Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arsurile
Arsurile
DEGERATURILE
singurii practicieni cu competenta in arsuri
sunt chirurgii plasticieni
Curs coordonat de
Prof.Dr. Ioan Petre
Florescu
A. PLAGA ARSA
DEFINITIE: o boala locala cu
manifestari generale, potential
infectata de la inceput; leziunea locala
produsa de agentul termic este sursa
tuturor efectelor generale pe care le
produce
Indepartarea precoce prin excizie a
plagii arse duce la:
-ameliorarea starii generale
-reducerea numarului si gravitatii
complicatiilor
-cresterea numarului de supravietuiri
a. MECANISM DE
PRODUCERE
a. termice
vapori
a. electrice
a. chimice
iradieri
b. FACTORI LEZIONALI
ESENTIALI
durata de expunere
c. CONCEPTUL DINAMIC,
EVOLUTIV, AL PLAGII ARSE
(Jackson)
La temperatura peste 45C si
expunere prelungita, proteinele
celulare coaguleaza, isi modifica
ireversibil structura si apare
necroza celulara care evolueaza de
la suprafata in profunzime = zona
de coagulare centrala (escara). In
jurul zonei de coagulare se
formeaza zona de staza.
c. CONCEPTUL DINAMIC,
EVOLUTIV, AL PLAGII ARSE
(Jackson)
Zona de staza prezinta:
alterarea progresiva a circulatiei
cu aparitia progresiva a ischemiei
(microtrombi plachetari, aderenta
neutrofilelor la peretii vasculari,
depozite locale de fibrina, edem
celular, vasoconstrictie locala)
celule partial lezate si care prin
ischemie se pot distruge in evolutie
transformand toata zona in escara
c. CONCEPTUL DINAMIC,
EVOLUTIV, AL PLAGII ARSE
(Jackson)
c. CONCEPTUL DINAMIC,
EVOLUTIV, AL PLAGII ARSE
(Jackson)
In periferie exista zona de
hiperemie (inflamatie), care
prezinta:
vasodilatatie
datorita mediatorilor
flux sangvin crescut
vasoactivi
leziuni celulare minime
In aceasta zona tesuturile revin la
normal daca tratamentul este
corect condus local si general.
d. EDEMUL POSTARSURA
Edemul de arsura agraveaza ischemia in zona
de staza si scade aportul de oxigen la nivelul
tesuturilor lezate.
Cauzele aparitiei edemului:
cresterea
cresterea
cresterea
d. EDEMUL POSTARSURA
apare
e. INFLAMATIA
Inflamatia este initiata de alterarea
fosfolipidelor din membrana celulara sub
agresiunea termica; fosfolipaza A
converteste fosfolipidele in acid arahidonic
(cascada acidului arahidonic). Rezulta
prostanoizi si leucotriene care mediaza
raspunsul vasomotor:
cresc permeabilitatea capilara
cresc chemotactismul neutrofilelor (care
este stimulat si prin declansarea cascadei
Complementului)
cresc diapedeza
e. INFLAMATIA
Neutrofilele
f. PROFUNZIMEA ARSURII
Arsuri grad 1
Arsuri grad 2A
Arsuri grad 2B
Arsuri grad 3
Arsuri grad 4
ARSURILE de GRAD 1
(superficiale, epidermice)
de scurta durata
temperatura sub 50C
arsuri solare
lizeaza numai epidermul
tegument eritematos, edematiat,
caldura locala, usturime
se vindeca spontan in 2-3 zile, cu
hiperpigmentare temporara,
descuamare
ARSURILE de GRAD 2A
(partiale, dermice superficiale)
lezeaza epidermul in totalitate si
partial dermul si anexele cutanate
durere, flictene, edem, aspect rozat
inflamatie locala si exudat bogat
sete, oligurie (la suprafata de peste
10% la adult si peste 5% la copil)
se vindeca spontan in 7-14 zile fara
cicatrici definitive
ARSURILE de GRAD 2B
(arsuri partiale profunde, dermice profunde)
lezeaza epidermul in totalitate si dermul in
profunzime
durere intensa alternand cu zone de
analgezie
flictene si escara alba sau rosie
edem perilezional important
inflamatie locala intensa
sete, oligurie, afectarea starii generale
vindecare spontana posibila in 14-21 zile
(pentru suprafete limitate), cu zone
cicatriceale definitive
ARSURILE de GRAD 3
(arsuri totale, toata grosimea dermului,
subdermice)
necrozarea totala a pielii (epiderm, derm,
anexe cutanate) care nu mai permite
vindecarea spontana (sunt distruse toate
celulele epiteliale din tegument)
formeaza cicatrici definitive
flictene rupte, escara alba sau cenusie,
indolora
edem perilezional precoce si important
ARSURILE de GRAD 4
sunt
FLICTENA
= leziunea ce apare in arsurile
ESCARA
= este o plaga deschisa in care proprietatile
pielii au disparut, este permeabila si duce
la pierderi lichidiene, de electroliti si
proteine. Este un mediu ideal de cultura
pentru bacterii. Pierderea de proteine
altereaza balanta azotului intarziand
vindecarea. Declansaza productia de
mediatori chimici ai inflamatiei. Escara
poate produce compresie locala.
