DREPTATEA ŞI

TIPURI DE
DREPTATE
 DREPTATEA
- Ideal universal şi virtute personală
- Presupune: respectarea legilor, a drepturilor omului
a unei promisiuni, comportament non-violent, răsplata
meritată, adoptarea unei atitudinii imparţiale
- Persoana care posedă această virtute: “om drept”
- Termenul de “dreptate” exprimă:
1. comportamentul omului cinstit
2. ideea de rigoare, corectitudine
- Dreptatea este legată de adevăr
 DEFINIŢII ALE DREPTĂŢII
- PLATON: virtute a fiecărui
cetăţean în parte, dar şi a
cetăţii în întregul ei
- ARISTOTEL: distribuţia
dreaptă este distribuţia
după merite
- K. MARX: distribuţia dreaptă
este distribuţia după nevoie
- J. RAWLS: dreptatea
presupune corectitudine
 TIPURI DE DREPTATE

- DREPTATEA PROCEDURALĂ

- DREPTATEA DISTRIBUTIVĂ

- DREPTATEA CORECTIVĂ
 DREPTATEA PROCEDURALĂ
Este înfăptuită prin justiţie, deoarece normele
juridice permit realizara dreptăţii.
Se referă la:
- modalitatea prin care este derulată
cercetare unor situaţii de conflict
- modul de adunare a informaţiilor
necesare pentru luarea deciziilor
 DREPTATEA DISTRIBUTIVĂ
- Presupune corectitudinea modului de a împărţi
ceva
- Are la bază “principiul asemănării”
(toate persoanele ce se
aseamănă şi cărora li se
distribuie recompense sau
îndatoriri, trebuie tratate
ca egale, iar atunci când
persoanele nu se aseamănă
trebuie tratate diferit)
 DREPTATEA CORECTIVĂ
- Se realizează prin dreptate distributivă sau procedurală,
fiind imposibilă în lipsa lor
- Se referă la totalitatea reacţiilor corective ale societăţii
(comunităţii), atunci când împotriva unei persoane s-au
comis fapte reprobabile
- Presupune:
■ repararea, pe cât
posibil, a răului comis
■ prevenirea repetării
acelei fapte
■ descurajarea
repetării faptei