Neoplazia

Definitie
O masa anormala de tesut
Cerstere excesiva
Necoordonata cu cea a
tesuturilor normale
Continua si dupa oprirea
stimulului ce a generat-o
Neoplasmul este
Autonom: indep de fact de
crestere si mec reglatoare
Excesiv : Evident prin
dimens si timpul prolif
Dezorganizat : Tum nu se
potrivesc in schema gr-ala
anatomica si fiziologica
Tumor = umflatura (latina)
Malign = cancer
Oncos = umflatura (greaca)
 Hamartom ≠
Coristom

Mase de celule Celule normale

Normale pt tes Ectopice
respectiv
Apar in timpul
dezvoltarii fetale
 Hamartom ≠
Coristom
Exemple
=Mola Coristom
= nev pigmentar pancreatic in
stomac, ficat
=hemangiom
Tesut nervos
=cartilaj, epit.
ectopic in cav
bronsic, m.
nazala
neted in pulmon
Displazia

Crestere anormala
Celulele nu sunt evident maligne
Precursorul invaziei neoplazice
O legatura intre
Metaplzie—Neoplazie--Hiperplazie
. Displazie
Displazia scuamoasa
a colului uterin
I Usoara II Moderata III Severa(greu
de distins de CIS)
CIN (Cervical Intraepithelial Neoplaz)

1 Usoara 2 Moderata 3 Severa

HGSIL / CIN 1 si infect. HPV

HGSIL / CIN2, CIN3, CIS

Displazie scuamoasa
a colului uterin / LGSIL
Displazie scuamoasa
a colului uterin / HGSIL
Displazie hepatocelulara

Nuclei neregulati, mariti , nucleoli

proemininti, steatoza, hialin, PMN
Anaplazia
Cel adulte somat dif-tiaza specific
Anaplazia = lipsa de diferentiere
Celulele anaplazice sunt “atipice”
Caracteristici
Pleomorfism
Nuclei hipercromatci
Mitoze atipice
Raport nucleu-citoplasma
asemanator cel. embrionare
Celule ciudate, gigante
Caractere clinice si histologice
Benign: M: ▲lent, expansiv; in general bine
incapsulate; dau complicatii locale prin compresie,
hemoragie sau prin hipersecretie; dupa exereza
nu recidiveaza; au progn bun; /=din cel mature,
~cu tes de orig.
Malign: M▲ rapid, invad tes local ± distrug
margini tum ≠ marcate, pot disemina (metastaze)
prin can limf si vase sg; dau complicatii: anemie,
malnutritie, pierderea functiei, sindr paraneopl,
hipercoagulabilitate+acuze clinice, infectii./
talia=cel >cel orig: cel monstr (de 5–10x), cel
gigante (de 75-100 x);forma: globulara cu 
pseudopode; modif nucl-citopl: rap n/c > 1/3
modif nucleare: >; anizocarie, pleomorfism;
nucleolii > in dimens si nr; modif in nr cr si a
continut de AND; modif citopl: polimorfism celular,
policromazie cu tahicromazie; mitoze atipice:
fusuri de diviz multiple; multe cel = aneuploide
Caractere clinice si histologice
Invaziv si Mz=3 modif: cel emit pseudopode+au
pierdut inhibitia de contact+adezivit la stromale.
Mz=la dist de tum primitiva: prin contiguitate;
limfatice – tm epit; retea cu pereti discontinui;
sanguina – tm mezench; sarc au lacune vasc;
Tm au sedii preferentiale de metastazare:
- in tes osos: cc prost, gl mamara, stomac, rinichi;
-in tes pulm: osteosarc, sarcoame, coriocc;
-in creier: cancere pulmonare;
org care nu fac sau fac foarte rar Mz:
-splina : tes limfoid imunocomp in cantit mare,
bogat in enzime litice
-cordul: este foarte mobil (proprietati oncolitice).
Tum. borderline (95% supravietuire
postpoerator), pot metastaza / carcinom de joasa
malignitate
T. epitelial T. conjunctiv
Carcinoame Sarcoame

Cel carcinoamelor = Cel tum sunt

cuiburi inconjurate intricate cu
de stroma conj celule stromale
neoplazica normale
Numele tumorilor benigne
origine + “om”
Fibroblaste => Fibrom
Adipocite => Lipom
Muschi neted => Leiomiom
Muschi striat => Rhabdomiom
Os => Osteom
Epiteliu => Adenom (cel form glande, tubi),
Papilom (lat=mamelon),
Polip (gr=numeroase picioace)

Polip Polip
sesil pediculat
Dupa originea lor cancerele pot fi

Tumori epiteliale 80% din tumori

Scuamos benign => Papilom cu
celule scuamoase
Scuamos malign => Carcinom cu
celule scuamoase
Glandulare B: Adenom M:
Adenocarcinom
Epit tranzitional B: Papilom cu celule
tranzitionale M: Carcinom
Epidemiologie
Varsta, dieta, mediu inconjurator,
factori genetici
Cea mai mare frecventa o au
neoplasmele tegumentare
Barbati: Prostata (31%) Plaman
(14%) Colon (10 %)
Femei : San (31%) Plaman (13%)
. Colon (11%)
Epidemiologie
Varsta:  carcinogenele= efecte>; apararea imunologica  .
Cc=apar la orice varsta, pot fi congenit– 1/14 ani.
Dieta: dif geografica=in rata cc, reflectand deficienta dietei:
afumarea mancarii prod carcinogeni chimici; in Japonia cei
care consuma peste afumat =  cc de esofag;
alimente > in fibre si < in grasimi animale si glucide  cc
colorectal; africanii nu au cc colorectal;
japonezii din Japonia=rata de 2x > de bn de cc gastric fata
de japonezii din Hawai care au o dieta vestica; totusi, rata
cc gastric este > decat la nejaponezii din acelasi loc.
Alcool etilic=carcinogen: consumat , excesiv, lungi perioade;
potenteaza ef altor substante si creste absorbtia
carcinogenelor (whisky vechi se facea din malt afumat); in
combinatie cu tutunul, efectele sunt mai pronuntate pe
mucoasa esofagiana, faringiana sau a cavitatii orale; efectul
alcoolului este constatat in special pe celulele ficatului –
cancerele primitive multiple apar de doua ori mai frecvent la
cirotici.
Epidemiologie
Mediul inconjurator: poluare chim (industr), radiatii ±
infectii, malnutritie, etc: in urban/poluare aer si apa
(comparativ cu rural) ▲  cc pulmonar;
fumatorii au cc pulmonar, al cavit bucale, Fx, Lx, vezicii
urinare mai  decat nefumatorii;
muncitorii expusi la asbest, clorura de vinil, dezv cc mai  ca
activit sexuala: carcinogenele posibile sau cocarcinogenele
pot sa fie transmise venerian, la nivelul colului uterin:
asociere inalta cu infectiilor cu HPV
Factorii genetici: familii cu predisp pentru cc (ereditar):
anomaliile cromoz neeredit ▲ risc de aparitie a unor cc
observatiile clinice - baza mendeliana a transmiterii
malignitatilor (xeroderma pigmentosum, polipoza familiala a
colonului, sindromul neoplaziei multiple endocrine).
copii cu boli imunitare primare au o rata inalta a malignitatii
limfoide; copii cu b. Down=o ▲ de 30x a incid leucemici ac.
translocatia cr. 8 si 14 este asociata cu limfom Burkitt.
 BAZE
MOLECULARE
ALE
CANCERULUI
Tumorile maligne sunt mono---
sau policlonale?