Tratamentul corect presupune excizia si
grafarea.
g. EVALUAREA GRAVITATII
ARSURII
suprafata
g. EVALUAREA GRAVITATII
ARSURII
varsta:
g. EVALUAREA GRAVITATII
ARSURII
localizarea
g. EVALUAREA GRAVITATII
ARSURII
traumatisme
asociate: agraveaza
prognosticul si necesita asisitenta
medicala pluridisciplinara (traumatisme
craniene, fracturi, caderi de la inaltime,
intoxicatie cu monoxid de carbon, inhalare
de fum)
afectiuni si carente preexistente,
contextul social: sarcina, afectiuni
psihice, afectiuni cronice sau acute,
tratamente imunosupresoare, handicapuri)
g. EVALUAREA GRAVITATII
ARSURII
tratamentul
initial neadecvat si
internarea tardiva in unitate
specializata agraveaza prognosticul
si evolutia arsurii
conditii tehnice de lucru in unitatea
de arsuri, pregatirea personalului,
conditiile de igiena, gradul de
aglomeratie, aparatura, sunt factori
care pot influenta evolutia arsurii
h. CLASIFICAREA SEVERITATII
ARSURILOR (American Burn
Association)
h. CLASIFICAREA SEVERITATII
ARSURILOR (American Burn
Association)
h. CLASIFICAREA SEVERITATII
ARSURILOR (American Burn
Association)
ARSURI MAJORE (urgente majore; internare si
tratament complex):
Grad 2 peste 25% la adult
Grad 2 peste 20% la copil
Grad 3 peste 10% la copil sau adult
toate arsurile care afecteaza fata, palmele,
plantele, perineul
toate leziunile inhalatorii
electrocutiile si arsurile chimice
arsuri cu traumatisme sau afectiuni asociate
(fracturi, TCC, imunodepresie)
arsura suspecta a fi non-accidentala
arsura la pacient cu risc social (tentativa de suicid,
familie necooperanta)
i. PROGNOSTICUL IN
FUNCTIE DE SUPRAFATA SI
VARSTA
Exista un studiu statistic care
coreleaza riscul de mortalitate cu
suprafata arsa, pe grupe de
varsta.
Scorul Baux = suma suprafetei
arse + varsta:
75 = prognostic rezervat;
100 = foarte grav
i. PROGNOSTICUL IN
FUNCTIE DE SUPRAFATA SI
VARSTA
Scorul UBS (Unitate Standard de
Arsura)= suma suprafetei arse + 3x
suprafata arsa toata grosimea
50 = grav;
100 = foarte grav;
150 = extrem de grav.
Scorul ABSI (Abreviated Burn
Severity Index) = tine cont de toti
factorii de gravitate.
