Sunteți pe pagina 1din 38

INFECTIA HIV

• este o boala infectioasa si transmisibila provocata de


virusul HIV, care face parte din familia Retroviridae,
genus Lentivirus, specia HIV
• HIV a fost recunoscut pentru prima oara in 1981
• retrovirusurile importante pentru patologia umana sunt:
• - HTLV I , agent etiologic al leucemiei cu celule T a
adultului , al limfomului cu limfocite T a adultului si a unor
sindroame neurologice ( parapareza tropicala spastica a
adultului, mielopatia copilului sub 6 ani)
• - HTLV II asociat cu leucoze
• - HIV 1 si HIV 2
• - HIV 2 a fost identificat in Africa de Vest, prezinta
omologie genica de 40-50% cu HIV 1 si de 75% cu SIV
(vs.imunodeficientei Simiene)
• - este mai putin patogen si cu o latenta mai
indelungata decat HIV 1
• - este mai putin raspandit in afara Africii de Vest
• la microscopie electronica – sfera de 1000 nm
ce contine o componenta centrala cu ARN si o
anvelopa
• multiplicarea virusului e extrem de rapida ( 10 ??
virioni pe zi)
• s-au descris 9 subtipuri ( genotipuri) cu o
anumita distributie geografica:
• - subtipul B: Europa, SUA, sudul Africii,
China
- subtipul A si D: Africa Centrala
- subtipul F in Romania, Brazilia, Zair
* vs. HIV isi mentine infectivitatea la temperatura
camerei si in material uscat 3-7 zile, iar in mediu
apos > 2 saptamani
- este inactivat de concentratii scazute de alcool,
hipoclorit, detergenti; in mediul spitalicesc se
folosesc concentratii mai mari cu dubla actiune,
atat pentru HIV cat si pentru VHB si VHC: apa
oxigenata 6%, alcool etilic 70 grade, hipoclorit
de Ca si Na 1%, iodofori 2,5%, glutaraldehida
2%, aplicate 1-5min
- inactivat prin fierbere 20min.
- instrumente medicale sterilizate prin
autoclavare/ oxid de etilen
- pentru instrumentele sensibile la procedee
termice - imersia in solutie de glutaraldehida 2%
-30min
- modalitatile uzuale de dezinfectie a veselei si
lenjeriei sunt adecvate si pentru HIV
- razele ionizante si UV nu inactiveaza HIV
Clinica
• infectia manifesta clinic apare la aproximativ 15-
30% din cei infectati
• perioada asimptomatica ( intre infectie si boala)
dureaza 10-15 ani
• simptomatologia este nespecifica si proteiforma
- febra prelungita
- poliadenopatie
- sindrom diareic cronic ( >1luna)
- scadere ponderala
- candidoza orofaringiana persistenta
- alte elemente clinice care se pot intalni pe
parcursul bolii:
- crytococccoza extrapulmonara
- cryptosporidioza
- herpes zoster ( cel putin 2 episoade)
- tuberculoza pulmonara sau extrapulmonara
- pneumonie cu Pneumocystis carinii
- toxoplasmoza cerebrala
- sarcom Kaposi
- limfoame
- infectii cu CMV
- perioada asimptomatica dintre expunere si
stadiul SIDA boala, dureaza 10-20 ani
• Diagnostic de laborator
• 2 teste ELISA ( cu tehnici diferite) pozitive
efectuate prin 2 probe de sange
• confirmare prin test Western – Blot
• vs. nu omoara prin actiune directa , ci prin
intermediul infectiilor “oportuniste”
• CD 4, CD 8, CD 4/ CD 8
• ARN – HIV
• Ac. anti HIV se pot identifica si din saliva
( sensibilitate si specificitate de 99, 9%) sau
urina ( sensibilitate 98,7%, test rapid – 2,5 ore)
• Ac anti HIV nu au rol protector
Seroconversia
• aparitia Ac. antiHIV ca urmare a
contactului dintre vs. si sistemul imunitar
• aparitia anticorpilor necesita 4-12
saptamani = fereastra imunologica
(pacientul este infectat si infectant)
Sursa de infectie
• omul : infectat, indiferent de forma clinica, contagios pe
toata viata