MONOCLONALE: Neoplasmele
hematopoietice exprima aceiasi
markeri de suprafata
Celulele mielomului multiplu secreta
aceeasi varietate de Ig
“Gammapatie monoclonala”
 De ce, monoclonale fiind,
populaţiile celulare
sunt, totuşi, atât de heterogene?
Datele experimantale sugereaza ca tum.
Au originee monoclonala
Dar pot sa apara noi clone prin mutatii noi
Unele tumori sunt policlonale de la-nceput.
Se crede ca un “efect de camp” duce la
malignizarea a mai multor celule şi poate
da şi tumori multiple in acelaşi sistem:
ureter si vezica urinară; gură, Lx, Fx.
Intre momentul transformarii maligne şi
până cand tumora este clinic detectabila:

aceasta are o masa de cel puţin 1 g

(cea mai mica tumoră detectabilă)

sunt necesare 30 de diviziuni celulare

(aproximativ)
Carcinogeneza
1. Initiere: induce modificarea
ireversibila in genom.

2. Promovare: replicarea celulelor

initiate. Factorii care sunt numai
de pomovare nu pot induce
singuri cancer.

3. Progresie: tumora creste

autonom.
 Carcinogeni directi: se leaga direct de
ADN, compromitandu-l
Carcinogeni indirecti: se metabolizea-
za ca forme active.
Ex. 1. Hidrocarburile policiclice din
fumul de tigarete se metabolizeaza in
citocromul P450 in epoxizi ce leagă
ADN, in epiteliul bronsic.
Ex. 2. Aminele aromatice devin
carcinogene in ficat si se excreta prin
urina (efect pe eriteliul de tranzitie)
Hidrocarburi policiclice (fum de tigara,
gudron) --- Cancer de plamân, piele
Compusi aromatici (industria
colorantilor de anilina) --- Cancer de
vezică urinară
Benzen --- Leucemie
Nichel --- Nazofaringe, plamani
Arsenic (lucratori în vii) --- Piele
Asbest (lucratori izolatori) ---
Mezotelioame
Identificarea carcinogenilor

Studii epidemiologice
Izolarea substantelor chimice
Studiul potentialului carcinogen la
animale de experiment
Studiul potentialului carcinogen pe
culturi celulare
Testarea mutagenezei la bacterii
Carcinogeneza / istoric

1770 ,Sir Percival Pott, a obs ▲

incidentei cc testicular la cosari si a
sugerat ca funinginea ar fi cauza
100 de ani mai tarziu, medici germani
au evid ▲ incidentei a cc de piele la
muncitori in industrie funinginea
contine carcinogeni
1915 Yamagiwa si Ishikawa au
produs cancer aplicand gudron pe
urechile iepurilor
Carcinogeneza
1929 Dibenzantracenul a fost
izolat din gudron, fiind un
carcinogen primar
Dupa, s-au descop si alte
hidrocarb policiclice carcinogene
care prod cc la anim experiment
si in culturi cel
Biologii cel=ca hidreoc policiclice
interact cu ANDmutatii specifice
de malignizare
Virusuri cancerigene
Singur, retrovirusul HTLV-1 provoacă
leucemie cu celule T;
HPV este implicat în carcinoamele de
col uterin si de tract genital inferior;
Epstein-Barr  limfoame Burkitt şi
carcinoame naso-faringiene;
Virusul hepatitei B şi C  carcinoame
hepatocelulare;
Herpes virus 8  sarcomul Kaposi
Radiatiile ultraviolete (UV)
Favorizează cancerul de piele;
Incidenţa cancerelor cutanate majore
(carcinoame cu celule bazale, cu
celule scuomoase sau melanoame)
creşte pe suprafeţele expuse la
soare;
Riscul unui cancer cutanat este mai
mare pentru persoanele cu pielea
puţin pigmentată (nordice, blonde).
Radiatii X si ionizante
Cc piele
Leucemii, limfoame
Cc tiroidian
Sarcom osteogenic (vopselele cu
fosfor---vopsitorii cadranelor
ceasurilor)
Pulmonar (mine de uraniu)
Angiosarcoame hepatice (folosirea
Thorotrast ca substanta de contrast in
radiologie)
Initierea
Alterarea ireversibila ADN
Schimbarile genetice apar in gene
responsabile cu replicarea si moartea
celulara
4 tipuri de gene sunt afectate
1 Gene pentru GF, GF-R, proteine de
semnal in diviziune
2 Gene pentru apoptoza
3 Familia de gene supresor tumorale
4 Enzime de reparatie ADN
Oncogenele

Gener inductoare ale cancerului

derivate din PROTOONCOGENE
celulare
Oncogenele umane = oncogene
celulare = c-oncogene sunt omoloage
unor oncogene virale v-oncogene ce
dau cancer la animale
Oncogenele
Proto- Functia C-oncogena
oncogena
PDGF GF sis

EGF-R GF receptor erb-B2

Tirozinkinaza Proteina- abl

semnal
Activator de Proteine ce myc
transcriptie leaga ADN
Cum se activeaza protooncogenele
la oncogene ?

Prin 4 mecanisme
1 Mutatii punctiforme
2 Amplificare genica
3 Rearanjamente cromozomiale
4 Mutageneza prin insertie
1. Mutatii punctiforme

Substitutia unei singure baze

Da o proteina prost codata
Mutatia punctiforma a oncogenei ras
apare in 30% din cancerele umane
(plaman,intestin, pancreas)
2. Amplificarea genica

Un numar crescut de copii ale

protooncogenei
De exemplu :Se amplifica oncogena
c-myc in neuroblastoame
Aceste tumori din copilarie sunt cu
atat mai agresive, cu cat gena c-myc
se amplifica mai mult
3. Rearanjari cromozomiale
Deletii si translocatiiduc la
juxtapunerea unor gene care nu sunt
in mod normal apropiate
Apar deci noi compexe genetice in
care o gena e promoter pentru
cealalta
De exemplu translocarea c-myc de pe
CR8 pe CR14 langa gena pentru
lanturi grele IgG.
Gena IgG e activata in LfB, si
promoveaza si expresia c-myc=>
Transformarea maligna a limfocitelor
inlimfomul Burkitt
4. Mutageneza de insertie

Dupa insertia unei gene virale in AND

mamifer, ce da neregularitati genetice
De exemplu, post infectie cu virusul
hepatitic B
Despre cromozomul Philadelphia
Este un CR22 scurtat
Apare prin translocarea reciproca
intre CR9 si CR22
Ceea ce duce la juxtapunerea
protooncogenei c-abl(o gena pt tirozin
kinaza de pe CR9 si bcr de pe CR22
Proteina rezultanta p210 bcr/abl
transforma precursorii liniei albew din
maduva osoasa.
Cromozomul Philadelphia apare in
90%din leucemiile mieloide cronice
Gene supresoare tumorale
Gena P53—pe CR17 e inactivata in
multe cancere
Gena APC –e inactivata in polipoza
colica cu osteoame, fibromatoza,chisti
epidermali
Gena NF1—e inactivata in
neurofibromatoza tip1
Gena NF2—e inactivata in schwanom
acusic bilateral
Gena WT1—e inactivata in tumora
Wilms renala
Gena vh1—e inactivata in tumori renale
in sindromul Hippel-Lindau
Gene supresoare tumorale

