Smntorismul

Realizat de Mitrea Ana Maria XIC

Termenul de semntorism provine de la a semna Reprezentanii de baz ai acestui curent seamn concepiile lor n mediul stesc.

Smanatorul a fost o revist literar sptmnal, conceput de ctre George Cosbuc si Alexandru Vlhut si care a aprut la Bucuresti, ntre 2 decembrie 1901 si pn la 27iunie 1910 fr ntrerupere. A jucat un rol important n viata literar a vremii si a constituit catalizatorul pentru nfiintarea curentului ideologic si literar care i-a purtat numele "Smntorismul Acest curent, promovat de colaboratorii revistei si teoretizat de Nicolae Iorga. Sustinea, n special prin intermediul paginilor revistei, valorile nationale traditionale si folclorice, necesitatea culturalizrii trnimii, etc. Smntorul a publicat numeroase texte folclorice, documente istorice, pagini inedite din opera lui Mihai Eminescu, precum si comentarii privind clasicii literaturii romne, traduceri din literatura universal, etc.

Smntorul
de A. Vlhu

Trudete, fctorule de bine, Veni-vor, roiuri, alii dup tine, i vor culege rodul bogia. Tu fii soldatul jertfei mari, depline: Ca dintr-un bob s odrsleasc mia, Cu sngele tu cald stropete glia.

Ctre tinerii poei de t.O.Iosif

Copii rzlei ai mndrei noastre naii! De mai triete-n voi simire vie, Venii atunci i v cunoatei fraii ! Sdii n inimi vechea brbie, Avnturi mari, eterne aspiraii... i numele pe veci sfinit v fie !

Fragment epic de George Cobuc

Iat-i gloria de veacuri! Umbre mari din lumea moart, Ah, c n-am eu glas de tunet ca s pot s le rechem Ne avem i noi Olimpul, i pe-a veniciei poart Am intrat i noi ; i-ntr-nsul zei fr de moarte-avem !

 Smntorismul este un curent literar, ideologic si

social-politic in primul deceniu al secolului al XX-lea

Samanatorismul este un romantism tarziu, o selectie

tematica dominata de evocarea istorica si descrierea satului, deseori stramutat in timpuri arhaice. Propune o anume individualizare a motivelor (opozitia sat-oras, denuntarea orasului, opozitia boier de neamarendas, dezradacinarea, inadaptarea); aduce o perspectiva idilic-romantica si paseista, valorifica folclorul in spiritul unui ideal al desteptarii nationale, cere compasiune fata de taranime si civism politic.

Trsturi
Paseismul (fr. passer a trece): ntoarcerea spre trecut, spre
cronici i spre istorie, rezistena la transformri, att pe plan literar ct i n art (ncremenirea n formele consacrate, oroarea fa de noutate). Interesul pentru trecut este mprumutat din romantism, de la care i nsuesc antiteza cu prezentul; Idilismul (preferina pentru nfiarea pitoreasc a satului, falsa nfrumuseare a vieii): au un adevrat cult pentru satul patriarhal, cci nimic nu egaleaz pentru ei virtuile rnimii. n proz apar intrigi romanioase, naive; aici se manifest atitudinea antioreneasc i opoziia: boier de neam-arenda venetic ca o trstur a tragediei, dispariiei; Sentimentul dezrdcinrii, care i-ar coplei pe cei care se aventureaz la ora, uitndu-i originile; dezrdcinarea este considerat o cauz a inadaptrii i a nfrngerii; Predilecia pentru scenele tari, de violen, pentru personajele dominate de instincte, de o impulsivitate nebunlupta pentru limba romneasc (Nicolae Iorga): scrierea ntr-o limb neleas de toate clasele, ca s nu mai fim strini la noi acas. Problema utilizrii limbii romne devine un aspect al aciunii de rscolire sufleteasc.

Reprezentanti
Alexandru Vlahuta Duiliu Zamfirescu Nicolae Iorga George Cosbuc Emil Garleanu Mihai Sadoveanu Liviu Rebreanu Ion Agarbiceanu ST.O.Iosif