,
nu se valorile 8 Vl3 W
12 Vl3 W.
Pentru puteri mal mari este reco-
mandabil sa se in locul
unui singur bec un releu de 6 V sau
12 V. Deoarece curentul aparut la
punerea in functi une este de ordinul
LtSTA DE PIESE IV
r ard. tie unde trec
prin separatorul de ulei catre filtru
de aer. Particulele de ulei sint colec-
late atit in reniflard, cit in separa
torul de ulei, de unde se seu rg in
baia motorului .
S.paralorul de ulei (fig. 5) este c
de asemenea motoa
relor cu cilindri in care site
cu orificil bine determinate retin
uleiul din motor, pentru a fi evacuat
i n filtrul de aer (1, 6 - corp; 2 -
Suport site; 3 - 4, 5 site
a - intrare de la reniflard; b - a -
ces filtrul de aer; c - acces
baia de ulei) . Este i dentic eL
separatorul motorulu i M- 036
(1 129 cm
3
), fiind de culoare gr
de negru la M-036.
O particularitat e a moto rulu
M-031 o piesa 5 (log. 6;
care are trei roluri : sorb ulei, cuzine'
spate pentru arborele cu carne s
capar de ulei ,
2. inlrellnerea ,1 exploalarea mo-
torulul M-031 constau di n fOl Os.' ....
conform indicatiilor uz.ne
constructoare, atit a materialelor 5
pieselor de schimb recomandate. cj'
a corecte, determ ,-

Uleiul molor 15 W40 se schimbe
la fiecare 7500 km Calita-
tile de ale uleiului au da'
satisfactie in probele de laborator s
la 10000 km. Ramine la latitud.lnea
auto ca, in runC11e
de solicitarea propriului
schimbe uleiul la un parcurs ma
redus (de exemplu, circularea per-
manent.A intr-o cu praf mul l
folosirea neintrerupta a autotur,s
mului pentru transport de marturo

(CONTINUARE fN NR, VIITOR)
a 55 mA, rezistenta Ro poate fl
se poate InJocui tranzisto-
rul IntrerupAtor T
J
, de exemplu. Cl>
un tranzistor AC151 de putere ma,

REALIZARE
Circuitul Imprimat este indicet in
figura 2, Iar montajul poate fi intro
dus Inlr-o cutie din materi al plasltc
cu dimensiunile 70 mm x 40 mm x
20 mm.
Prin Intermediul unui Intrerupator
montat in bordul autoturismului se
o lini e pozitiva i ntre dis-
pozitivul fotoelectric plusul de '"
12V
T AC 151 AC 151
AC 151 AC 15t
AC 153 AC 153
R 220 1/4 W 470 klk 1/4 W
R 4.1 kl t 1/4 W 10 k!!; 1/4 W
R
I
82 1/4 W 220 kl!: 1/4 W
R. 2.2 1/4 W 2.2 1/4 W
R 2.2 1/ 4 W 2,2 1/4 W
I
R 1501t 1/2 W 270 Il: 1/2 W
R 100lt 1/2W 220 W
II 1/2 W 1/2 W
IL
1001t 1/2 W 18011: 1/2 W
FO TP.1 TP 81
BIBUOGRAFIE:
.. , Ex .... pI. d. clrcu cu .. mlcon&.tctOllf. Siem_
baterie, i n fel incit sa poatil ,
conectat a deconectat a..
Minusul este n general conectat
la masa. Circuitul fotodiodai poate fi
racordat printr-un al doilea 'I f
Lampa Indicatoare' a care
este mstalata la bordul vehicululuJ.
a e O la ceal alta borna
se printr- un lir la colectorul
rui T 3 Va li deci al treilea conductor
care din dispozitivul electro-
ni
In cazul lltilizArii unui releu va tre-
bui sa ampl asamentul C8-
blunlor in mod corespunzator. Lista
p.eselor componente cuprinde celE
variant e de u Itzara /6 V
AUTOMATTIW
BANOU OORU,
B alda. t l-Bc _ lanl, Jud. P raho va
ceptor emisiune. Impulsuri le
de sincrpnizare cadre sosit e pe pl-
nul 5 al CI-/lE555E nu permit efect u-
area ciclului de temporizare, adu-
cind monostabilul l a zero in ritmul
+ 10,SV
iSCa PLSVl
acestora, La terminarea emisiunii,
impulsuril e de sincronizare oadre
dispar O cu semnalul video
complex, pinul 5 va fi men\lnut prin
CI-CDB413E la nivel logic H. I ar
monostabilul va termina temporl-
zarea cel e aproximativ 30 s.
Astfel releul RL va intrerupe allmen-
tarea rtteeptorului TV. in tim-
pul emisiuni i se oprirea re-
ceptorului, se va a doua
pe butonul PIO, bistabll ul CD8472E
va lurniza pri n plnul 6 nivel logi c L
monoat abll, ceea ce face ca
JlE555E in de re-
paus, nivel logic L In plnul 6 Im-
plicit decupl area releulul RL a te-
levizorului.
i ntreg dispozitivul este const ruit
cu piese de
Dispozilivui descris i n continuare
a fost conceput pentru decuplBrea
receptorului TV de l a
aproximativ 30 s de l a Intreruperea
postului de emisie. elimini nd asfel
nea)unsurlle rszultate din "lunello-
naraa" a aparatului in ab-
semnaluluI. Se semna-
tul complex TV eonline Impulsuri
de sincronizare li nii cadre. Sepa-
rate de separatorul de Impulsuri sint
ri mise oscilatorulul linii cadre. La
televizoarel e cu circuite integrate.
acest lucru este de o
parl e di n CI-TBA950. care furni-
Impulsuri de ca-
dre pe plnul 7. impulsuri ce au o va-
loare de aproximat iv 6 Vvv. Culese
di rect de alei ele sint introduse
i mr-un triger Schmilt (CDB413E),
ce face dispozitivul imun la
sosi l l prin ori rel e a; de la Ie-
Sirea acestuia (pin 6) sint trimise
pri n dioda l N4146 l a tranzistorul
Be17? ce pe LED-ul din
emitor impul suril or, pr8-
C>:J m l a plnlll 5 al CI-/1E555E care
formeaza un monostabll retrigerabll.
in pinul 7 al circuit ului IlE555E so-
sesc comenzil e de la butonul
relinere pornit-opri\. La prima
sare a acestui a bistabilul CDB472E
in pinul 12 nivel logi c L,
lurnizlnd l a (pin 6) nivel logic
H. Aceasta ..mce ca monoatabilul
.BE555E sa basculeze, furnizind l a Ie-
(pinul 6) nivel logic H, coman-
dind cuplarea relsulul RL Impl icit
pornirea televizorului, l a re-
555 E
Praf. M IHAI CORUT IU, B ucu r a ljltl
Un dispozitiv capabil trans-
forme un semnal avind orice
de undA rntr-un semnal drept un-
ghi ular se t rl ger Schmltl.
Observind schema din
figura 1, este vorba de
un circuit format di n doua etaj e in
care emitoarel e celor tranzis-
t oare sint legate
SA un semnal de In-
trare V, avind forma de unda ara-
taiS in figura 2; l a dispozit i-
vului (oolset or ul tranzistorul ui T
2
1,
semnalul va avea forma de VI '
Explicatia acestei este
urmAtoarea: tranzistorul T.
in stare de conducli e tranzistorul
T, In stare de bl ocare pinA ci nd
semnal ul dtt Intrare atinge valoarea
V
t
a (moment ul t ,); incepind cu
acest moment, sistemul bascu-
leaz4, T. devine bl ocal, Iar T, con-
ductor. Nivelul semnalul ui de
l a aproximativ valoarea lttnsiu-
nii de alimentare (12 V).
Pentru a reveni la starea
este necesar ca semnalul de intrare
sa l a o val oare'
V
1
b (momentul t, ).
Se poate observa dispoZi t ivul
este i nsensibil la niveluri superioa-
re lui V,. inferioare lui V 1>' In
1"
I
I
I-
I
VI :
I
2
VIIr- ...... - ..... ----.....-
o
t

oricare ar fi forma de
a semnal ului de Int rare. cea a
semnalului de este drepll!n-