Sunt gene reglatoare, autozomal

dominante ce impiedica diviziunea
anormala
Pierderea heterozigotiei lor prin
deletii sau mutatii a genelor
supresoare tumorale permite celulei
sa prolifereze
Gene supresoare tumorale in
cancerul de san
BRCA1
BRCA2
In forme familiale ale neoplasmului
Au un rol in patogenia formelor de
cancer ovarian

In general gena p53=cel mai frecvent

afectata: 80% din cancerele colice 30-
50%din cancerul pulmonar,de san.E
principalul defect in sindromul
multicancer Li-Fraumeni
Alte disfuntionalitati

Gene mutator –”caretaker genes”,

asigura integritatea celulara. Fara ele,
celulele acumuleaza defecte.
Telomeraza asigura refacera
telomerelor.In lipsa ei celulele
imbatranesc. Celulele cu telomeraza
devin imortale.
Defectul de gene de apoptoza *bcl-2)
TUM EPIT BENIGNE / Papilom
Localiz: epit pavim ± keratin,
tranzitional si tb epit cu prolif
intraductala (glanda mamara).
M: pediculata ≠ sesila; neteda ≠
rugoasa; unica ≠ multipla-
papilomaoasa.
: acantoza cu Hkeratoza.Dermul=axe
conj-vasc.
Evolutie: ulcerare, infectii secund
- condilom - asociere de prolif epit cu
infiltr inflamator limfomononulclear.
- cheratoacantom (moluscum
sebaceum) in reg expuse la soare, la
♀ albe de 50 ani. M: nodul cutan
neted, centru ombilicat dat gramezi de
cheratina, sau nod multipli.
: insule, cordoane de cel epidermoide
care patrund in dermul superf; nr
▼mitoze, mitoze atipice abs;
keratinizari voluminoase centrale; infiltr
inflam=granulomatos cu celule gigante
in faza proliferativa. Evolutie: regresie
lenta pana la vindecare
TUM EPIT BENIGNE /Polipii non-neoplazici
=format exofitice la supraf muc (nas, tub dig, endom), etc., pot
fi pediculati ≠sesili, unici ≠ multipli, ne-neoplazici ≠ neoplazici
a) polipi hiperplazici. : gl cu epit secret dif,festonat; tes conj =
separa gl, abundent; cel inflam=in lamina propria a mucoasei.
b) polipi juvenili (hamartomatosi)=compon ale mucoasei N,
dispuse aN; unici sau multiplii.~dg la 5 ani. ~sindr ereditar,
localiz in rect colon. : gl dilat chistic cu stroma abund si
inflamatie. Evol: ulcera;torsiona, infarctiza, autoamputa si elim.
c) polipi Peutz-Yegers=hamartomatosi (b autozom dominanta).
M: unici, multipli, pe traiectul int s  tub dig + cu pigm "cafea cu
lapte'' cutaneo-mucoasa (buze, mucoasa bucala, fata, organe
genitale, palme). : str ramif, de tes conj, si m n acoperite de
epit intest N. Tum n-are potential malign, dar insoteste cc de
pancreas, san, ovar, uter, pulmon.
d) Polipii inflamatori: boala Crohn (enterita cronica segmentara)
= reepit a ulceratiilor.  = central tes conj cu infiltr inflam
granulomat acoperit de epit regenerativ /gl dilatate chistic.
e) Polipii limfoizi = proem ale mucoasei, sec Hplaziei reactive a
TUM EPIT BENIGNE /Polipii
neoplazici
Polipi (adenom) tubulari (maxim
25% vilos);
: gl uniforme: cel=inalte, slab dif
mucosecr, nucl pseudostr: nu
depaseste muscularis mucosae.
Stroma conj=saraca. Se pot transf
malign; sub 1 cm, tm = 1% peste
2cm, tm = la 40% ).
b) Polipi (adenom) vilosi, >l0 cm.
M:sesili lobulati ulcerati sau
hemorag.  : > 50% au strat
papilara de epiteliu inalt,
mucosecretor, pe axe fibrovasc
Dat secr proteice
abund=hproteinemie
hipohalbumin, hemorag: este o lez
precc.
c) Polipi (adenom) tubulovilosi:
compo viloasa 25 - 50 %
TUM EPIT BENIGNE/ Adenomul
Tb=modele gl, fara reproducerea model parenchim, a gl exocr
sau endocr unde se form; cel epit tum=pe 1 - 2 str,mb intacta
M: noduli unici /multipli, incapsulati, de dimens variabile.
: cel tum dispuse in travee (adenom trabecular -hepatic,
pancreatic, etc.) sau tubular (in glanda mamara, de la epiteliu
tubular renal, etc.). Unele gl= dilata chistic: chist adenom seros
sau mucos de ovar; ± proiectii digit cu ax conj-vasc: adenom
papilifer seros sau mucos de ovar / apar dilatatii chistice: chist
adenom papilifer seros sau mucos de ovar.
Tum dezv din gl endocr pastreaza fct secret: aparitia unei
hiperfctii endocr: tiroida: Htir-ism; paratiroida: osteodistrofie
fibroasa; adenohipofiza – celulele acidofile dau acromegalie, iar
celulele bazofile dau sindromul Cushing.
~ se pot insoti de prolif altor tesuturi, de exp: tesutul fibros:
fibroadenoame sau adenofibroane peri-si intracanalar de
glanda mamara; componenta epiteliala imprastiata in stroma
mixoida, candroida, osteoida defineste adenomul pleomorf de
parotida.
TUM EPIT BENIGNE/ Adenomul
TUM EPIT BENIGNE/ Adenomul
TUM EPIT BENIGNE/ Adenomul
Fibroadenom / Adenom pleomorf
TUMORILE MALIGNE EPITELIALE
SCUAMOASE: Carcinomul bazocelular
tm nemetastazanta, exclusiv cutanata, cu
predilectie localizata la fata (90%), de
obicei la varstnici, pornind din stratul bazal
al epiteliilor pavimentoase keratinizate sau
nu, sau din celulele epiteliilor bulbului
pilos.
M: rotund-ovoida, de 1 - 1,5 cm; repede
ulcereaza marginile fiind usor
proeminente, cu baza ulceratiei rosie, rosu
cenusiu, atona (orice ulceratie la fata, la
persoane in varsta, care nu se vindeca,
dupa 3 sapt trebuie investigata).
: cel rup membrana bazala si patrund in
derm; sunt mici, cubcidale, fuziforme,
asemeni cu cele din stratul bazal al
epidermului; citoplasma este intens
bazofila, nucleii intens tahicromatici cu
multiple atipii si mitoze atipice; la periferia
insulelor, cordoanelor, celulele sunt
asezate paralel, in palisada fata de
celulele din zonele centrale asezate
neregulat plexiform.
Tumora are un prognostic bun (nu da
metastaze) si poate fi tratata, daca
adresabilitatea este inainte ca ulceratia
sau se extinda local, in straturile
subiacente (muschi, os, etc.)
TUMORILE MALIGNE EPITELIALE
SCUAMOASE: Carcinomul scuamos
Cel mai  cc, din epit scuamos si metapl
Macroscopic: prolif veget, ulcerate ±
cruste uscate. margini indurate, infiltrate
la baza
Microscopic: prolif maligna dispusa in
plaje, insule, travee, inconjurate de o
stroma conj-vasc. Cel= poligonale, cu
citopl eozinofila, nuclei mari cu nucleoli
proeminenti, mitoze atipice; este
prezenta keratinizarea, in"foi de ceapa"
sau perle ortokeratozice sau perle
parakeratozice= cc sc bine diferentiate
Cand in tm diferentierea spre
keratina=intracel (diskeratoza)=cc
scuam putin diferentiat
Cand in tm diferentierea spre
keratina=abs= cc scuam nediferentiat.
Cu cat tum=mai anaplazica (atipii si
mitoze , fara perle) cu atat tum=mai
agresiva.
TUMORILE MALIGNE EPITELIALE
SECRETORII: adenocarcinom (AK)
Tm a epit cavitare si a epit parenchimatos
Clasif tm = in functie de sediul tumorii primare, tipurile histologice, gradul de
diferentiere, caracterul mucosecretor, numarul de mitoze atipice, necroze,
hemoragii ete.)  microscopic, sunt:
-AK nesecretant - lumene glandulare atipice, invazie prezenta in tesutul
subiacent;
- AK mucosecretant (mucipar), in organele in care se secreta in mod obisnuit
mucus de epiteliul lor (colon, ovar) / aspect de "inel cu piatra"; M = aspect
gelatinos (encefaloid);
- chistadenocarcinom: lumene gl dilat delim de epit malign, de avar, de
pancreas ete; cand sunt prezente formatiuni digitiforme pe suprafata interna
(dar mai ales externa) a tumorii = chistadenocarcinomul papilifer de ovar
sau de tiroida (fara transformane chistica).
- schirul in gl mamara, stomac, prostata=tm dura, dat excesului de stroma;
cel tum = in cordoane de 2-3 cel; tum au prognostic mai bun datorita
barierei stromale;
