Hemoragiile digestive la

copii
Hemoragie – scurgerea de singe in
afara sistemului vascular, care
duce la scaderea volumului
sangvin, atit cantitativ cit si calitativ.
 Clasificare
 In functie de vasul lezat:
 In functie de locul hemoragiei
 In functie de viteza de scurgere
 In functie de momentul aparitiei
 In functie de cauza hemoragiei
 In functie de localizare:
 In functie de de cantitatea singelui pierdut
(clinica)
 Clasificare

 In functie de vasul lezat:

 Arteriale
 Venoase
 Capilare
 Mixte
 Clasificare

 In functie de locul hemoragiei:

 interna (single se varsa intr-o cavitate
peritoneu, pericard, pleura, articulatii)
 externa (single se varsa in afara
organismului)
 interstitiala (hematomul)
 exteriorizata (singerarea intr-un organ cavitar
: stomac sau intestine – si se exteriorizeaza
dupa un timp prin hematemeza si/sau
melena, hemoptizie, epistaxis).
 Clasificare

 In functie de viteza de scurgere:

 rapida

 lenta
 Clasificare

 In functie de momentul aparitiei:

• primitive (imediat dupa ranire)

• secumdare (cind apar dupa un anumit

timp prin ulcerarea peretelui vascular –
cauzata de un process infectios)
 Clasificare

In functie de cauza hemoragiei:

• traumatice (accidente, chirurgicale)

• patologice (pe un vas alterat prin diferite

boli: diabet, infectii …)
 Clasificare

In functie de localizare:

• superioare (pina la unghiul duadeno-

jejunal)

• inferioare (mai jos de unghiul duadeno-

jejunal
 Clasificare

 In functie de de cantitatea singelui pierdut (clinica):

• Usoara
• Mderata
• Majora

La baza diferentierii formelor clinice stau indicii:

 Pulsul
 TA
 Diureza
 Presiunea venaosa centrala (10-15 mm H2O)
 Indicatorul de soc ( puls/TA = 0.5)
 Clasificare clinica

 Forma usoara
 Singerarea 15-25%
 Pulsul: normal 100
 TA: 90
 Diureza: normala
 Presiunea venoasa centrala: normala
 Indicatorul de soc: 0.5-1
 Clasificare clinica

 Forma moderata
 Singerarea 25-35%
 Pulsul: accelerat 120/min
 TA max scade 90-70
 Diureza: oligurie
 Presiunea venoasa centrala: mai jos de 10
mm H2O
 Indicele de soc: 1-1.5
 Tegumentele: reci, palide, umede.
 Clasificare clinica

 Forma majora (forma severa)

 Singerarea peste 35%
 Pulsul: peste 120
 TA sub 60
 Oligurie
 Indicile de soc peste 1.5
 Presiunea venoasa centrala joasa
 Tegumentele: reci, palide, umede, marmorate
 Clasificarea Forrest

 Clasificarea Forrest
 I A. – Singerare in get cu origine arteriala.
 I B. – Scurgere lenta nepulsatila a singelui
dintr-o leziune.
 II – Hemoragie stpata, prezenta unor
chiaguri de singe.
 III – Nu se gaseste sursa de hemoragie ori
prezenta pe mucoase a unor foite de
fibrina
 Pierderile sangvine în relaţie cu volemia la
copii
Volum sangvin

Greutatea
Vârsta 100%
(kg) 10% 20%

ml ml ml
nou-născut 3 23-26 46-52 230-260
6 săptămâni 4 33 66 332
3 luni 4,5-5,5 39-48 75-96 392-479
6 luni 7-7,5 60-65 120-130 602-645
1 an 10 80 160 800
1,5 ani 11,4 91 180 912
2 ani 12,5 100 200 1000
3 ani 13-15 104-120 208-240 1040-1200
5 ani 18-20 140-160 280-320 1440-1600
10 ani 32 240 480 2400
14 ani 50 350 700. 3550
adult 70 500 1000 5000
 Cauzele hemoragiilor

– Rezultat al ingerarii de singe de la

mama ori din cavitatea bucala proprie
(HEMORAGIE NEADEVARATA) intilnita
mai fregvent la sugari.
– Sepsisul la N/N, infectie intrauterine ( de
obicei apare in 7-8 zi de viata)
– Imaturitatea (insuficienta/lipsa factorilor
de cuagulare III, VII, IX, XI.)
 Cauzele hemoragiilor

- Esofagita hemoragica – caracterizata

prip prezenta unor ulceratii erosive ca
rezultat a refluxului gastro-esofagian ca
consecinta a imaturitatii jonctiunii esofago-
gastrice. (dispare la virsta de 6-1.5 ani)
 - Halazia esofagiana – patrunderea
continutului gastric in esofag (actiunea
eroziva HCl).
 - Hernia hiatala – prolabarea mucoasei
stomacale in regiunea esofagogastrica.
 Cauzele hemoragiilor