Rezlstoarel e Ro. R
7
s' cal-
culate astfel Incit in a _
semnal l a intrare T, sa re CO"d..c-
tor ("turat) , iar T, sa ' e :>ea:
zistoarele Rh P. R; " R,
polarizarea nodulLJI R,.. R, - eg
nivelul de regl aj , ' rapon CI.. ser>-
nalul de Intrare. Ca C
ro -:2 a
- semnalului de ' OI! II>-
trare).
. Pentru a ea
se !lr o tensiune de
aproximat iv t l0. 5 V, in
toate receptoarel e TV cu circu lIe in-
tegrate. cu t ranzist oare hl brlde.
Dispozitivul descris se poate adapta
la televizoarel e cu t ranzistoare
seu cu tuburi el ectronice limitind ni-
velul Impulsurllor de sincronizare
prlmits pe pinul 1:2 al CI-CDB4':lE
constant a RC 8 monosta-
bi lulul pri n valorilor rezis-
tenl ei de 39 kO a condensatorului
de 330 " F.
Asl lel. Cu un mi nim de chelt uiel i,
orice posesor al unul receptor TV
poate preintim Eli na defectarea aces-
tui a datorilo'l urtani lui in functiune
terminarea emisiunii evita-
rea unor acei def1te cu grave.
ca nu mal vor ' de importanta
economi e de eneo-gie Ci!fe se reali
In acest fel.
doSpazit 1 se ' ca sem
de comanda u sem smuso>-
dai (de la un generil10rl . se vizual ..
z:ezd formel e de unda de intrare SI
tesiee l a un OSCIIO$COp.
nget\JI Scruni t! face parte di -
cal.ego"" CI rcu el ar bas '3rIte
aslmetnce cu cuplaj in e ilor . rnd
uti iza . mod curent ca zor
de mputsm. discriminator
livizar de 'ecYBnli!l ele.
caracterul as imetric t>-
I face ca inlluen\il 'a.; 1 de
(de i esire) asupra surse< de
$eli! naI fi e mu al ..... cata.. as
rind o buna separare e ele.
DIODE PUNTI
REDRESOARE

C.A.
A

B. L. C.S.


f-
Q
Aparat ul este destinat
rapide a diodelor puntilor redre-
soara. EI dloda testat
este buljli. Intre(upte sau scurtcir-
cuitatA. In cazul puntilor se poate
local iza dioda
Ing. GABRIEL MARCU,
Lloeul Indu_erl.l . nr. 1 F o .. . _nl
1
Schema bloc a aparatului este
In figura 1. Blocul circui-
tului astabll (CA) are rolul de a asi-
gura polarizarea
sau a dlodei testate. In
tunel le de pot enti alele Q . a A.
blorul '09l c (Bl) semnali-
zarea. pri n Circuitul de semnalizare
(eS). a uneia din cele 3 situatii posi-
bile;
- ( 1) ;
- (2) ;
- (3) .
Principi ul de functionare a sche-
mei de detaliu din figura 2 poate fi
dedus din analiza poten-
I!"ului punctului A. i n
3. sit uatiile:
- A = OV (1)
- A '" Ci (2)
- diodli A = Q (3)
realizate de bl ocul logic
semnalizarea intermitenta
Pe'l!ru flecare caz. Pentru (2) (3)
acea!e sint :
F2 = QA
F3=Q ' A
2

Mo$O sur !>ei
glim c."t.Ore
Functia FI pe'ltru dioda a
fost di n comoararea sem-
4
-t e.

AC \81K
...... lui A l a momente de timp
SOJCC>III5fVe. An - 1:
FI '" A" . An _ 1 Q
VIla ... este intr-un
bistabil da tip O. apoi comparati cu
valoarea semnal ul ui An + 1
semnal izarea este prin
comanda aprinderi l Intermitente a
cite unul bec (6.3 V/o. tA) conectat
i n colectorul cite unui tranzist or
ACl e, . Pentru FI "" 1. becul se
aprinde.
"te la amin-
5.7 V.
Penlru verifi carea puntil or se In-
troduce in plus un comutal O( de
tipul calor de game - . .Al batros .
Rolul lui lISte de a introduce fi ecare
di n punte i n l orul diode tes-
tate. Verifi carea punti/O( este ilStfei
compleQ,
Aparatul este tii '00
este mar@.. realiZ-
du-se econom.e de t ..energie

,'1': 5v
.0' tOV
D. Sturlc.ircuilalci
INV ' DIR
r O,7:=V
A (2) ____
__ __ __ ____ :
semnalul dreptunghiular de in-
trare este cu (210)
11116 de cel de polariZare (semnalul
Q. de exemplu) pentru a putea 11 fo-
los" ca semnal de tact al bistsbi lu-
lui de memorare a semnalului A.
F,ecvenla fa se obl ine prin diviza-
rea Intr-un blstabl l de tip O a sem-
nalului 210. Bistabilul de (livlZi!re
comandA compl ementar tran-
Zistoare AC,e, care au rolul de a
potarlza dioda
llERAfOR
L2 are 140 de splre. III L3 are 35 de
splre din conduclor.
Boblnalul 8e VII face pe o medi e
de radio cu 0 7 mm
mi ez de
5-a ut ilizat masa (v )
ou rol ul de a asigura potenli alul l a
nIoarea .. O". Ia pol ariZarea
il <iodei testate. Potentialul masei
!IoIante este cu 0, 7 V mai mare deci t
al masei sursei de alimentare a apa-
raului. Deoarece circuitele inte-
gJ1IIe sint al imentate l a 5 V.
pentru sursa de alimentare valoa-
r. S. 7 V. obli nuta de la o de
t ensiune reglabila. cu schema pre-
in fi aura 4.
T,..,stormator ul o ten-
siune de 8 v c.a inainte de prima pu-
> in. fuOC1IUn<!. 8limentator-ul_ est",
Pr-... n montaj care poate
.... e>alB pe constructorii amatori
p8f'! de radiorecapl oare.
1Ir un generator de
reauzal cu un mic de compo-
nente.
CirCUli egal COB40CE sau
HE imllfeur. QJ tranz istorul TI de
tip P403. EFT3 9. EFT317
un generator CU 8C>'e<1\8 da I kHz
respeCl V i<HL
CircuitUl integrat care se fol o-
sesc trei parti cete re-
zistenle RI . R2 contiensatoarele
Cl . C2 genereaza o eoretJ\8 de 1
kHz.
Tranzistorul TI . aLI. l 2.
l3. rezistentel e R4. RS wOOensa-
(or ul C3 un gerlator de
radiolrecven\8 cu freoreooa de 465
CORNELIU OL TEANU,