B. TRATAMENTUL
AMBULATOR AL ARSURILOR
Oprirea actiunii agentului etiologic (la
locul accidentului):
stingerea flacarilor si indepartarea
hainelor arse si a accesoriilor (ceas,
inele, lantisoare)
in arsurile chimice se spala zona
afectata cu apa la temperatura camerei
timp de 30 de minute
scoaterea victimei din spatiul inchis
unde a avut loc un incendiu sau explozie
B. TRATAMENTUL
AMBULATOR AL ARSURILOR
la electrocutii se deconecteaza sursa
de curent si se intrerupe contactul cu
victima
racirea rapida a zonei arse (cu apa
sau comprese imbibate cu apa)
nu se acopera leziunile cu miere,
lapte, cerneala, etc.
flictenele se pastreaza intacte
B. TRATAMENTUL
AMBULATOR AL ARSURILOR
Protejarea plagii arse, calmarea victimei si a
anturajului:
pansament steril
antialgice usoare
Transport de urgenta catre un centru
specializat; se apeleaza la serviciul de
ambulanta.
evaluarea starii de constienta
asigura permeabilitatea cailor respiratorii
instituirea unei linii venoase (Ringer lactat 1020ml/kg/ora)
B. TRATAMENTUL
AMBULATOR AL ARSURILOR
asigurarea confortului termic
sonda urinara (daca transportul dureaza 2-3
ora)
analgetice minore
pozitia procliva a membrelor cu arsuri circulare
transportul se face in centre de tratare a
arsurilor
la nevoie se face IOT (arsuri de cai respiratorii)
si/sau se pune o sonda gastrica (bolnav comatos)
se precizeaza in scris medicatia si lichidele
administrate
B. TRATAMENTUL
AMBULATOR AL ARSURILOR
Protocol de tratament ambulator local:
B. TRATAMENTUL
AMBULATOR AL ARSURILOR
se anunta pacientul si familia ca, daca
plaga tratata ambulator nu se vindeca in
2 saptamani, va necesita interventie
chirurgicala si internare. Sunt informati
asupra tratamentelor efectuate, evolutia
posibila si prognosticul leziunii;
arsurile vechi, tratate empiric, necesita
internare;
pansamentele se schimba zilnic in
primele 2-4 zile iar apoi la 2-3 zile (cand
scade cantitatea de exudat).
B. TRATAMENTUL
AMBULATOR AL ARSURILOR
Tratament general asociat:
profilaxia antitetanica
analgetice minore (Paracetamol)
antibiotic oral (Oxacilina)
membrele afectate se mentin in pozitie procliva
indicatii dietetice suplimentarea hidratarii orale
si a alimentatiei proteice cu evitarea alimentelor
iritante
usoara sedare (daca este nevoie)
continuarea tratamentelor anterioare pentru alte
afectiuni
toate informatiile se scriu pe o reteta pentru
pacient si familie
C. TRATAMENTUL ARSURILOR
MODERATE SI SEVERE IN
SPITAL
Tratamentul este chirurgical + terapie
intensiva + recuperare.
Etapele parcurse de pacientul ars:
* perioada de urgenta:
** primele 3 zile (risc de
dezechilibre hidroelectrolitice,
metabolice, complicatii sistemice grave)
** calitatea tratamentului
determina prognosticul vital
C. TRATAMENTUL ARSURILOR
MODERATE SI SEVERE IN
SPITAL
* Perioada acuta:
** dupa primele 3-5 zile pana la
epitelizare spontana sau acoperirea
definitiva a tegumentelor
** presupune tratament
chirurgical, prevenirea complicatiilor
sistemice, a infectiilor, suport
nutritional, metabolic si imunologic
C. TRATAMENTUL ARSURILOR
MODERATE SI SEVERE IN
SPITAL
* Perioada de reabilitare:
** dupa vindecare si pana cand
pacientul si familia sunt multumiti de
rezultatele functionale, aspectul estetic,
si accepta limitele situatiei (dureaza ani)
** presupune fizio si kinetoterapie,
reechilibrare psiho-sociala, prevenirea
sechelelor, dirijarea cicatrizarii,
reintegrarea socio-profesionala