• vs. se gaseste la cel infectat in :
- sange si derivate ( Ig, albumine)
- sperma
- lapte matern
- os
- lacrimi
- urina
- materii fecale
- saliva
- secretii nazofaringiene
- LCR
- lichid amniotic
- contagiozitatea depinde de cantitatea de virus prezenta in
sange
- cantitatea de virus in sange este mai mare in
- faza precoce ( in perioada ferestrei imunologice –
vs. se multiplica nestanjenit)
- faza tardiva , finala a bolii – apararea imuna este
prabusita complet si nu se mai poate opune virusului.
- doza infectanta este de 20-30 ori mai mica ca a VHB
- cu cat infectia este mai veche, cu atat cantitatea de
vs.este mai mare
- cand cantitatea vs. este < doza minima infectanta ,
infectia nu se produce ( nu se transmite prin saliva,
lacrimi, etc)
Transmitere
• cale sexuala
• expunere la sange
• perinatal
1.transmiterea pe cale sexuala
• in intreaga lume este principalul mod de
transmitere ( 80% din cazuri)
• riscul de infectare dupa un contact heterosexual
unic este < 1%
• partenerii sexuali de durata ai celor infectati –
risc cumulativ de pana la 50%
• factori in transmiterea heterosexuala
= factori demografici:
- sexul – transmiterea de la barbat la femeie
este mai intensa
- rasa – asociata cu anumite practici
comportamentale, promiscuitate (SUA: negrii, latino –
americani)
= factori biologici:
- infectiozitatea sursei de infectie ( cea mai mare
in “fereastra imuna” si in stadiul final)
- contacte sexuale violente (microtraumatisme)
- atrofia mucoasei vaginale in perioada
menopauzei ( microtraumatisme)
- frecventa raporturilor sexuale
( microtraumatisme)
- contacte sexuale in perioada mestruatiei
( vs.din secretii vaginale, vs. din sange)
- prezenta altor boli cu transmitere sexuala
( sifilis, gonoree, herpes genital) – solutii de continuitate
ale mucoaselor
= factori comportamentali
- tipul contactului sexual ( contact
anal risc de 3-4 ori mai mare decat contact
vaginal)
- acceptarea utilizarii
prezervativului
- contacte sexuale cu parteneri
din grupele de risc (drogati i.v.,
homosexuali)
2.transmiterea parenterala prin sange
• pe primul loc : transmiterea prin ace si
seringi contaminate la consumatorii de
droguri i.v.
• politransfuzatii sau hemofilicii au risc
redus datorita screening-ului donatorilor
si posibilitatile de inactivare virala a
produselor continand factori de
coagulare ( 1 caz la 30 000- 200 000
unitati transfuzate - sursa se afla in
“ fereastra imunologica “ )
• primitorii de organe / tesuturi – risc minim
datorita screening-ului atent al donatorilor
• inseminarea artificiala cu sperma de la
donator HIV + este de 3,5 %
• riscul dupa intepaturi cu ace provenind de
la pacienti seropozitivi este mic 0,2- 0,5%
( creste in caz de leziune profunda si
pacient in stadiul terminal)
• manevre parenterale medicale /
nemedicale cu instrumentar nesterilizat
3. transmiterea perinatala
– transplacentar, “ in utero” , in timpul nasterii (
prin expunere la sange, secretii vaginale,
postpartum prin alaptare ( 13-30%)
– riscul infectiei nou nascutilor din mame
infectate : 13-40% , depinde de:
- stadiul infectiei la mama
- sarcina virala ( ARN – HIV)
- travaliul prelungit
- alimentatia naturala
- infectia precoce intrauterina - evolutia spre stadiul
SIDA in primele 3-15 luni de viata
- infectie tardiva – evolutie lenta, cu aparitia SIDA in
aproximativ 10 ani
- copiii din mame seropozitive sunt considerati
neinfectati cu HIV daca devin seronegativi la varsta
de 6 luni