doilea. Ia apari nd un semnal
de de 465 kHz mo-
dul at cu semnal de I kHz.
Bobina LI are 50 de spire cu dl a-
r:nelrul 0 0.10 mm din sirmi CuEm.
,
".
210
nF
Pentru reglajul precis al frecveOlei
de 465 kHz se aCl iona miezul se-
mlreglabll.
Allmentarea generalorulul se face
la o tensiune de 5 V. impusa de ten-
siunea de ali mentare a circuitulUI in-
tegrat . sau de la o bateri e de 4.5 V
1
KHz
l.55
KHz
Ing" CONBTANTIN DUMITRU,
Ing" MARIUB CIGRICA,
Ing" BOGDAN CO.JOCARU
Inlreruperl multiple. a fi ne-
logica intre
Z-SO CPU dispozitivele periferice
din sistem (Z-SO 510. Z-80 CTC
etc.), mecanismul de intreruperi este
capabi l selecteze dispozitivul de
prioritate dintre mal multe
di spoziti ve care simultan
servi rea.
Nivelul de priori tate este dat de
localizarea dispozitivului Intr-o con-
8erialA de ti p
.. dalsy chaln" (fig. 1).
Fi ecare dispozitiv periferi c din fo-
mi lla Z-80 dispune de trei linII pen-
tru C(Q!l![ol ul Intreruperilor:
a) INT - INTERRUPT REOUEST
de legat l a intrarea
fNT a microprocesorului Z-SO);
b) IEI - INTERRUPT ENABl E IN;
el IEO - INTERRUPT ENABlE
OUT.
linii le IEI IEO permit realizarea
de prioritAti tip "daisy
chain" (lIg. 1). AceastA conf lgural le
de priori tate a Intreruperi lor
servlrea dispozitivului de prioritate
mal mare (dlspozJtivul A din figura
1) i naintea unul dispoziti v de mal
prioritate atunci cind sau
mal multe cereri de I ntrerupere apar
simultan.
Pent ru ca un dispozi tiv
prioritata l a sarvirea Int reruperii,
este necesar ca lini a de Intrare IEI
valoarea ,, 1" l ogic.
Ob.ernl". Linia IEI a dispozitivu-
lui A din figura 1 faptul ci
acest dispozitiv are prioritate ma-
falA de celei alta dispozitive din
de
Cind un dispozitiv soli citA servlrea
(genereazU cerere de Intrerupere
pe linia INT), in mod automat
li nia IEO I n ,,0 .. logic, Im-
piedlclnd dispozitivele de mal
prioritate solicite Intreruperea.
UrmAtorul dispozitiv din sesi-
zind val oarea "O" pe intrarea IEI,
va l a rindul linia de
I EO in ,.(1' logic etc.
linia IEO a di spozitiv pe-
ri feric din famlll a...kQ va satisface
IEO = IEI. HELP.
este un semnal Intern Indicind faptul
di spozit ivul servi rea.
intreruperile sInt activate. Ia
.l!lliI1 cereri de intrerupere
pe linia INT, Z-80 CPU exe-
curente.
care va genera un clolu special M'
1.!;iclu de a intreruperii,
m = = .0' ).
Recuno ... re. IntreruperiI. In tim-
pul ciclului de recuno84tere a Intre-
ruperII . pentru !It se' putea stabiliza
li niile IEI IEO, dispozitivele perife-
rice nu vor genera alte cereri de i n-
trerupere. Intervalul de II mp dintre
frontul al semnalului fgRg
frontul al semnalului
este tolosit pentru stabilirea prloritA-
intreruperilor (fig. 2), mal
multe di spozitive din de prio-
au generat simultan cereri de
Intrerupere, va ti servit di spozitivul
care are linia IEI = ", " logiC $ IIn,a
I EO "rl' logi c (di spozittvui de pnori-
late in acest mome II
.a I",.. i r i t" 1 I"fPVi cr
glc, dispoZitivul de prioritate ma-
din acest moment (avind deci
IEI = ,,' " IEO = .0" ) va plasa pe
bus-ul de date vectorul Intrerupere
(lI g. 2).
Inlo.rc .... din rutln. d nt,.
IntreruperII. Atit ti mp cit un dlspozl-
IIv nu are nici o Intrerupere In curs
de servi re sau nu genereazA nici o
cerere de intrerupere, li niile I EO ,1
IEI vor avea valoare (I EO =
IEI)
diapozlllvui periferic a gene-
rat o cerere de Intrerupere care este
In curs de servlre (s-a recunoscut
cererea de Intrerupere de
CPU), atunci IEO va avea va-
loerea .. O", Inhlbind cereril e de i ntre-
ru pere generate de dispozitivele de
mal prioritate.
dispozitivul periferic a gene-
rat o cerere de Intrerupere care nu a
fost de CPU
(lini a TfiiT rAmine in "O"), linia IEO
va avea valoarea "O" pinA cind se
primul byte. de valoare
"Eo", al une de doi
bytes. Din acest moment, linia IEO
va fi In .. ' " pe t impul unul ci-
clu M', le al doi-
lea byte al care
va trece din nou In "O". IrEl-
cere a liniei IEO din "O" i n ,,1' este
pentru a permite dispoziti-
vel or de mal prioritate decoda-
rea unei eventuale InstruCTiuni RETI
(Eo 40) (RETI - RETURN FROM
INTERRUPT - ruti-
nei de servi re a Intreruperii ),
decodarea unul cod .. Eo",
numai perifericul care a generat In-
treruperea ,1 este In curs de servi re
va avea linia IEI = ,,1" linia I EO = '
"O", Acesta este dispozitiVUl de prio-
ritate (din de
"dalsy I s-a
recunoscut cererea de Intrerupere.
byte decodat va fi
,,40" (s-a decodat
RETI - ED 40), atunci dispozitivul
de prioritate va reseta
de "Intrerupere In curs de

cum se In lucrarea
"Mi croprocesoare, mlcrocalcul a-
toar8, mi nical culatoare" (Edit ura
1982. autor Granlno A.
Kom) . un sistem practic de Intreru-
peri multiple va trebui
1. asigure .devferea" programului
spre di feri te locatii de memorie co-
unor Intreruperi indi-
viduale speCifice;
2. aloce priori"!i Intreruperil or si-
multane sau succesive;
3. trateze cereril e de Intrerupere
cu reduse ce rutlnete
cu prioritate mal mare au 10SI termi-
nate:
4. permit A Intreruperilor cu priori-
tate IntrerupA rutlnele de
tratare cu prioritate mal micA, de In-
ce adresa de revenire ,1 toate
registrele salvate In mod automat
sint memorate In
toare.
de a
intreruperilor ti p .. dal sy chaln" per-
l te d spozlt lvelor de prior itate mal
".. :.na. t cl IntrerU08fil A sint act l
vate) sA IntrerupA rutina de servlre a
unul dlspozJtlv de prioritate mai
la terminarea servirii di spozi-
tivului de prioritate mal mare, se va
continua rutina de servlre a dispozi -
tivului de mai prioritate de la
Imediat urmAtoare re-
cun084terll cererii de Intrerupere.
Ellemplu (fi g. 3)
al de tip
"da sy cham" Inainte de
unei cereri de Intrerupere (dispoziti-
vul A are prioritate
b) Dispozitivul C o ce-
rere de Intrerupere aceasta este
..,
. .
flo ,
I
A
-
I tiT
- ...