- cc parenchim mai  in ficat (hepato si colangiocc) si rinichi (AK cu celule
clare - tum Gravitz).
- tm din cel germ (in testicul si ovar): seminomul: cel cu citopl bogata in
glicogen; ccl embrionar: cel mari, nedif cu atipii, celule gigante, monstr
TUMORILE MALIGNE EPITELIALE
SECRETORII: adenocarcinom (AK)
TUMORILE MALIGNE EPITELIALE
SECRETORII: adenocarcinom (AK)
T. B. ALE TES. CONJUNCTIV
Histiocitom fibros = tb
Fibromul = tb ubicv: M =  in derm, dar si in tes
M: nodular, bine profund. Recidiv daca=excizate
delim, incaps., alb - inadecvat
roscat, sidefiu sticlos : la MO si ME, din cel tip
cu = n-mm  l0 - histiocite (mononucleate
15cm; la sect = vartej/ spumoase )si fibroblasti in vartej
fascic, consist variabil (storiform). Histiocitomul fibros
este impartit histologic in:
: fibrocite, fibre conj= - xantom fibros:  cel spumoase
tes conj dens ≠ f in travee sau benzi;
moale=tes conj imatur - tum cu celule gigante a tecii
cu dispozitie laxa + tendoan= multe cel gigante,
tesut gras. caracteristic la mana si degete;
Dg dif cu pseudotum - hemangiom sclerozant - tumori
fibroase - descrise fibrotice cu vas proeminenta =
mai jos. dermatofibrom.
T. B. ALE TES. CONJUNCTIV
Pseudotumori - procese reparative sau
reactive (fibromatoze)
Xantogranulomul. =din lipide si multe histocite M = in retroperitoneu () dar si in
rinichi. pulmon, mediastin sau mezenter: Dg dif: sarcom; malakoplakia =
xantogranulom ca raspuns la infectii; pot fi inconjurate de saruri de Ca, corpi
Michaelis - Gutmann. Dg dif: necroza grasa.
Mixomul =tb/masa gelatinoasa, albicioasa, lucioasa ce afecteaza mandibula, reg
intramusc a coapsei si umarului: cresc  ( mai mari de 10 cm ) si pot mima
sarcoame.  subst"mucin-like" cu cel imprastiate, alungite; 25% dintre bolnavi au in
antecedente un traumatism.
Fasciita nodulara (pseudosarcomatoasa) M= partea sup a corpului / antebrat si
trunchi; rar pe extrem inf. la orice varsta, la adultii tineri, ambele sexe; nodul
subcutanat (rar mai profund ); rar > 3 cm, de obicei in tensiune, descoperit recent (1
sapt - 2 luni). Aprox 30-50% din bolnavi isi amintesc de un traumatism.  densa
celularitate cu mitoze  confuzii cu sarecoamele Dg. dif = sarcoame; miozita
proliferativa si osifianta (pe zonare, componenta inflamatorie).
Miozita proliferativa = proces de fasciita-like in m scheletic obisnuit la bn > 50 de
ani. Degen si regen cel m striat = configuratii bizare  confuzii cu rabdomiosarcomul
Miozita osificanta  trauma directa pe m striati cu aparitia de os, cartilaj sau
ambele intedigitand cu fibrele musc la periferie = raspuns reparator exagerat, in
organizarea unui hematom care s-a dezvoltat in muschi; bn >30 ani si calcif apare
intre 4 si 6 saptamani.
: model de crestere = zonal: ariile bogat celulare, nonosificate tind sa fie plasate
central in timp ce osificarca = grd de maturit=la periferie.  sunt ariile de hemorag.
Pseudotumori - procese reparative sau
reactive (fibromatoze)
Pseudotumori - procese reparative sau
reactive (fibromatoze) / leziuni local agresive
grup de neopl neincaps=invadeaza tes. extensia lez > excizie inadecvata.
Tendinte la recidiva locala. Tum nu Mz, dar moartea = invazie str vitale.
Tumora desmoida (fibromatoza): apare din fascia profunda, la niv umar,
pelvis, gat sau peretele abdominal ant. M: tum = cu o cicatrice alba.
Interesant ca lez din per abdom apar mai ales la femei tinere; contin
receptori pt estr  terapia cu tamoxifen.
Contractura Dupuytren (in palma si planta) = fibromatoza  deformari
nodulare, locale, de obicei la cei cu ciroza hepatica postetanolica.
Boala Peyronie (afecteaza penisul) tes colagenic este predominant si
fibrocitele (~ cu o cicatrice prolif), infiltreaza m si tes moale depasind limitele
M; excizia  obisnuit recurente.
Dermatofibrosarcomul protuberans = localiz pe piele si subcutanat.
M: tum=protuberanta, creste lent in derm si poate deveni destul de mare.
Initial se prezinta ca o placa indurata din care apar noduli multipli, rosii sau
albastrii.
 = fibroblasti atipici de grade diterite si mitozele aranjati neregulat la
periferie si centru storiform, patrund in grasimea subcutanata, uneori fascia
si m subiacenti. Epidermul poate fi atrofic, ulcerat, fara acantoza.
Prognostic: tumora tinde sa recidiveze, este greu de controlat.
Pentru a evita recurentele este necesara excizia completa. Rar, Mz in alte
org, dupa  recurente locale si dezv unei clone maligne.
T.M. MEZENCHIMALE (SARCOAMELE)
Def =tm solid ped si 5% din tm adulti; lez invad tes si au capacit de Mz.
M: solitare, localiz profund,> Localiz = extremit si retroperit;~carne de peste
Criterii de malignitate: locul de origine, varsta bolnavilor, locul de origine a
tumorii si histologia = fact predictivi. Criterii pt tm variaza: de exp t.uterine de
mn = sarcoame: rata mitotica este de 10/10 campuri mari (x400)scopice.
Evaluarea sarcoamelor
Grading: gradul de diferentiere , rata mitotica si, de necroza-hemoragie. Tm
de grd ▼ (bine diferentiate, cresc lent),au o evolutie mai buna decat tm
grad ▲ (inalt mitotice). Rabdomiosarcoamele, angiosarcomul , sarcomul
sinovial = considerate de gradul III
Staging: 4 stadii legate de grading (stadiul I, II si III) si Mz (stadiul IV).
Talia: de regula, tumorile mici (sub 5 cm) sunt mai favorabile.
Sarcoamele, tipic, Mz omogen, cel mai  in plaman si ficat
Progn: subtip , profunzime, talie si grading. T.superf si mici =progn bun.
Rata de suprav=▲: suprav peste 5 ani, se apropie de 70% dat terapiei.
Tratament: = combinatie de: excizie chirurgicala: pt tum localizate excizie
larga cu margini de 1-2 cm in jurul tumorii;radioterapie: utiliz postop
sterilizeaza local patul tum si trateaza recidivele tumorale ( se extind spre
margini);Chimioterapie sistemica = utiliz pt prevenirea MZ hematogene
subclinice; din nefericire doar rabdomiosarcoamele = raspuns favorabil la
chimiterapie.
Fibrosarcom / Histocitom fibros
= cel mai  sarcom al adultului, mai  la
malign (HFM) barbati la orice varsta.
apare la copii si este M: pe extremit (coapsa), cap, gat,
neobisnuit la adulti. Are o retroperitoneal de obicei mare (10 cm). Pe
celularitate inalta, supraf de sectiune= alb-brun-inchis. Necr si
celulele tumorale sunt hemorag = obisnuite.
fuziforme; uniforme fara : amestec de “fibroblasti” (aranjati in model
pleomorfism, dar cu o stonform sau in spite de roata) si histocite; 
moderata spre inalta rata miofibroblasti. Cel maligne = pleomorfe,
mitotica; este capabil de nuclei hipercromi, mitoze anormale si cel
metastaze hematogene; gigante bizare; este, cel mai polimorf
Dg dif: histocitomul fibros sarcom.
malign prin absenta Dg.dif Arii ~ pot fi ocazional in alte
pleomorfismului; de sarcoame (condrosarcomul dediferentiat
fibromatoze prin are o suprafata de secretie translucida cu
celularitatea bogata si arii mai putin cartilaginoase, dar tumorale)
rata mitozelor. Tumora isi pierde diferentierea in procese
de progresie tumorala. Acest fenomen
poate insemna ca HFM este un tip de
patologie finala comuna in histologia
sarcoamelor.
Fibrosarcom / Histocitom fibros
malign (HFM)
TUMORILE TESUTULUI ADIPOS / TB
Lipomul = este cea mai obisnuita tum de parti moi, ~ cu tes adipos, incaps
cu mici invaginatii in tes vecin; lipseste lobulatia normala.
 pe extremit, spate, poate fi mic sau poate avea talii considerabile;
degenerarea in liposarcom nu este clar documentata.