a. SOCUL POST-ARSURA
SI REANIMAREA
LICHIDIANA
Socul dupa arsura severa este
a. SOCUL POST-ARSURA
SI REANIMAREA
LICHIDIANA
Chiar si cu tratament corect, socul se
a. SOCUL POST-ARSURA SI
REANIMAREA LICHIDIANA mediatorii
Histamina (creste permeabilitatea capilara)
blocarea receptorilor histaminici (Cimetidina)
folosirea stabilizatorilor mastocitelor
(Cromolyn)
Prostaglandinele (produc vasodilatatie) edem
Tromboxanii (produc vasoconstrictie)
scad fluxul sangvin, maresc zona de
ischemie
se trateaza cu Ibuprofen (inhiba sinteza de
tromboxani)
Kininele (cresc permeabilitatea venulara)
a. SOCUL POST-ARSURA SI
REANIMAREA LICHIDIANA mediatorii
a. SOCUL POST-ARSURA
SI REANIMAREA
LICHIDIANA
Modificari la nivel cardiac:
depresia functiei miocardice
debit cardiac scazut
cresterea rezistentei vasculare sistemice
cresterea rezistentei vasculare
pulmonare + depresia functiei miocardice
= edem pulmonar (cand exista si leziuni
inhalatorii)
arsurile peste 40% pot produce leziuni
miocardice intrinseci
a. SOCUL POST-ARSURA
SI REANIMAREA
LICHIDIANA
Tratamentul socului
Tratamentul socului
hipovolemic presupune:
reechilibrare hidroelectrolitica
imediata prin cantitati mari de
lichide perfuzate
controlul actiunii mediatorilor
chimici eliberati din tesuturi
b. REANIMAREA
LICHIDIANA
Mentine homeostazia organismului in
perioada de soc, inlocuind lichidele,
proteinele, electrolitii, care se pierd prin
plaga arsa si prin sechestrare (intracelulara,
interstitiala).
In arsura creste volumul intracelular si
interstitial si scade volumul plasmatic si
sangvin.
Reanimarea lichidiana se instituie imediat,
este permanenta, monitorizata, ajustata;
trebuie sa mentina perfuzia tisulara, sa evite
supraincarcarile si sa compenseze pierderile
de sodiu (nu se folosesc solutii hipotone).
b. REANIMAREA
LICHIDIANA
Cu cristaloizi:
debit urinar orar = 0,5-1ml/kg/ora
jumatate din cantitatea calculata
pentru primele 24 de ore se
administreaza in primele 8 ore, iar
cealalta jumatate in urmatoarele 16
ore
formula Parkland: Ringer lactat
4ml/kg/%SA
b. REANIMAREA
LICHIDIANA
Cu coloizi:
formula Evans: SF 1ml/kg/%SA +
coloizi 1ml/kg/%SA + 2000ml
dextroza 5%
proteinele limiteaza pierderile de
lichide in tesuturi
se administreaza dupa primele 812 ore de la arsura
b. REANIMAREA
LICHIDIANA
Cu Dextran 40%:
dupa primele 8-12 ore de la
accident, 10-20ml/kg
impiedica agregarea eritrocitelor
ameliorand fluxul microcirculator
La copii:
formula Galverstone: 5000ml/mSA
+ 2000ml/mSC (Ringer lactat)
c. SINDROMUL
INFLAMATOR SISTEMIC IN
ARSURI
Caracteristici:
temperatura peste 38C sau sub 36C
tahicardie peste 90 batai/minut
tahipnee peste 20 respiratii/minut
leucocitoza peste 12000/mm sau
leucopenie sub 4000/mm
se realizeaza sub actiunea
mediatorilor chimici, prin implicarea
sistemului C
c. SINDROMUL
INFLAMATOR SISTEMIC IN
ARSURI
Fiziopatologic:
hipermetabolism
modificari hemodinamice: scade rezistenta
vasculara sistemice si necesita un debit
cardiac crescut
creste permeabilitatea capilara sistemica
si pulmonara (afectand plamanul si
epiteliul intestinal) ducand la translocatie
bacteriana
coagulare intravasculara diseminata
d. RASPUNSUL METABOLIC
SI IMPLICATIILE
NUTRITIONALE
Caracteristici:
d. RASPUNSUL METABOLIC
SI IMPLICATIILE
NUTRITIONALE
catabolism rapid al proteinelor plasmatice si
redistribuirea azotului in organism;
catabolismul proteinelor musculare duce la
scadere ponderala si a masei musculare.