-
\ I'\S
-
ioa.e
-


-
i
":1
-
-
taTA
'de CPU (cereu
de Intrerupere a dispozitivului
esle i n curs de servlre) .
e) Cererea de Intrerupere a disp(
zltl.vului B suspendare
servirii dispozitivului C (Incepe se!
vlrea dispozitivului S).
d) Decodificarea unei
REt i IndicA termlnaree rutinei d
servlre a dispozitivului S; con tinu
rutina de servl re a dlSrOZltivUIUi (
e) Decodlflcerea une noi InstruI
I lunl RETI terminarea rutinl
de servi re 8 dispozitiVUlui C,
1
" "
(10 tII
Q
I
2
\ I
\.:
<VldoA)
__ ilo rY'li
fL) it & c. b
!:L.fLt._i
f . ..-____ __
___ 'I_oJf!-+ai .
t) A
.. c:. E)
,
,
,
f . '.-____ -.
.!4Li_,_i , '1 .. '_'_" _il_O ... .. I_I_'" _'_'..,01 () l'li i'P
A 8
C. 1>
" J ._--..
.. _'_fto--,fYil' ilo H ... i_"_"_i_IJ4'0 Ifli
J) A a (.
C>
!!!f il' .. __
...... __ i3 .... J "Iei ilf:!
c.) A a
C C>
CALITATEA RECEPTIEI EMISIUNiLOR
. .. ..

loatt8
bu nA
- _' SIZ = dB
- .. - SJZ aS
- " - excelenta - " - SIZ > 38 ai3
DE .
TELEvIZIUNEALB-NEGRU COLOR
DIMENSIONAREA
DE
ai ci , avem aproape toat e
elementele necesare pentru a ne
orienta asupra modulul de abor-
dare a unei de recep"e
Orlenti ndu-ne asupra
Ireptel de cali tate dorite. vom putea
determina necesar al ame-
nel de
(URMARE DIN NR.TRECUn
La tem peratura de zero
grade absolute ia a
materi ei Iar puterea cu-
,enl ll or, de componentele
aliate (ipotetic) la aceastA tempera-
tura. este zero. Relat ia 3
puterea curentului zgomotului antFl-
ei I n wat l:
Wa = 4k.T.:.f (3)
in relatia (3) k este un factor de
cu valoarea de
t .37.10-
23
se constanta
lui Boltzman.
am putea Introduce elemen-
tel e generatoare de zgomot termic
I ntr-un mediu de temperatura cit mal
sub zero grade Celsius. s-ar
pUlea raduce sensibil zgomotul ter-
mi c. Dar cum antena nu poate fi
plasat I ntr-un astfel de mediu, se
poate pune problema altor
componente din de ampllfl-
Icare, mal ales a primului amplifi ca-
tor (C\J semiconductoare) care gene-
cea mal importantA parte a
zgomot ul ui ce se peste cel
al antenei . Acest lucru se
uneori I n profesional a (re-
de pe etc.) pentru ca
zgomotul suplimentar Introdus
aJoo o influenla cit mal
inl ocuind I n formula (3) puterea i n
wat i cu echivalentul U2/ R, vom
obI,"e (4) , care ten-
siunea afectiva (Ue' ) in a zgo-
O{ului pe de R
(ohml):
Uef = (4)
La o de trecere
si o temperat urii puterea zgo-
l ul LJ I termic este absolut Indepen-
de de orice aqiune exte-
'.oa.-a se
se -x. tenslu nea de
aceeaoi). Singura
oc:a c e a oerfor-
se:- zgomot 'Ia ie
COIISI '- - .. . rea antenei
l a SupI'8 ecl\IVal ente
a semna.v _ .. ' I sau
oei la o ra . -:e sau
collllenaboia . OQJI
latea de putece ia ti
mal mare si o-
omogen.
excluderr>
uenl s recepl
Pl, ca de ce nu este
;1 oriunde
cal itate
practica televiziunii terestre aces-
tea au o ne vom
preoC\Jpa mai ales de zgomot ul ter-
mic suplimentar int rodus de
receptorul de tel eviziune.
am presupune, teoretic,
di spunem de un receptor Ideal .
care nu introduce zgomot, atu nci
pe ecranul tel eviorulul ar
numai zgomotul t ermic al antene'
suprapus peste semnal ul util, a
se fi modificat rapor1ul dintre ele
Amplificarea
recepl orului este in
primul ri nd de nivelul semnalulu-'
util la borns de datoflla
control ului automat de amplifi care
(CM). Dar i n receptorul de televi-
ziune se petrec o seri e de ' procese
pe traseul dintre intrarea de
cinescop, in de
temperaturii anume
amplifi care, schimbare de frec:-
filtrare, demodulare, deco-
dare etc., care Introduc zgomot ter-
mi c suplimentar struc-
tura a semnal ului, cum
ajynge el la borna de
In de prelucrare a semnalu-
lui din receptor se z9.0mote
fiecare etaj , dar, daton" am-
succesive ale semnalu-
lui, a zgomo-
tulul termic devine tot mal
de cea din primele
tind semnalul ce ajunge' f" : :1' __ --VO
pI
t b
am asare a an enet -a su bal li , poate li re.,liz.ata
p
r8
9
ul
minim accepta rea nal util mai mi c.
cistigului antenei de rec8Jll te - - sa Un procedeu similar se rn:
ate
poate realiza or, mat a e5 pe I .
canalel e inferioare, unde, din c:aL!l3 apli ca s, zgomotulu term,c ntro-
ng
imii undei, dimensiunil e $ ' (Lss de amplil i catorul de de
h
' bf ca!lI J sau de ori care din
r..',le instalatiei devin pro, 1!Ve. ..-:1' de ecere a semnalului din
Reveni nd l a zgomotul term,c pro-
de
sale de radialie o pr.
5l.. nem de 75 Il. tensiu-
, oe zgomot introdus la borna de
.. tenli a receptorului l a tempera-
t il de 290 K (273 C " 17' C)
IJ.anda canalului Imaginii de 6 MHz
ra cu:
I.Jef = I 4,t ,37' 10 " ' 290' 75' &10' =
= 2,7 j; V.
Deci l a o un ni-
te! de semnat util dat. cu toate el or-
e pe care le-am l ace, nu vom
n putea reduce aceasta tensiune
!!lea ia de zgomot.
i COl'l i nuar e vom neglij a alle
_ _ __ _ ___ _ _ _ ___ _ _ _ ___ 6 "