- Varicile esofagiene – nu permit

inchiderea jonctiunii esofagogastrice si
sustin refluxul gasric.
 - Hernia prin alunecare – continutul
gastric se revarsa in esofag provocind
erozii la nivelul mucoasei esofagului.
 - Divericul al esofagului – stopajul de
alimente in sacul orb ceia ce contribuie la
aparitia eroziunilor si ulceratiilor.
 Cauzele hemoragiilor

- Esofagul scurt – tapetarea esofagului

cu mucoasa gastrica in regiunea
inferioara.
 - Tumorile esofagiene cu character
benign si malign
 - Ingerarea de toxice sau unor obiecte
ascutite.
 Cauzele hemoragiilor

- Esofagul cicatrizat – fiind bujat se poate

rupe.
 - Polipi gastrici
 - Gastritele erosive
 - Megaduadenul
 - Hipertrofia de pilor
 Cauzele hemoragiilor

 - Diverticul Meckel
(un rest al canalului
umfalomezinteric) de
cele mai dese ori sub
forma de deget de
manusa tapetat cu
cellule gastrice
dispersate una de
alta.
 Cauzele hemoragiilor

 - Invagiantii
intestinale
 Cauzele hemoragiilor

 - Diverticuli ai
colonului

 - Polipi rectali

 - Hemoroizi

 - Fisura anala
 Cauzele hemoragiilor

 - Tumorile anorectale

 - Angiodisplazia congenitala

 - Leucemiile congenitale

 - Sindromul CID in infectii

 - Folosirea nesteroizilor antiinflamatori

(aspirina, indometacina)
Cauzele hemoragiilor din regiunea inferioara a tractului
digestiv
Frecvente Rar intilnite

- Fisura anala - Afectarea vaselor sanvine

- Intoleranta la proteinele laptelui
- Enterocolita necrotica
Sugar
- Fisura anala
- Invaginatie intestinala
- Enterocolite infectioase
- Diverticul Meckel
- Celulita streptococica peranala
Mai mare - Polip juvenil inflamat
de un an
- Traume rectale
- Enterocolita Ghirsprung
- Diverticul Meckel
- Duplicatie intestinala
- Invaginatie intestinala
- Enterocolita infectioasa
- Patologii inflamatorii ale intestinului
gros (mai mari de 4 ani)
- Anomalii vasculare
- Duplicatie intestinala
- Tiflita
- Diaree infectioasa
- Colite
- Amibiaza
- Hemoroizi
- Ulcere ale intestinului gros
- Hiperplazia nodurilor limfatice
 Clinica
 - Voma cu singe intunecat, zat de cafea – in rezultatul
actiunii HCl din stomac asupra singelui.
 - Voma cu singe rosu aprins – hemoragie majora,
incapacitatea HCl de a modifica acest volum.
 - Scaun cu singe (melena) culoare ca pacura – o
hemoragie la jejun – ilion.
 - Scaun cu singe culoare maronie, rosu – rezultatul unei
invaginatii, diverticol Meckel.
 - Scaun cu singe rosu aprins – patologia anorectala
 - Tegumentele albe, pale – ca rezultat a anemiei
 - Dureri in regiunea epigastrica, abdomenului.
Clinica
 Metodele de diagnostic
 1. Anamneza
 2. Examenul clinic (paloarea teg.)
 3. Metode paraclinice: puls, TA, indicile de soc, diureza)
 4. Esofagofibrogastroduadenoscopia
 5. CT
 6. Rectoramanoscopia
 7. Scintigrafia
 8. RMN
 9. Angiografia
 10. Ehoscopia abdominala
 Tratament
 1. Spitalizare
 2. Regim la pat
 3. Lichide reci
 4. i/v hemostatice: Pituitrin
Oxitocin
Vicasol
etamzilat
aci. aminocapronic
vit C
Plazma congelata
 5. Sclerozarea vaselor esofagiene
 6. Sonda Blakemore
 7. anastomoze porto-cavale
 8. Inlatorarea cauzei chirurgical
 Terapia intensiva la hemoragie din
venele esofagului
 De mentinere
 Observarea in unitatea de terapie intensiva
 compensarea lichidului
 mentinerea hematocritului in limetele 30 g/dl
 transfuzie de trombocite daca indicele lor mai < 50 x 109l
 de inlaturat cuagulopapia
 Farmacologica
 vasopressina
 somatostatina
 octreotida
 Endoscopica
 sclerterapie
 ligaturarea vaselor
 trombina (inectie)
 Mecanica
Sonda Blakemore
 Chirurgicala
 Anastomoza porto-cavala
 Incizie transversa a esofagului
 Sunt portal transjugular intrahepatic
 Transplant hepatic