d. RASPUNSUL METABOLIC
SI IMPLICATIILE
NUTRITIONALE
Necesar proteic:
e. MODIFICARI
HEMATOLOGICE
e. MODIFICARI
HEMATOLOGICE
Tratament:
sangele nu se administreaza de la
inceput, ci atunci cand exista manevre
chirurgicale sangerande sau 2 probe de
laborator succesive recoltate la 24 de
ore evidentiaza o anemie importanta
scaderea plachetelor impune
administrarea de masa eritrocitara
administrarea de albumina umana
heparina doar in CID
D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL
D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL
D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL
D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL
D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL
pansamentele ocluzive:
pansament de rutina 1-2 ori/zi
mediu aseptic
antiseptice neiritante
(clorhexidina, povidone-iodine)
topice antibacteriene (eficiente pe
flora respectiva) sulfadiazina
argentica, nitrat de argint
D. PRINCIPII DE TRATAMENT
LOCAL
pansamentele ocluzive:
tulle-gras
comprese sterile si fasa sau bandaj
elastic
pozitionarea functionala a articulatiilor
sunt adevarate interventii chirurgicale
necesita anestezie si antialgice
baia terapeutica extrem de utila
E. INCHIDEREA CHIRURGICALA
A PLAGII ARSE
Tratamentul conservator = detersia
escarei (3-4 saptamani) cu formarea
plagii granulare care se grefeaza
tratament invechit cu rezultate
functionale si estetice de proasta
calitate.
Excizia tange
tang ntiala excizia straturilor
succesive de escara,
pana
in tesut sanatos
(cutit, dermatom)
sangerare
E. INCHIDEREA CHIRURGICALA
A PLAGII ARSE
Excizia fasciala excizia in bloc a tesutului
necrotic pana la fascie
in arsurile masive subdermice
In arsurile partiale leziunile sunt intricate
si se poate astepta in primele zile (12 zile)
epitelizarea spontana, asigurand
organismului conditii generale si locale
pentru acest lucru; apoi se excizeaza
escarele restante si defectele tegumentare si
se autogrefeaza.
E. INCHIDEREA CHIRURGICALA
A PLAGII ARSE
In arsurile toata grosimea 20-30% SC
excizie precoce (24-72 ore) si autogrefare in
acelasi timp operator.
In arsurile toata grosimea 30-40% SC
excizie precoce si seriata inceputa in primele
24-72 de ore asociata cu reechilibrarea
pacientului si autogrefare, urmate de alte
excizii si autogrefari.
Grefele se recolteaza cu electrodermatomul
si sunt de piele libera despicata. Suprafata
autogrefei poate fi expandata 2/1-5/1 cu
ajutorul meshgraft-ului.
E. INCHIDEREA CHIRURGICALA
A PLAGII ARSE
In arsurile toata grosimea peste 40-60%
SC posibilitatile de acoperire cu piele
din zonele donatoare ale pacientului sunt
depasite si este nevoie de acoperire de
urgenta prin alte tehnici:
allogrefe (tegument de la alta persoana);
proaspete sau crioprezervate
allogrefele intricate cu autogrefe
heterogrefe (tegument de la alta specie)
substituenti cutanati semisintetici
(Integra)
culturi celulare
E. INCHIDEREA CHIRURGICALA
A PLAGII ARSE
F. FIZIOLOGIA CICATRICII
POSTARSURA
Leziunile care afecteaza epidermul
si dermul superficial (arsuri
partiale superficiale, zone
donatoare), lasand intacte resturile
epiteliale din derm, se vindeca prin
reepitelizare, pe seama celulelor
epiteliale marginale si din
structura dermului, fara cicatrice.