F==- =;
a
Wa + Wr
Wa
(6)
Expima .
Wt este
transpus l a ,ntr are
F = 10 bg Wt ;
Wa
de fond total,
am
facto<ul de zgomot va
tensiunile,
I Ua- ..: r'
F = 20 log :-=._ -- (7)
Factorul de zgom receptoa-
retor de tel 8lllziune Cll"I!I>' e creete
de o cu eo.""".a cana-
lului
2t2. II'fA '-"'2 a ". ::1 IItm.
Ing, VICTOR BOLCAN
Expreel. de mal sus se r eferil la
tel 8ll1z0are . cu performanle medii;
ea numai o valoare
de practice.
presupunem ne-am declara
cu condil i a medi e de l a
treapta cu Imagine foarte bu ni (35
dB). Vom extrage din (1 0)
r------------------------,
U+
n
a, a2 a'l t-.,.. ! -U
e
lUz, U
ZZ
U
Z3
I
__ I
Flg, 1: Infl uen,a zgomotulul termi c Introdu 5
la diferite nlvelun de amplificare a semnalul LJI
ulii (Ur) . presupunem a, = a1 = a3 U
l1
U12 = Uz:) , raportul fi nal semnal/zgomot va "
U. = a
3
, U,
Uz
de tel8ll1z0are nu co-
totdeauna
de zgomot, sub forma factorului de
zgomot, ci sensi bilitatea acestora la
un anumit raport
:n"ulA se .erlsll)lIu:alEia
tensiunea de InaltA nece-
l a born. de a t elevizo-
rului (receptorUlui):
Ur IdB. 1 = S/Z(dB) + F (dB) -t- 8 (10)
Pe baza aceasta vom determina cis-
tigul necesar al antenei de
In cimpului minim neper-
turbat rezultat din rela, la (1). De
exemplu, la frecvenla de 200 MHz.
ci mpul minim neprotej at necesar
este de 60 dBl'/m (1 mVlm), factorul
de zgomot 8 dB, tensiunea de In-
trare expresia 10) pentru un
rapor1 semnal/zgomot de 35 dB va li
51 dBI'. Lui nd un cablu de coborire
de calitate mal (1 - II g. 4),
. vom pentru 25 m lungime o
atenuare (A) de 4,2 dB, La bornele
antenei de la care vom
2 dB pi erderi supliment are.
.. I avem o tensiune (Ua)
decit Ur, deci 57,2 dBI'.
rel ali a (2) dintre cimp
bornele de 1\ an-
I pierderea supli -
(Ia adaptare,
........ etc. ) de 2 dB, vom avea
'-' .......... o de cu
imaginii nu
punc;t de vedere al zgomot ului de
lond. in trepte perfect sesizabile de
6 de. Pl eci nd de la
anterior, vom admite. i n
noastrA, t rep-
te relative de calitate la recePlia

Imagln. proest6 rlllOt1 S/ Z < 20 dB
- .. - mediocri - .. - S/ Z 20726 dB
aproximativ 10 dB.
cal cul se poate face pen-
din benzil e de
Pentru ori en-
e in tabel ul 1 cal cule
de noi pe mal multe frec-
Astfel de calcule se pot face
cu oarecare prin In-
Desigur, pentru caJ C\Jle
exacte de proiectare trebu ie inl o-
parametrII aproximativi cu cei
reali de fabricantul antenei , ca-
blului, amplifl catorulul (eventual)
televizorului.
Ru ..... cititori o cIar.o II trlmlll mel.llI. 1"'. publloere II ,.
recllllll eltet " :::t.bII, II praln'. ellt modul d. lunetlon_ a
lIIOIUjulul. cn ,1 conetructt.. ,1 ele reglat, TotocilfA ... n.
00_"_ relutt.t.Ie mMurltoftIor ,1 tipul fnltrumlft'elor ele mI-
.... dllat. lcolo ...... _III.
Ichllllel ... ec:utMa _"'Iii "ormtIor ITAa II albi trecut. tipul
ti ..... pleMlcr I , I ,..,.. .. v8lorl II. '-lunilor ,1 cu",",Uor In
citirile punde.
Cind .,. c:-... .... lItIIIIII __ ee"' .... lul imprim" ,1
n-;r_OOftt4IOI _ r ... :1. achla .. acU a autorului, prof.la
" locul tIa __
Tot..... ......... '" e.. privind
SOALE
DECON'TROL
Apreci eril e de ordin cali tativ asu-
pra i maginilor realizate pe pelrcule
color sub aspectul ,1
contrastului straturllor lotosenslblle
monocrome, din punctul de vedere
al corecti tudinII redAri i culoril or,
precum asupra rigurozltl!lii prelu-
crni sInt operalll care presupun
echipamente tehnici spijclallzate.
Aceste aprecieri lac parte din activl-
tal ea In clnematogralie se
intllnesc mult mal rar i n tehnica 10-
de i n conexiune cu
reproducerea
Famil iarizarea lotogral ului amator
cu analiza parametrllor
ar reprezenta un mare avantaj pen-
ru munca lor Indeosebi de
coreclla domlnantel or de culoara in
procesele negatlv-pozlllv de pre-
cizia expunerII pe materialele loto-
sensibile reversibile.
Metoda constA i n util izarea unor
scale de control cu caracter de test
care, lotograliate (izolat sau nu) i n
condll ii cu subiectul pe
material lotosenslbil, o
de suliclenl
de De altminteri scalel e de
control sint o
In activitatea operatoril or cinemato-
grafici a l otograli lor
Prin lolosirea unei scale de control
se pot trage concluzii asu-
pra: .
a - contrasl ulul
stratu rll or monocrome, respectiv
asupra ecestor para-
metri ; .
b - corectitudinii expunerii;
c - corectitudinII redarii cul ori-
lor;
d - corectel developArl a mate-
ri alului lotosensibll.
Pl eci nd de la deflnil i a scalel de
control ca un ansamblu de cimpuri
colorate de cimpuri gri i ntre ex-
tremele alb negru, analiza vizualA
a ImaginII i n care se
scala ne permite tragem conCluzii
care s ne situeze Intr-unul din ca-
zuri le princi pale cuprinse i n tabal ul
(labei neexhaustlv) .
SCal a da control se In
pozitie cu planul IIlmulul
(perpendicular deci pe axa a
Inlil. VASILE CALINESCU
aparatUl UI de l otograllet) , IIInd ilu-
minatI! uniform de sursa