Lipoblastomul = lobulat, incapsulat, apare exclusiv la sugari si copii; are o

evolutie benigna cu o scazuta rata a recidivelor dupa excizia chirurgicala.

Hibernomul= rar; ~ grasimea bruna a anim care hiberneaza; apare din

grasimea multivacuolata, de la spate, sold sau de la gat la adulti / la copii.

Tumora invaziva local:

Liposarcomul bine diferentiat = agresiv local. : ~ cu un lipom cu celule
atipice imprastiate. Excizia tumorii de pe extremitati=curativa, dar extirparea
chirurgicala completa a tumorilor retro-peritoneale nu se poate realiza:▲
gradat local si. poate produce moartea prin atingerea de structuri vitale
(aorta, uretere etc.). Mz nu apar in tm superf ale extremitatilor
TUMORILE TESUTULUI ADIPOS / TB
TUMORILE TESUTULUI ADIPOS / TM
Liposarcomul
=sarcom  la adulti; tum=mare, bombata, cel  la coapsa sau retroperitoneal.
: mixoid=cel mai obisnuit sau nemixoid: cu cel rotunde si tipul pleomorfic.

Liposarcl mixoid = prolif lipoblasti, vasc proeminenta cu aranjam plexiform al

capilarelor, tip intestin de pui si matrice bogata in MPZ; de obicei hipocel;
Progn: bn cu tm nemixoide (grad mai mare de agresiv) = au Mz mai  decat
cei cu liposarcoam mixoid (grad scazut).
Trat in functie de tipul histologic si extinderea tumorii.
Liposarcomul mixoid infiltreaza local, desi M = incapsulata  excizia chir =
larga este tratamentul de ales (daca se-face o simpla excizie, sansele de
recurenta sunt inalte). Amputatia unei extremitati se poate face cand excizia
locala nu se poate realiza sau leziunea recidiveaza.
Irad = folosita ca terap adjuvanta: se fac iradieri postop pt a ▼ recurenta loc.
TUMORILE TESUTULUI ADIPOS / TM
TUMORILE MUSCULARE / Benigne
Leiomiomul = tb a mn si apare oriunde in partile moi cu muschi neted sau in peretii
vaselor.
Leiomiomul uterin (cunoscut ca "fibrom") = la autopsie cu o  = 30-60%; multipla, de
2-3 mm zeci de cm, bine incapsulat, subseros, intramiom, submuc; in vaitejuri.
Clinic= asimpt, durere, menometroragii Tum= hormonodep:▲repede in t sarcinii sau
in t utilizi de contraceptice
Leiomiomul gastric: cea mai  t mezenchim; mult mai  = tum stromala benigna, la
ME si IHC: histogenetic s-au identif fibrocite, fibrohistocite, de teaca nervoasa
periferica, musculare, lipidice; apar la orice varsta dar tipic intre 30-70 ani; tum =
identif incidental; peste 3 cm, pot da sangerari durere sau alte simptome. Talia = intre
1-20 cm (peste 6 cm in diametru este leiomioarcom); de obicei intramurala; uneori
este atasata la mm prin pedicul care proiecteaza spre oment.
In piele, leiomiomul=identif dupa excluderea altor origini a unor noduli durerosi.
: benzi de celule eozinof, alungite, cu citopl fibrilara asemeni mn. Mitozele = rare.