F. FIZIOLOGIA CICATRICII
POSTARSURA
Plagile cu afectare dermica profunda sau
totala se vindeca prin tesut conjunctiv de
neoformatie cu vase capilare si matrice
celulara si extracelulara tesut de granulatie
cicatrici:
normale (care evolueaza 6-12 luni pana la
maturitate)
patologice
hipertrofice (apar dupa 3-5
saptamani, prurit, congestie, mai mari)
cheloide (supradenivelate, prurit
intens, de culoare rosie)
F. FIZIOLOGIA CICATRICII
POSTARSURA
Procedee de dirijare a matricei
cicatriceale:
presoterapia si kinetoterapia
masajul zonei cicatriceale
hidroterapia
unguente hidratante si antiinflamatorii
aplicarea foliilor si a gelurilor de silicon
injectarea steroizilor intracicatriceali
G. PREVENIREA SI
TRATAMENTUL
DIFORMITATILOR
Pozitionarea anticontractura aplicata
POSTARSURA
precoce
:
gatul in extensie moderata, fara rotatie
umeri in abductie la 90
trunchi drept, fara rotatie
cotul in extensie si supinatie
mana in usoara extensie din ARC, usoara
flexie AMF, extensie AIFP si AIFD, police in
abductie
soldul in extensie, abductie 20
genunchi in extensie
planta fara flexie
G. PREVENIREA SI
TRATAMENTUL
DIFORMITATILOR
Splinturi:
POSTARSURA
statice = imobilizarea initiala a unei zone
dinamice = mobilizarea ulterioara a unei
articulatii
Fizioterapia :
hidroterapia (baie sau dus)
tratamente cu parafina (in faza de maturare
cicatriceala)
stimularea electrica transcutana (scade
durerea)
ultrasunetele
mobilizarea (activa si pasiva) precoce
H. PRINCIPII DE
RECONSTRUCTIE POSTARSURA
Reconstructia se face pe perioade
lungi de timp prin colaborare intre
pacient, familia pacientului, medic.
Momentul reconstructiei:
precoce
in echilibru cu maturarea cicatricilor
Prioritati reconstructive:
recuperarea functionala
recuperarea estetica
H. PRINCIPII DE
RECONSTRUCTIE POSTARSURA
Procedee chirurgicale:
excizia cicatricii si inchiderea directa a
defectului restant
plastii in Z (alungeste linia de
contractura si modifica pozitionarea
liniilor de forta)
excizia cicatricii si grefare
lambouri
transferuri libere
expandarea cutanata
ELECTROCUTIA
Este o mare urgenta medico-chirurgicala.
Agresiunea electrica duce la necroza
tisulara progresiva, care depaseste cu
mult amploarea si localizarea leziunilor
cutanate.
Pot exista 3 tipuri de leziuni cutanate:
arsuri de contact la locul de intrare si
iesire a curentului electric
arsuri prin arc electric
arsuri termice (aprinderea hainelor)
ELECTROCUTIA
Fiziopatologic:
distrugerea vaselor sangvine
mari si mici cu tromboza lor
progresiva si necroza musculara
de coagulare progresiva
soc celular in care distrugerile
tisulare se datoreaza efectelor
progresive induse de mediatorii
chimici ai inflamatiei (tromboxani)
ELECTROCUTIA
Important la prezentare:
daca a avut stop cardiac sau tulburari de
ritm
permeabilitatea cailor respiratorii
existenta unui pneumotorax
starea de constienta, orientarea temporospatiala si statusul neurologic
traumatisme asociate
starea circulatiei periferice
pot exista: greata, varsaturi, ileus paralitic
prelungit, pierderi de sange
ELECTROCUTIA
Investigatii:
Hb scazuta, hemoglobinurie,
mioglobinurie
creatinina si CPK crescute (leziuni
musculare)
ASAT, ALAT si LDH crescute (leziuni
miocardice)
EKG
Radiografii
TRATAMENTUL
ELECTROCUTIILOR
TRATAMENTUL
ELECTROCUTIILOR
TRATAMENTUL
ELECTROCUTIILOR
ARSURILE CHIMICE
Apar ca urmare a contactului de
lunga durata intre tegument si
substanta chimica. Au caracter
progresiv si indelungat.
Tipuri dupa clasificarea chimica:
acizi
baze
ARSURILE CHIMICE
Tipuri dupa actiune:
substante reducatoare (alchil mercuric)
substante oxidante (permanganat de
potasiu, hipoclorit de sodiu)
substante corozive (fenoli, potasiu,
calciu)
substante toxice plasmatice (acid
acetic, acid formic)
desicante (acid sulfuric concentrat)
vezicante
TRATAMENTUL
ARSURILOR CHIMICE
indepartarea hainelor
spalarea plagilor contaminate
analgetice
monitorizare (gazometrie,
ionograma, EKG)
VA MULTUMESC!