pentru lotografiere. La Inter-
pretarea Imaginii scalel se va avea
In vedere tempijretura de culoare
a luminII 1010slte, date fiind dileren-
de a culorilor de
ochi In de acest parametru.
Evident, IIImul utilizat va l i cel po-
tr ivit temperaturli de culoare a l ur-
sei de
In practica uti litatea
scalel de control este In pri-
mul rind de facliitarea
dominantel de culoare la
copiei pOZi tive un film negativ
sau un film reverslbll ci nd se
vtll izeazA hirtie reversibil A. Determi-
narea dominantel se lace mai
mei repede pij Imaginea ci mpuri-
lor gri ale acalei , corecl la tiind
cInd tonurlle de gri devin neu-
tre. Din acest punct de vedere, utili -
zarea unei scale gri de control este
absolut Cu toate acestea,
scalele de control lolosite mal re-
cent In cuprind cel mal
adesea cimpuri colorale. Astlel ,
lotogralul poat e pri mi inlormal ii l e-
gate direct de modul de redare a
culorilor In alara co iei dominan-
l ei, putind, de la caz la caz, im-
bunAtAl eascii Imaginea
atunci ci nd redarea
cii mai a unei culori sau
grup de culorI i n
rII unei dominante reziduale vizibil e
pij cimpurile grI. Scalele cu cimpuri
colorate sInt deosebit de utile l a r&-
producerea de la care
culoares este un ele meni primordial.
a Inal despre
utilizarea scal el or de control nu se
cele expuse 11-
Ind sull clente pentru abordarea unul
mod de lucru nou in tehnica l oto-
a amatorulul dornic
rezultatele . .
Men\lonind In o
multitudine de scele de control ela-
borate de de material e
lotosenslbll e, de vom conti-
nua i n a expune modul de realizare
a unei scale da control, accesibil 10-
togralulul amator.
Ce de ansamblu, o de
contl ol va l i dreptunghlular: conl l -
nind fe doua rinduri de ci mpuri pa-
ralele, fie unul singur. Raportul latu-
ril or nu este fi x, dar este de dorit
se apropie de cel al forma.tului uzual
de 24x36 mm pijntru scal el e cu
rinduri de cimpuri.
Real izarea scaJei de gri este posi-
bilA i n laboratorul lotograful ui ama-
tor. Princi pal a operal ie in
obtinerea unor cimpuri gri de dife-
rit e IntensitAll, mergind pi na ' a ne-
gru de la alb. In acest scop S8 YOI
folosi da hirtie l otogra Ici
matA expuse progresiv In lumina
uniformA (de exemplu, 1 - 2 - 4 -
8 - t6 - 32 s etc.) developate
concomitent Intr-un revelator mal
moale. Albul se obllne IIKind o
din respectiva hirtie
Griurile ob\lnute ar trebui se
caracterizeze prin progr&-
slve bine defini te (de exempl u, O -
0, 15 - 0,3 - 0,6 - 0,9 - 1,2 - 1,5
- 1,8 etc.).
Practic o asemenea rlgurozitate
nu este necesara. Important este ca
. 1I1! cimpunl e succesive existe o
, 1 progresiva ae den-
sitate. .
Pentru developarea hirtiei desti-
nate cimpurilor de gri ,
Anton Bielusi cl, In lucrarea sa "Fo-
togralle In culori ",
torul revelator:
de paramldolenol ... 7,25 g
SUlllt de sodiu anhldru . ,., 50 g
Carbonat de sodiu anhldru 50 g
...... _ .. .. la 1 000 m r.
Autorul a lol osi t un revelator
uzual de hi rt ie, diluat 1:1, ti mp de
revela re 3-4 minute. Pentru cimpul
negru expunerea s-a realizat la lu-
mina mediului ambiant.
a realil ate cImpurile de cu-
loare la dimensiunea ela se
lipesc; pe un suport mai gros, de
exemplu din carton seu placal , care
asigure rigiditate protecl l e m&-
canlcll.
1
3
2
figura 1 o gri de con-
trol cu opt cimpuri, din care unul
al I? unul negru.
In cazul scalelor de control com-
binate cu ci mpuri de culoare se
va reduce tonurilo, de gr'
la S-e culon. Un
exemplu este scal a din figura 2..
Cimpurile col orate se oblln cel mal
comod din hirtie cotorat 00-
DeSIQl.Ir. se poale ob-
line scala colorind-o cu culori de
care sa nu prezinte supra-
reflolctanta.
Figura 3 o cu u
singur rind de ci mpuri, m
al es In operal ll de reproducere.
In ligura 4 se sugereazA o apl ic.<
lie. Pe pri ma lotogram a film!! .
s-a inregistrat scala de contrOl ;
turi de copil ul care va fi subiect.
fotografiilor
Pentru scal a se poal
real iza In pliabil! prin trr
ei i n sau trei pArti Il
gate prin de pinzA astfel di mer
si onate incit perml t pli erea.
Fol osind aceleasi elemente pentr
[jUU/" fP 1. PENTRU
liIlf till!I 2. PENTRU
APARAT
OCULAR
practi ca l otogralilor amatori
j)o:seSiO.J:i de aparate cu obturator 10-
situall i cInd, pentru o
I sau mai scurtA,
stea oblec-
apArea cind
este defect
reparat, ci nd lotoama-
mal mulle obiective la
di spozille dorind sA lIe pregAtit
pentru o "Intervenlle". rapidA, nu
ni ci unul, menajlnd toto-
flatA 11I8teie obiectivelor, sau cind,
avind un singur obiectiv, II .
la aparatul de mAri t (in cazul cInd
aparatul de mAri t are pOsl bl -
nate). Situal ll I n care obiectivul nu
IIIISte montat In aparat pot II mal
,"uite, dar, Indiferent de caz, pentru
perioada respectivA oglinda me-
canismul rAmin expuse prafului sau
umezelii . Capacul, a execulle
va II descrisA mai jos, este desti nat
protejaze aparatul In aceste situ-