Rabdomiomul tb f rara, care imita musc striata scheletica; apare in limba sau
venticuli, la sugari si copii (reprezinta 40% din toate tumorile de la aceasta varsta =
hamartoame fetale derivate din mioblasti cardici embrionari; 1/3 din bolnavi au si
scleroza tuberoasa: tumora este de obicei multipla mare, proem in cavit cardiace).
 : tum=din cel mari / contin glicogen abundent si focal = miofibrile, maligne.
TUMORILE MUSCULARE / Benigne
TUMORILE MUSCULARE / Maligne
Leiomiosarcoamele gastrice (1% din malignitati) pun
probleme dificile in diferentierea in leiomiosarcoame:
simpt=~, histogenetic = tum strom g ma
 = rata mitozelor, peste 2/10 cp  scopice cu ob mare) si
talia >6 cm = cele mai bune elem pt dg malign. Mz
hematogena in ficat si pulmon,=. Rezectia chirurgicala
completa este de electie.
Leiomiosarcomul subcutanat sau al extremit=orig: per
musc al v mari.
M: talie variabilamoale, carnos, alb pe suprafata de sectiune.
: din cel musc netede alungite, roz cu citoplfibrilara; modelul
de crestere, specific: benzi si fascicule alternante de celule
intersectandu-se chiar in unghi drept pe suprafata de
secretie; prezenta de mitoze este: 3 pe 50 de cp cu ob
maremai multe pe un camp cu ob mare; prez cel mari,
bizare.
TUMORILE MUSCULARE / Maligne
TUMORILE MUSCULARE / Maligne
Rabdomiosarcomul recapit miogeneza embrion cu model dezorg; exista forme
adulte si juvenile. Clinic: mase nedureroase, ▲ f.repede. Alte acuze=legate de
localiz tum.
A. ~ juvenil: 1. ~ embrionar : la copii< 6 ani; fibre musc ~ embrion de 7-10 sapt.M:
tum localiz la cap (in orbita, nazofaringe, ureche medie); retroperit sau pe tractul
urogenital. : plaje de cel rotunde, mici cu nuclei ovali uniformi. Unele cel au citopl
eozimorfa, ▼IHC +la desmina.Dg dif: alte tum cu cel mici ale copil: limfoame,
leucemii, sarcom Ewing si neuroblast.
2. ~ botrioid: embrionar in tract genitourinar, biliar, resp sup la copii f mici; "botrioid“=
"strugure-like" il ia tum din vecinatate mucoasa: tum = polipoida, moale, gelatinoasa.
 :mucoasa = pastrata; zona densa de rabdomioblasti nedif = vazuta in str dermic
reticulat. La perif tum=mixoida, putin celulara cu mitoze .
3. ~ alveolar: cel musc fetale de stadiu tardiv fata de ~ embrionar : apare la 10-25
de ani, la niv extremit preferand aria flexorilor de pe antebrat si mana pana la
eminenta hipotenara.  cel nedif (rabdo mioblasti) = asezati neregulat, in insule,
separate prin septuri fibroase dense, din care 1 singur str de cel tum = asezate ferm
 aspect alveolar sau pseudogl; rare cel gigante
B.~ adult: rar; apare intre 40-70 de ani;  : ~ polimorf (exclusiv la adulti) mai ales la
extremit (70%) in special pe coapsa. M: profund in m striati forme variate, talie
variabila, consistenta este moale, carnoasa, culoarea rosu-maroniu. : variaza in
aspect si dif, dar toate = rabdomiobl> cu citopl abundenta, eozimorfa cu miofibrile.
Progn: gradul III, chimioterapia = impact major; prognosticul=+ in tm periorbitala sau
paratesticulara si – in rest; toate tip embrion =favorabile; tipul alveolar si pleomorfic =
nefavorabil; grup bn cu rezectie tum compl (grupul I)=vindecare in 80-90% din cazuri
(se asociaza chimioterap / rol in sterilizarea Mz minime). Bn cu Mz mari, (grupa IV).
Rabdomiosarcom alveolar
Tumori vasculare benigne
Hemangiom:din
canale sg nou
formate, la sugari, 
dispar spontan.
 2 tipuri: capilar si
cavernos, in fct de
talia can vasc din tum.
Capilarele mici si mari
(cavernoase)=
limitate de cel endot
turtite. Sangerarea da
probl clinic.
~ care ▲ rapid in
dimens (la nou
nascuti) pot da
trombocitoperii
(sindrom Kasabach-
Meritt).
Tumori vasculare maligne
Hemangiosarcom=tm rara din cel endot; apar tipic in piele la
varstnici, in san si rar in tes moale.
~ cutanat apare la fata si scalp, mai frecvent la ♀ varstnice;
initial, tum= albastru-rosu lucioasa / o placa purpurie /
multinodul chistica-spongioasa.
M, tum=hemorag, necrot albastrui-rosie; talii mari si Mz in
ficat si pulmon.
= bine dif  forme anapl=solide fara a forma vase notabile.
Cutan=prolif de can vasc anastomozate care diseca fibrele de
colagen din derm. Cel= nuclei Hcrom, in tufe care proemina
in lumen; infiltr limfoide parcelere +
Progn: rezervat; moartea apare in doi ani, prin exanghinare;
chemoter nu are efect. Rezect chir completa = de ales.
Iradierea si chemoterapia singure sau in combinatie sunt
terapie adjuvanta. Recurentele sunt obisnuite si metastazele
apar la 40% din bolnavi.
Tumori vasculare maligne
Sarcomul Kaposi
Apare in 4 forme clinice specifice, legate de deficit imun;
tm=multicentrica, simetrica si rar ▼ spontan.
Kaposi clasic: rar, bn varstnici, din bazin medit si evrei est-
europ necas; M=noduli mici albastr/placi, bilat pe deg Mz
viscer=silentios clinic,la autops in 10% din caz asoc cu
limfoame si leucemii
Progn=f bun cu suprav: 8-13ani la un nivel scazut de
chemoterapie.
Kaposi african: endemic in Africa: afecteaza ambele sexe egal,
la tineri; formele: varietatea limfodenopatica si varietatea
fungiforma (tumori mari).
Kaposi la imunosupresati: rar la bn cu terapie imunosupres pt
transplanutul renal sau in b inflam ale tub dig; trat=oprit, tum ▼
Kaposi asociat la AIDS epidem la bn cu AIDS, mai ales homos
Tumora nu apare in urma actiunii directe retrovirusului ADN
, toate formele similare: celule fuziforme, relativ bombate
(endoteliale) ▲in plaje alungite; prez de spatii inguste cu
extravazari de hematii si hemosid
Sarcomul Kaposi
Tb ale tecilor nervoase
tb subcutan / dermice (± peduncul); rar in profund tes moi.
Neurofibrom din cel fusiforme in "virgula" pe fond mixoid
Neurilemmoma (schwanom) incapsulata cu zone mixoide / cu
zone in palisada (model Antoni B si respectiv Antoni A) si vase
sg cu pereti grosi, hialinizati. 8-10% din tum intracraniene/nVIII
(neuron acustic). Clinic, pierdere auz, dezechil, ameteli si
ataxie; surditate senzorioneurala.Progn bun / se face rezectie
tum completa (daca nu, recidive).
Neurofibromatoza (boala von Recklinghausen) b autosomal
dominanta, cu multiple neurofibroame multiple pete "cafea cu
lapte" cutanate. Hamart din alte organe pot sa apara de
asemenea.
Tumora cu celule granulare tb~histogen cu cel
Schwann~mioblastomul cu cel granulare, dar fara orig musc a
cel. ~ in derm, in arii submucoase (limba si Lx) compusa din cel
mari, plate cu citopl fin granulara; concomitent=prolif a epit
squam /poate simula un cc squamdenumit Hrplazie
pseudoepiteliom
Tb ale tecilor nervoase
Schwanomul malign (neurofibrosarcomul)
tm in vecinat trunchiului n
sau pe locul unui
neurofibrom. ▲ rapida a
noduli la bn cu neurofib =
 maligna (50% din tm).
, cel fusiforme in
modele dif cu  mitoze si
necroza
Progn rezervat, totusi bn
cu tumori mai mici si
periferice care au fost
rezecate recent au un
prognostic mai bun.
Tumori osoase benigne
Condrom (encondrom) tb cartil solitara/multipla (risc ▲de transf in
condrosarc) oase mici intre 20-60 de ani.
b Ollier, rar noneredit ~ multiple in metafiza si diafiza oaselor; :
boala Maffucci, congenit: discondroplazie multiple hemangioame in piele si
viscere.
Clinic, asimptomat; ex Rx=chisti, Rxtransparenti cu deformari contur osos;
+/- arii de calcif. Orig in tes cartilag heterotipic din cavit medulare ale
oaselor. M: masa confluenta, albastruie de cartilaj hialin lobular.  cartilaj
moderat cel cu rare binucleeri fara mitoze. Trat: curetajul tum.
Osteocondromul cea mai  tb la bn sub 21 de ani; unica/multipla si predom
la metafiza oase lungi. Clinic: simptome=durere compresie pe str adiacente
masei tum mari. M: tum are 1-n cm, pedicul cu supraf lobulata proemina pe
os, cu periost , cel cartilag aliniate ca in epifiza N. Trat rezectia tum
Condroblastromul rara, epifiza ♂, dupa 20 de ani. Clinic: bn au dureri
locale, rigidit si limitare miscari Ex Rx central distrugere os delim de os N cu
margine de os cu ρ▲. M rotund / ovala, cu arii chistice-hemorag. : prolif de