Receptivitatea
– infectia contractata persista toata viata

Manifestarea procesului epidemiologic


– boala se manifesta pandemic
– 3 zone care au caracteristici diferite:
Modelul I:
• tari : America de Nord, Europa Vest, Australia, Noua
Zeelanda, zone din America de Sud
• infectia a inceput dupa 1980, cu maximum atins in 1990
• seroprevalenta < 1% in populatia generala si > 50% in
grupele de risc
• initial B/F : 10/1 ( homosexuali, drogati i.v.), tendinta la
egalizare prin ponderea transmiterii heterosexuale.
• cei mai afectati: minoritati etnice, persoanele cu venit
redus
• prevalenta crescuta la copiii nascuti din mame
seropozitive
• SUA – SIDA este prima cauza de deces la femeile de
culoare aflate la varsta procreerii
Modelul II
• tari : Africa, America de Sud, Caraibe
• infectia a inceput la sfarsitul anilor 1970
• transmiterea preponderent heterosexuala
• risc crescut de transmitere perinatala- risc
crescut de nou –nascuti seropozitivi
• raport B/F: 1/1
• seroprovalenta 1-15% in populatia
generala
Modelul III
• tari : Asia ,Europa de Est
• infectia a aparut dupa 1980
• transmiterea heterosexuala ( prostitutie) +
consumul de droguri i.v. – modalitatile
principale de transmitere
• Europa de Est (Romania) – numar mare
de cazuri dupa 1989 la nou- nascuti si
copii ( absenta screening-ului donatorilor
de sange, instrumentar medical
nesterilizat)
Profilaxie
= specifica – nu exista
= nespecifica ( se bazeaza pe limitarea transmiterii
infectiei)
• relatii sexuale monogame
• folosirea prezervativului
• excluderea de la donarea de sange / organe a
persoanelor din grupele de risc ( homosexuali,
prostituate, drogati iv)
• testarea donatorului de sange/ organe
• limitarea transfuziilor de sange
• autotransfuzia
• tratarea gravidelor seropozitive
• evitarea transfuziilor in afara tarii ( tari in curs de
dezvoltate – legislatie diferita)
• interzicerea alaptarii
• testarea HIV recomandata:
- pacientilor cu boli venerice
- consumatori droguri i.v.
- premarital
- gravide in primul trimestru de sarcina
- prostituate
- persoane din institutii corectionale
EPIDEMIOLOGIA INFECTIILOR ACUTE
RESPIRATORII

• grup de imbolnaviri acute de etiologie


infectioasa, ce se transmit preponderent pe cale
aeriana
• afecteaza unul sau mai multe segmente ale
aparatului respirator
• reprezinta > 25% din totalul patologiei
infectioase
• etiologie :
virusuri,bacterii,ricketsii,fungi,protozoare
Sursa de infectie
• omul (regula)
• eliminarea agentilor patogeni
- secretii ale cailor respiratorii
- sputa
- saliva
- sange ( in diseminari sistemice)

Transmiterea
• aeriana ( cea mai frecventa)
• depinde de gradul de rezistenta al agentului
patogen in mediul exterior
• contagiozitatea este mare si foarte mare
Receptivitatea
• foarte variata, de la generala( ex:rujeola,
rubeola) pana la foarte mica (ex:meningita
meningococica < 1%)
• patrunderea agentului patogen in organismul
receptivului se realizeaza prin:
- inhalarea aerului contaminat (cel mai
frecvent)
- mucoasa conjunctivala (adenovirusul)
- ingestia de alimente contaminate( BK,
streptococi)
• rezistenta specifica dobandita postinfectios este
de lunga durata, protectoare, cu mare
specificitate de tulpina
Forma de manifestare a procesului
epidemiologic