VIORIIL OL TEANU
42 cu f il et metrlc M42x1. Eate prefe-
rabilA IIletarea prin . trunjlre celei
cute cu filiera datoritA preciziei mal
ridicate poslbllitAl1I de menl lnere
a de perpendlcularllate.
dl Se gaura de
din Interiorul capaculuI. el Se tale
din bara de el umlolu capacul avind
grosimea de 10 mm. Cu ajutorul
unei pile fi ne apoi cu aj utorul hI r-
tiei abrazive se indepArteazA bavu-
rIIe se rotunjesc Pentru
rectifica rea fll etului. datA Ilind duri-
tatea a alumlnlulul. se va fo-
losi doar hIrtie abfazlvA foarte fi nA.
cu o apAsare redus.. Randalinarea
(strierea) capacul ui pe clrcu
exterioarA ramine la latitudinea con-
1. Prezentare gene,'" ,1 dom.nlu
de 101o.lnl . capacul se prezintA ca
un di sc metalle, avind un diametru
letat, este desllnat protejArii ple-
sefor Interne la aparatele care au
montura de prlndere a oblecllvulul
IiletatA l a M42x1.
r :z. Mat.rlal. nac ... r Pentru con-
capacului de pr9teclle
IIIISte necesarA o barA de al uminiu cu
d.ametrul de cel pUll n 52 mm, din
care vom s6cliona un disc cu grosi-
mea de 10 mm. Folosirea aluminlu-
. se impune de la sine, eloxarea
$aU vopslrea lui ulterioarA rmlnlnd
latitudinea constructorul uI.
:
I
I
I
I
.1
I
I
1
lI.5
I
I
I
f:l
I
I
I
1
stof4 t
3. Execult Pentru
capaculu I de proteclle ae vor res-
pecta urmAtoarele etape: al Se de-
bara de aluminiu prin
strunjire la 051. b) Se
partea care va fi la 0 42. el
Se fII eteazA partea la 0
IWlgimea desfClSl.l'al:ei 1-35mm
s $e a face o sca.e pentru operallile ae
cea 5 cm (latura lungi) a
.
n in cadrul laboratorului.
AIJ*I ....... COl ci ....
ObI ......
I
\ , . Tb ..... de grl .11II ..
....erlal lot:c:: -
..., ... .-
tIneM ,1 oolonlle I n
.IIIwMIIJIQI _
_ ......... _ ...
-.,Inuent'
_PUI, "'ne p60IrIII "
.....
d.tlOI*_
v .,mIu o 1megIn.
flO .. lrl cu domIMII11
coNd.bAi
.... erIaI 0:::"'0 ,..
DeoI ... ,.. .......
Vlralbll .put
... - '
d ..... tlopllllnoorecl,
cu""-,,_
erl.t pialret MII cu
.. t ...
....... ul d ... IIII ..
_ci o -actI. cIII-
depAfIt mici
a. To .... ,.. d. grl.lllldIa-
..... ... 101:1;"10 cu Pe"'"' 1UIII1CIttI. cu
tlnet. ,1 colcnt. In .... chIIlbru colll .... t
oonINIt ,... :r.:"
do'" ... II1II mul. III>- Imegl,... li,,*,,, w. ft
obIlne lot",1 o ...
..
d.echIIlbratA cremllle, boi iIII culcirtlor dlCi
pe COfll!ec,ll'I' nu derechlllllrul nu ...
w. " ,.., redln. pre.m
-.cd tuturor culori-
I
lor
& To".... de gri . lnI r:- I .... I .. ,,!OC ........ - per:\1II_ .OMI.
, .. dletlncle, d .. 00 o- ... ecNll ..... d .. " GIt
etII _. cI4pt,1rtI ''''v-
rac. ln .c .... , nu"'ll -pu, tlnl depod
'- Tonuri de gri elttlnCI.
1;:::' !c:V:';:-.
" .... purt coloret. n.
_rac. ntufld.. 1UbcIIw ......
... ""111. epulut.
......... loIogrllllo r.
weralbll..." """
" ldwetopet III r.tI.
re. color ... lIIIHMn-
lopIII III r . ...... ero-
moveNl . ... IH epuIut.
1. TonlM1 de gri eltltnet ..
..... t .. 1oI;]!"IC_
.... ".
<*npurl de CllIoer. _
rect pua. otrat, d ..... .,.,. II .
bnI .. d .. clf .... InlI'-o
wtloplll, In
dwtl ... _ _
...... , m"uri d. cu-
cu"'''II' fii' r. 1""""""'--111
!ari. orIgln". d ... . cutotl or " nql. I<IkrII pal ,
... ,1 comflO" "'*"bArt ........
u-a._"""'-----...
srructorulUJ. Iar I n cazul cina
aceasta M fi efectuatA
dupA operalla de la punctul a. Cel
paslonal l pot aA etoxeze capacul
dupA executarea lui. vopsirea fiind
mal pulin Indicata datoritA exfolleri-
lor ce pot apArea pe parcursul folo-
alrll capacului.
4. . Mod de foloelre ,1 ob ..
gener .... Dupa demontarea obiecti-
vului din montura carcasel fotoapa-
ratulul se InfileteazA capacul
de proteclle. avInd grlj6 ca infileta-
Posesorii fotoaparatelor rellex do-
t.atem de mAsurare Inte-
rl Inli cunosc Importanl e
p Impotriva
ex tie
lung Il. Problema se pune mal
pr aparatele foto care au
1 la amplasatA la baza
pentaprltmel (de tip PRAKTl CA.
In general, S8 consider6
acoperirea obiectivului cu capacul
de proteclle este suficientA. acest&-
reallzlnd atit l entilel or
obiectivului a alreturll or antlreflex
Impotriva zglrleturllor, loviturilor sau
luminii solare, cIt proteclia fotore-
zi sten!4lr. existA numeroase ca-
zuri cind fotoamatoril, fiind In
situalla facA fotografii la Intervale
relativ reduse de timp, nu mal aco-
perA fotoaparatul cu husa lui de
ci lolosesc doar
obiectivuluI. In ace&lltA perioadA l u-
mina continuA sA pe totore-
zi stenli prin ocularul aparatului ,
ocular rAm&ll neacoperlt. Capacul
pentru ocular este dest inat tocmai
prelntlmpinAril acestei situalii me-
najlrll fotorezlstenlel fOloaparatului.
1. Pr.zent gen.ral. ,1 domeniu
de foro.in!i. capacul pentru ocular
se pr ezint A sub forma unei
SUD I de indoltA
ocularul fo-
i. LB inleIlor capacul
cu o de
<>mi si Pf8 timpi na zglrlerea
mc_.... ocuIarului asigure o
buni. Capacul de
este destinat asigure acoperirea
ocularulul la fotoaparatele care au
sistemul de prindere din montura
ocul arului de tip patinA. nepl,l tlnd fi
folosit la cele l a Clue prinderea se
face pri n Inflletare.
2. M.t.rIaI. .. Pentru con-
fecllonarea capacului de
este necesar! o de tablA
de cel mult 0.8 mm, IatA de cel pulin
22 mm lungA de minlrnum 35 mm.
cel mai bine se pentru
aceasta tablA balot. O
tablA prea rigidA poate provoca
uzura accentuatA a de
prindere, Iar o tablA prea moaie nu
are suficientA elasUcltate ca stea
De asemenea, mai este ne-
cesarA o de
moale care nu lase scame. de
preferat fIInd moltonul. in cazul i n
care, dupa confecli onarea capacu-
lui, se vopsire.. In loc\ll
brunArli. atunci la lista materialelor
se mal O om' de
vopsea negru ma!..
3. Executie. tLete.a olatban-
rea sA loc ..rotund', fn! opln-
teli. In caz contrar capacul riscind
se in!epeneasc in montura, iar
acoaterea capacului nemaipulin-
du-se face decit pri n deteriorarea
luI. Trebuie avut In vedere fapt ul c
aluminlul este un material moale.
filetate din aluminiu putin-
du-se Inlepeni foarte puternic la o
cit de De asemenea.
t rebuie strIngerea
atunci cind capacul a fost i nfiletat
pinA la
lungimea plaI bandei astfel
I ncit prin ,"dolre se oblinA cotete
din desen), S8 un
calapod din carton gros de 3 mm.
sau pertinax, acesta din
li lnd cel mal Indicat datori ta
rezisten!el (nu se va Indoi cind vom
ambutisa tabla dupA calapodl du-
sale (nu va modifica dimen-
siunile la efect uarea
cala podul va fi executat la cotele
indicate In desen pentru gol ul capa-
cului. care capetele vor fi ro-
tunjite cu o fi nA la R2.
confecl lonarea cal apodulul se
pe el plat banda se sOlidarizeazA
cu calapodul cu ajulorul unei men-
ghl ne mici sau al unul patent
la cal e, prindere, se string
bine minerele prin unei
sirme. DupA solidarizare, capetel e
platbandei se Indoaie spre Inlerl or
platbanda po
e In mod uniform pe o
plana, dupA care se plat-
banda cu ajutorul unul ciocan
(max. 200 gl, raza de
Dupll ce se indOi -
rea a capetelor.
se desface menghina cu ajutorul
unei pil e fine se muchiile Si
se rotunjesc coli urile. Platbanda ast-
fel indoit! se decapeazA cu spirt
nu se mal atinge cu mina in
cazul In care se vopsirea cu
negru mat, se mai Intii bu-
cata de molton la Interi orul capacu-
lui folosind citeva de prena-
dez intlnse pe platbandA, se pre-
seazA bucata de molton timp de 24
ore, dupA care se VOpSi rea .
I lind suficiente rinduri de vop-
sea, al doilea 8pllclndu-se us-
carea primului. In cazul In care se
brunarea, aceasta se exe-
cutA mal Intii, se capacul de
ulei, se aplicA prenadezul se pre-
bucata de mollon. Trebuie
avuI in vedere ca prenadezul fi e
Intins uniform la marglhe,
fie pus in cantltlli i prea mari pen-
tru a nu trece prin molton a pro-
voca lipirea capacului de obiectul
folosit pentru presat, care se reco-
nu tie prea greu.
4. Mod de folollre ,/ observ.III
v-n.ral . Capacul de protectie se fi -
deasupra ocularulul fotoapa-
raI ului pri n Introducerea <;apetelor
sal e indoi te in laterale cu
care este montura ocula-
rului. Bucata de in inte-
ri or va asigura o a
ocularului va i mpiedica
rea razelor de soare in interiorul
aparatUlui, menalind astfel fotorezis-
Format din circuite integrate, ge-
eratorul este foarte util radioam a-
Ilor in trafic, dar celor care in-
. 3ia tel egrafia.
Portil e G1-G4 generata-
de tacI. G5 - G8 consti-
!Jl e part ea pentru
mani pulare,
Semnalul poate fi ascultal In difu-
zor sau moduleze un
prin contactel e reieulul montat in
colectorul tranzistorului SF121.
FUNKAMATEUA, 1111183
PREAMP FICATOR
A rEHA
Pentru benzii de 432 MHz
e foarte indi cat amplifi catorul de