condrobl amestecati cu stroma fibroasa si mat condroid; Cel gigante
multinucl si calcif+. Trat = exciz - este tb, + raportate Mz pulm.
Fibrom condromixoid:  metafiza oase lungi si in epifiza; ♂0-20ani. Clinic
durere; Ex Rx masa clar delim de os sclerotic. M circumscr, solida
cartilaginoasa.  elem fibroase, mixoide, condroide, cel gigante
multinucleate si Mf cu hemosiderina. Trat excizie cu tot cu limita de os N;
recidive locale = aprox 20%.
Tumori osoase benigne
Tumori osoase benigne
Osteomul: atinge exclusiv craniul si oasele faciale - sinusul
frontal la orice varsta, predom la♂. Osteoame multiple=asociate
cu polipoza intest si tum tes moale (sindr Gardner). Clinic:
asimptom pana interfera cu drenajul sinus paranazale. , os
matur dens, original din periost cu activitate osteoblastica.
Osteom osteoid: tineri Clinic: durere severa noaptea si se
amelior cu aspirina. Ex Rx lez Rxtransparenta centrata (nidus)
inconjurat de os dens, sclerotic. M masa rotunda-ovala, cu o
arie friabila, centrata rosu-brun (nidus), ca un labirint neregulat
de travee osoase si cel gigant- multinucl, tes fibros si os. Trat:
excizia cu limita de os sclerotic pentru a evita recidivele
Osteoblastomul vertebre si oase lungi la tineri 30 - 40 ani.
Clinic asimpt; Ex Rx lez inconj de os sclerotic si periast
ingrosat. Unele tum=mase obstr si expansive. M = n cm.  prolif
osteoblasti si ▲ prod osteoid. Osteoclastii si cel gigante =, in
ariile cu extravasare sg. Trat: curatarea leziunii.
Tumori osoase benigne
Condrosarcom
localizat spinal, oase pelvine si zona metafizara superioara a
femurului si humerusului. Tum poate apare "de novo"
(condrosarcom primar) sau din lez cartilag benigne
(condrosarcinom secundar); reprezinta 7-15% dintre sarc os
♂/♀ = 3/1 intre 30 - 60 de ani.
Clinic: durere si tumefiere locala de cateva luni, ani, Ex Rx =
distrugere a corticalei osoase cu atingere medulara neobligat si
densitati in mozaic produse prin calcificari si osificari.
M: lobulat, alb-galbui dat material mucoid si focare de calcif.
: urme de cartilaj imatur cu cel anaplaz cu 2-n nuclei in
condroplaste. Mitozele = obisnuite.
Trat: rezectia totala tum dar localiz tum = dificil de abordat.
Neopl = crestere lenta care poate fi local agresiva pentru ani de
zile, cu recidive frecvente. Disem hematogena a pulmonului,
ficat si rinichi apare peste ani, evidentiate uneori. Rata de
supravietuire peste 10 ani este de 50 – 60%.
Condrosarcom
Condrosarcom
Osteosarcom (sarcom osteogenic)
=malign▲, produce osteoid si os; apar in metafiza distala a
oase lungi (femur, humerus si tibia) dar si in oasele mici ale
mana, picior fata; cea mai  tm primara a os (pe I-ul loc =
mielomul multiplu) =16% din sarc os; tineri intre 10 si 20 de
ani;2 fact predisp: irad si lez preexist os (exp b Paget).
Clinic: durere si tumefiere; tum=mare=limitare miscari; tum
▲rapid si conc= ▼greutate si anem II a bn. Ex Rx distrugere os
cu penetr cortex si desprind subperiost (triunghiul Codman) si
infiltr tes moale vecin. M: masa mare necr si hemorag din mijloc
epifiza distala cu extindere posibila in artic vecina. : 3 tip de
osteosarc dupa mod hp predom: osteobl, fibrobl si
condroblastic. Markerul tum=prezenta in stroma maligna
(cel bizare,nucl nereg si mitoze ; cel gigante multinucl in
vecinat necrozei si calcif) de osteoid si os. Trat: amputare chir
a extremit pt a evita disemin tum. Chimioterap adjuv a ▲ per de
suprav; Rxterap≠eficienta; rata de suprav peste 5 ani=5 – 20%;
moartea = in urma diseminarii hematogene in pulmon, ficat si
alte oase.
Osteosarcom (sarcom osteogenic)
Osteosarcom (sarcom osteogenic)
Tumora cu celule gigante a osului (osteoclastom)
rara, caract de cel gigante multinucl la ♀ 19 -40ani, localiz
distal in oase lungi (femur sau humerus) si 50% la genunchi.
Rar, tum=la craniu, pelvis sau oase mici ale mainii sau
piciorului.
Clinic, bn=durere, tensiune, impotenta fct si o masa care
bombeaza.
Ex Rx = zona de expans Rxtransparenta fara scleroza reactiva,
la margine tum; se crede ca orig= in cel mezenchim ale tes
conj.
M: multipli chisti hemorag=distrug os, inconj de neoform os
subtire.
: stroma vasc din cel fusiforme cu cel gigante multinucl cu arii
de hemorag, inflam, hemosiderina. Mitoze=+. Trat: rezectia
completa. Evolutia nu este previzibila dupa histologie: tb= Mz In
gr-al, 1/3 = tb, 1/3 recidiveaza si 1/3 =tm. Mz=in oricare organ
dar pulmonul = localizarea 
Tumora cu celule gigante a osului
(osteoclastom)
Mielomul multiplu (mielomul cu plasmocite)
cea mai  tum I-ara a maduvei fiind
multicentrica; etiolog=? Observ=infl cr = rol
imporlant.
Clinic, bn = de varsta medie -in varsta cu
anemie, infectii, fracturi osoase, Hca-emie.
Zone osoase litice, perforante = tipice, 
durere: spate, torace si cap unde masele tum =
palpate. Multiplele zone de liza sunt vazute
radiologic.
 = plasmocite mature cu variate grade de atipii
si anaplazii. Pot fi prezente forme binucleate si
mitoze.
Mielomul multiplu (mielomul cu plasmocite)
Tum sist APUD (Amine Precursor Uptake and Aminoac
Decarboxilation)
tum neuroendocr=argentofinoam; prod hormoni polipeptidici
variati au orig comuna in creasta neurala.
Sindr MEN - Multiple Endocrine Neoplasia= autosomal
dominante includ neoplazii, Hplazii a 1-n gl sau ambele. Pt a
explica similit si dif in sindr MEN, lez afecteaza si cel sist
APUD.
Sindromul Zollinger-Ellison=tum insule pancr produc gastrina
din pancreas/ per dd-nal ▲ 10-20 ori cantit secrulcere pept
multiple cu localiz atipice, rezist la trat.60–70%=tm;5–10%au
MEN M si  ~ cu insulinoamele si nu au diferentiere tb de tm
(insulinoamele =tb; = tum borderline: Mz- dar au marg infiltrat,
invazie vasculara;= cc: Mz hep si lgg, apar si dupa ani de la
dg).
Trat: gastrinom au ▲ lenta chiar in ficat. Trat se adres
complicatii=ulcer peptic; cand ~ nerezec, bn=gastrect totala
Sindroamele paraneopl=secr polipept de tm
Tum sist APUD: Sindromul Zollinger-Ellison
Tum sist APUD: Carcinoidul
localiz: apendice, ileon, rectosigmoid, in colon;~multiplu=incid
in interv chir (sangerari, obstr) sau la autopsie. Clinic, in 5-10%
produc sindr ~ (Hemie cutanata, intest, cianoza, diaree, dureri
abdominale wheezing, lez valvulare a. pulm, dat amine
vazoactive: serotonina, bradikinina, histamina ete.).
M: tum = alba-gri = placi mucoase galbui de l - 2 cm,epit intact;
±patrund in m mucosae, in mezenterrct desmopl aderente
fibroase si pseudoocluzii.
: cel =in insule, travee, rozete; prolif=uniforma de cel rotunde-
cuboidale cu nucl rotunzi-regulati, citopl eozin, abundenta si
rare mitoze; se evid granule de neurosecr cu afinitate pt saruri
de Ag cu necesar de ag reduc (argirofile) sau fara (argentafile).
Progn: poate Mz, ~ extra-apendiculare (>2 cm) si cu
invazie murala extensiv probabilitati>; cu Mz hepatice, rata de
supravietuire peste 5 ani este de 40%.
Trat: rezectia asigura vindecarea daca nu au aparut Mz si nu
este prezent sindromul carcinoid. 10-30% din bn au si alte
neoplazii maligne, in tract g-i la o explorare chir ingrijita.
Tum sist APUD: Carcinoidul
Tumori pigmentare benigne
Nevul nevocitic (alunita) tb din cel nevice si melanoicite. se identif 3 tipuri :
~ intraepid: la nivelul derm sup= insule si cordoane de cel nevice, ce difera de
melanocite: se grup in cuiburi, nu au procese dentritice, au forma cuboidala, rotunda
distinct delim, citopl palida si nucleu mare rotund - oval vezicular sau palid cu granule
de melanina, in contact cu epiteliul. Unele cel au cantit variabile de melanina. In
derm profund, cel nevice = imprastiate si inconj de colag. Uneori, cel nevice pot
fuzionacel gigante multinucl (nevii maturi).
~ jonctional: cel nevice cu melanina = aranjate in insule in epider profund; cel apar si
in derm supr, cu extindere minima si in legatura cu epit.
~ complex: trasaturi din ambele tipuri. Cel nevice =In epiderm si derm cu prepond
dermica. In 1/3 profunda a dermului + rad fire de par =inconjurate de cel nevice, tum
= congenit.