• endemica
• endemo-epidemica
• valuri epidemice sezoniere
RUJEOLA

• boala infectioasa acuta, specifica omului,


determinata de vs.rujeolic
Etiologie
• vs.rujeolic
- vs.ARN
- face parte din familia Paramyxoviridae,
genul Morbilivirus
- particule sferice cu diametrul de 120-
250nm, cu mici proiectii aciculare pe suprafata
- contine – nucleocapsida cu ARN
- invelis extern format din lipide,
glicopeptide, polipeptide
- exista un singur tip antigenic
- rezistenta in mediul extern este scazuta (
supravietuieste < 2 ore in aer)
- inactivat rapid de caldura, lumina, UV, pH
acid, tripsina, dezinfectante, uscaciune
- rezista saptamani la frigider
- rezista mai multe luni in stare inghetata ( <
15grade C)
- insensibil la antibiotice
- are actiune hemaglutinanta si hemolitica
- este un vs.epiteliotrop si limfotrop
Clinica
• incubatie medie 10 zile(8-11 zile), care ajunge la
21-28 zile in R.mitigata
• clinic:
- febra
- catar conjunctival, al cailor respiratorii si
tractului digestiv
- exantem macular
- semn Koplik
- evolutie benigna
- complicatii – suprainfectii bacteriene
- encefalite postinfectioase
- pacientii cu imunitate celulara deficitara ( boli
maligne, AIDS) fac forme clinice severe,
prelungite, cu fatalitate inalta
Investigatii de laborator
• izolare virala
- este dificila
- nu este de uz curent
- cultivare din secretiile respiratorii,
lacrimi, urina, inainte de eruptie si primele
zile dupa aparitia acesteia
*diagnostic serologic (ELISA) : prezenta IgM
Sursa de infectie
• exclusiv umana
• bolnavi cu forme tipice/ atipice de boala
• contagiozitatea se instaleaza cu 1-2 zile
inainte de debutul bolii, este maxima in
perioada catarala si se mentine in primele
5-6 zile ale perioadei eruptive
• in perioada de contagiozitate vs.rujeolic se
poate izola din:
- secretii respiratorii
- sange
- secretii conjunctivale
- lacrimi
- urina
- elemente eruptive
- LCR (inconstant)
- indicele de contagiozitate 95-99%
- nu exista purtatori convalescenti sau sanatosi
Transmiterea
• indirecta simpla- pe cale respiratorie
• este maxima in perioada de varf a
catarului conjunctival si respirator
• nucleosolii infectanti persista 2 ore in
incaperi
• indirecta complexa
• este exceptionala (deoarece vs.este
foarte fragil)
• prin obiecte recent si intens contaminate
cu secretii ale tractului respirator, secretii
conjunctivale, lacrimi
Receptivitatea
• generala (orice persoana care nu a fost bolnava sau
vaccintata poate contacta boala indiferent de varsta si
sex)
• pentru copil receptivitatea incepe de la nastere daca
mama nu e imuna
• daca mama este imuna, nou-nascutii sunt protejati pasiv
prin Ac transmisi transplacentar pana la 12 luni cand
incepe vaccinarea
• receptivitatea se epuizeaza in primii ani din viata:
- natural, prin trecerea prin boala
- artificial, prin vaccinare
* imunitatea postinfectioasa este puternica si durabila
* imunitatea postvaccinala apare la 95% din cei vaccinati
Factori favorizanti
- factorul natural
- sezonalitate de sezon rece prin:
- aglomeratii
- temperaturi scazute
- supravietuirea crescuta a virusului
- factorul economico- social
- aglomerarea in spatii mici a
colectivitatilor de copii
- malnutritia
- conditii igienico-sanitare precare
- infectii asociate
Manifestarea procesului epidemiologic
• in perioada prevaccinala
- manifestare endemio- epidemica
- valuri epidemice cu periodicitate de 3-5 ani
- frecventa mare la copiii < 5ani
- sezonalitate de sfarsit de iarna – inceput
de primavara
- durata epidemiilor de 3-4 luni ( martie-mai)
- in perioada postvaccinala:
- morbiditatea si amploarea valurilor
epidemice a scazut
- durata valurilor epidemice mai mare ( luni
de zile: decembrie-iulie)
- afecteaza frecvent varsta de 10 – 14 ani
- boala apare si la adolescenti si la adulti
care au ramas nevaccinati
Profilaxie
1) vaccinarea obligatorie a copiilor in cadrul
calendarului de vaccinari obligatorii
- cauze care au impus pe plan mondial
vaccinoprofilaxia obligatorie – aspectele de
gravitate
- asocierea rujeola- PESS
- pneumonia rujeoloasa implicata in etiologia
astmului infantil
- encefalita alergica post rujeolica
- infectii supraadaugate aparute ca urmare a
faptului ca rujeola este o boala anergizanta
- intarzieri in dezvoltarea psihosomatica a
copilului
2. imunoprofilaxie pasiva – cu Ig standard (
au o doza suficienta de Ac antirujeolosi)
• doza: 0,25 ml/ kg c , iar la persoanele
imunodeprimate 0,5ml/kg c
• se administreaza in primele 48 ore de la
contactul infectant
• protectia dureaza 3-6 saptamani
• indicatii: - copii cu vaccinare incerta
- copii nevaccinati
- copii necuprinsi inca in vaccinare

S-ar putea să vă placă și