Elementul de il constitui e
anzistorul BFT6&.
All mentaraa se face cu 12 V. Am-
I, catorul se pa
AADfOl1:CHNIKA. 12/1984
o
6V
,k
BFT 66
o
Ali mentat cu :t3O V,
acest amplificator poate debit a 36 W
pe 4 Il.
Banda de
Un montaj de testare a
1r8 zist oareior de r solofrecve"
este prezentat alaturat.
Tranzistorul este s pus re; <'1
de oscilator pr in tntl!f'meo I .11'\ I
cuar1.
este ntre 20 40000 H
cu un ooeli cient de distorsiuni dE
0,03%.
RADIO, 1119Sl1
tr\tt area r awe es;e r ..... .. ; ....
e-.. : 2 _- . . . .... :
.. Si. _ :..:- "e _ :- s:: .::_
frec:"t :.- :o!$e . :::
ca
.1

TEHNIUM 5 19*5
- .-.

... - "
= ....
m ..
-
-

:J . .. .. , I 1
.. ..
-.... I'VI "-J"
--
_ ""'"LI
,. bit ... ..,
, "
......
<""'
..
_ .... u" .r.:.-
... w
M"l1 ... fIIr'. \III
1 Dl

Printre aparatele poriabll. receptorul SONG a.lguri recep-
tIa progr,amel'OII radlodlfuzate In unde m.dllcu modulatie de
amplitudine " a celor in unde IJltra.curte, gra'le calltit"or
electrice pe care le detIne.
Blocul de Intrare pentru Ul,IS cuprinde un etaj amplificator
cu tranzIstorul T1 ,1 un etaj convertor-autoolcllator cu tran-
zlltorul T2. PrImul etaj de frecv,nli IntermedIari 10,'1 MHz
(T4) are un IIltrl! plt,zoceramlc.
ReceptIa MA eete aslgurati de tranzl,torul T3 convertor-au-
loolcllator. Tranzistoarele T5 ,. TI IOrm.az' un amplificator
de pentru ambel. tI,purl d, mQ(Julatle.
Deteclla lemnalulul MA 1. f'ace cu dlcaa 02, Iar a ,emnalu-
luI FM cu dlodele 03, 04.
Ampllflcatorul de audlofrecven!i !leblteazl o putere de
aproximativ 150 mW. Curentul de repaui abSorbit de 'Ia baterII
eate In jur de 20 mA.
\
\
J0282900
\
Cind nivelul ,1 calltat.a audiilei
lcad Ilmlllor, bateriile tr.bul. Ichlm-
bate cu altele noi, altfel:
1. Intrerupe funcllonarea radlo-
receptorului;
.. Icoate capacul CII .. eI baterII
prin apaar.a ,1 apoi cuillarea luI;
le extrav din cllata lor balerine
vechi, cu ajutorul pangllcll, ,1 le in-
loculllc cu cele noi, rllpectlnd pc>-
Iarltatea pe CII"i;
.. pune la loc capacul clletel
baterII.
Jn cazul neutlllzirli radlorecepto-
rulul un timp mal Indelungat, 1. reco-
mandA lcoalerea batarlIIorl
Dreptul la garantie, prezental prin
cenlflcetul de garantIe aliturat, vi a.1-
gura remedIerea gratuiti a tuturor de-
. cun .. car. nu au putut fi
dep late in cunul prOCllulul d. prc>-
duC1le.
Termenul d. garantl. ..t. de 12
tu dw la dala vlnzirll din magazin.
Info'mall!, Sll" transmi s'; spo' tr.-
comentar ii (] .ertismente, toate pol
audiate oricind g'alie radioreceplCa'
relor portabi le.
Economice, iell l ne. cu un design modern. '3,
dioreceptoarele port abil e corespund poeme L
tehnice de sensibililal e selectivitate fidel, la'
GAMA DE UNOE
SONG 2 610
GAMMA 1 34 1
SOLO 100 2 37
SOLO 300 3 685
SOLO 500 4 885
DERBY 2 4-16 L
GLORI A 5
1 _ 2
DOSAESCU N. - Cati, .. 1
i n blocul de canale AF
139 Droselul este Impregnat cu o
Va sa folOsl\i
tole de la transformal oarele l elevi-
zoarelor vechi (Rubin. Temp) ce se
ma, de vi nzare in magazine.
VLAD CHIAU - Jud. S,iUI.
Ci rcui tul Inlegral din radiocaseto-
fonu l dv. nu are echivalent.
Tubul PL 500 i n
AF.
..J
:J
a:
,
B
OTCA LUCIAN - Jud. CiI.,.,1
Transformator ul de retea 11 puteti
rebobina (Ia un ateli er) sau pul ell
altul de la un magazin (ex.
Dioda din
T"OI TITU - TII. Jiu
Inlocuil l BF 214 cu BF 200. Reve-
de" ce radl oreceptoare am publicat
aleget i unul di n ele. .
BUDREGA N. - Jud. Prahova
Veri ll cati lensiunea de alimentare
nu fi e prea mare.
GAVRILA ION - Vrancea
Ampl lflcatorul de se mon-
i n apropierea anlenel (pe pi-
lon). Vom publi ca amplificatoare
in domeniul U. I,F.
ANGHELUrA ION - Jud. Neaml
Selectorul de canale poate fi repa-
rat de un specialist. Un fi r de
10 7 6
7t
poate fI o antena foarte buna pentru

CHIRIAC DORIN - Gafatl
Cif ra fa care vii referiti de pe
capsula tranzistorului tensiu-
nea de Astfel 2N305S/1
are 30 V; 2N3QS5/3 are 60 V.
OANUTA G. - B,IIIa
Defectl unea revine benzii magne-
tice nu magnetofonului . Folosit i
deci benzi BASF.
V. - Gherla
. Calitatea semnalul ui poate fi i m-
construind o su-

GIRBACEA ION - Jud. Br.,ov
Tranzistoarele AD pot Intra I n
componenta unul amplllicator AF.
Tranzist or ul AF la frec-
vente mari este indi cat pentru am-
pllflcator de antenA. Puteti face i nlo-
cuirea di fuzoarelor. Multumim pen-
tru amabilele aprecieri la adresa re-
visteI.
TRUrA ION - Jud. Olt
de canale
(contactete). Atit aparatele ce folo-
sesc tuburi elect ronice. CI I cel e cu
DIACONESCU VLADIMIII " .. 11
lr.lnzlsloare trebul8 una
caracteristici tehnice i mpuse. re
antenete Vagi.
NURMtN TIBERtU - Plet .. He_
Statia Radio-Vacanta
doar zona statlunllor de pe li toral
Conditiile de relief meteorologiC4
semnal ul ui d
la acest emiiAtor i n localitate.
dv.
MATEI MIHAI - Unlcenl .
I n principiu puteti monta tranZs
l oare BD in etaj ul prefln"al. i n ace
mai un amplifica
lor de 50 W unde etajul prefinal ....
un TBA810 care ar fi mal bou
pentr u dv.
Componentele electronice enume
rale In scrisoarea dv. nu au echiva
len\e.
COMAN CRISTIAN - Inotet _
Cele soli citate de dv. au fosI pu
blicate l a rubrica mo
de mA".
t. M
Vio ..... entlm I cltem. rodpt ... ulul Opor". 8-572. A ....... r .. In p ..... .uu nor-
mali de fIInC\lonara apar_ulut nu "t. difiCIl', .... 8Cllc nlnd ,1 un el ercl1" "IL In
.... Imul rtnd, y .. prezent. t .... lunilOf de poI.lzare In puncl el. no1l1e. DH9Ir.
loal. lubl/rUe trabule control Ia un ulom".",
5
s t
,
,.
,.
O
....
D.
W
O
w
a:
r,
CCH87 C8,80

(U80
ELU
O
-
C
r l' r --'


L.. _ _ _ _ _ _
III(
a:
C',
jtwpf
,
12
"