Nevul albastru: M: nodul moale, mic, rotund sau oval, circumscris, albastru spre
negru, obisnuit apare pe fese, fata, membre sau oriunde.: lez cuprinde tot dermul,
contine predom cel fibrobl, fuziforme, pigmentate; sunt prezente melanofagele
grupate in benzi neregulate extinse subcutan. Dermul arata fibroza si epidermul
subcutanat = N. Cul=albastra dat melaninei localizata profund.

Nevul Spitz (neoplasm melanic benign cu celule nevice fuziforme si epitelioide)

M = nodul solitar rosu-brun, identificat initial la copii.  prolif cel nevice fuziforme sau
epitelioid, cu melanina, cu incl eozinofile (corpi Kamino) in epiderm; mitoze=rare.
Trat: rezectia leziunii este urmata de vindecare.
Tumori pigmentare benigne
Tumori pigmentare maligne Melanomul
cel mai malign neopl cutanat, epid;"de novo" ,din nevi preexistenti; rar inainte de
pubertate
M – dupa intind: l. impr superf; 2. tip nodular; 3. lentigo malign; 4. tip acrolentiginos.
Tipurile 1 si 2 sunt cele mai  Clinic: 1 si 2 apar oriunde, pe gambe, umeri, sup
spate; au o crestere gradata, pigmi, inconjurati de eritem. 2 poate prezenta cruste,
sangerari, ulceratii. 3 la pers in varsta, post expunere la soare=pete pigmentate. 4 rar
pe palme, plante, mucoasa genit sau orala=macule pigm (~ 3) pot fi invazive.
 tum orig in jonct dermo-epiderm au activ neregul si cu invad de cel nevice maligne
in profunzime derm. Cel tum = forme si dimens diferite, au nucl mari cu nucleoli
proem si citopl eozimof, granulara abund, cel gigante, multinucl, bizare:
mitoze=obisnuite. Cantit de melanina si infiltr variaza. In tipul 3=▲ nr de melanocite
in str bazal al epid, unele cu atipii.
~ au 2 faze de crestere: crestere orizontala (radiala) pentru formele 1 si 3 si crestere
verticala (invaziva) in toate cele 4 forme. S-au constatat 5 nivele de invazie:
niv l - cel tum = limitate in epiderm; niv 2 - cel tum = extinse in papilele derm; niv 3 -
cel tumplu dermul papilar; niv 4 - cel tum invad derm reticular; niv 5 - cel tum maligne
se extind in tes subcut;
Progn: depinde de tip de melanom, niv invaziei si prezenta metastazelor:
- tipurile 1 si 3 au un progn mai bun decat tip 2 (cea mai agresiva varianta; dg = rara
inainte de invazia profunda): prog mai bun au primele 3 nivele de invazie; se crede
ca tum care masoara sub 0,76 mm in grosime (nivel Breslow) au un progn excelent
cu rata de metastaze scazuta. - in stadiile recente, Mz apar in pielea adiacenta si lgg
regionali; in stadiile tardive, Mz se prod hematogen cu atingere viscerala difuza.
Trat: exciz obligatoriu cu margine ampla de siguranta, de minim 1 cm.
Melanomul