Sunteți pe pagina 1din 14

Curs 14: Citoliza mediată de complement

versus citoliza mediată celular


• Complement
• Calea clasică de activare a complementului
• Calea alternativă de activare a complementului
• Citotoxicitate mediată celular
• Necroză
• Apoptoza
• Sistemul imunitar poate distruge celulele prin
anticorpi care utilizează sistemul complement sau
direct prin citotoxicitate mediată celular.

Curs 14 - Imunologie - Prof. Dr. Ileana Constantinescu 1


COMPLEMENTUL
• Complementul consta intr-un grup de aproximativ 20 proteine serice termolabile,
de 24-550 kDa care împreună cu complexele antigen-anticorp acționează într-o
anumită secvență pentru a produce diverse efecte biologice asupra membranelor
celulare. Un astfel de efect este liza celulelor sau microorganismelor.

• Sistemul complement este inițiatorul răspunsului inflamator și poate actiona pe


două căi: clasică și alternativă.

• Când un component este scindat într-un fragment fiziologic este numerotat cu


litere mici (C3a, C3b).
• Când o singură componentă enzimatică sau un complex enzimatic este activ,
notarea se face cu o bara deasupra componentului activ (C4 activ este notat C4).

• Componentele complementului au fost denumite în ordinea descoperirii lor,


înainte ca funcția să fie cunoscută. Numele lor nu reflectă succesiunea lor în timpul
reacției.

Curs 14 - Imunologie - Prof. Dr. Ileana Constantinescu 2


COMPONENTELE COMPLEMENTULUI
PROTEINA FUNCTIA
NATIVE ACTIVE
Calea clasica
Complexul C1
C1q Leaga regiunea Fc a IgM, IgG1,3,2(±)
C1r Proteaza serica: activeaza enzimatic C1s
C1s Proteaza serica: scindeaza C4 care scindeaza C2
C4
C4a Mediator peptidic slab al inflamatiei (anafilatoxina)
C4b Leaga C2 pentru scindarea C1s-C4b2a
C2
C2a Serinproteaza: C4b2a (C3convertaza)
C2b Kinina
C3
C3a Mediator peptidic slab al inflamatiei (anafilatoxina)
C3b Formeaza C5 convertaza cu C4b2a; Opsonina: initiaza calea alternativa a amplificarii

Calea alternativa
C3 Leaga B pentru scindarea D
Factor B
Ba Functie necunoscuta
Bb Serinproteaza: Activeaza enzima C3bBb (C3convertaza) care genereaza C3bBb3b
(C5convertaza)
D D Serinproteaza: scindeaza B obligat sa formeze C3b, Ba si Bb
Properdin Properdin Stabilizeaza C3bBb
Terminal
(ambele cai)
C5
C5a Peptid mic mediator al inflamatiei (anafilatoxina); Chemotaxis
C5b Leaga C6 pentru a forma nucleul MAC
C6 C6 C5b6 leaga C7
C7 C7 C5b67 leaga C8; tranzitia amfifila se insereaza in bistratul lipidic
C8 C8 C5b678 leaga 10-16 molecule de C9 initiind polimerizarea lor 3
C9 C9 Curs 14 - Imunologie - Prof. Dr. Ileana Constantinescu
Polimerizarea C5b678 pentru formarea MAC
(CONTINUARE)
PROTEINA FUNCTIE
NATIV ACTIV
Proteine reglatorii Calea afectata
Solubile
Inhibitor C1 Clasic (C1a) Legarea C1rs din C1q
Proteina de legare C4b C1a Legare la C4b deplasand C2a; cofactor pentru clivarea C4b de catre I

Factor H Altern (A) Leaga C3b deplasand Bb; cofactor I


Factor I C1a si A Serinproteaza care cliveaza C4b sau C3b folosind H, DAF, MCP, C4bBp sau CR1 ca si cofactor
(Inactivator C3b)
Proteina S Terminal Leaga C5b67si previne insertia membranara
Legare membranara
Receptor complement 1 (CR1) C1a si A Promoveaza C4b si C3b inactivat de factorul I

Proteina cofactor membranara (MCP)

Factor accelerator al descompunerii (DAF) C1a si A Deplaseaza C2b de la C4b si Bb la C3b

Factor omolog de restrictie (HRF) Terminal Leaga C5b678 blocand legarea C9 si prevenind formarea MAC

CD59 (protectina) Terminal Leaga C5b678 blocand legarea C9 si prevenind formarea MAC

Receptori Liganzi Celule Functii


CR1(CD35) C3b,C4b Eritrocite (E) E transporta complexele imune
Stimuleaza fagocitoza Promoveaza
Fagocite, descompunerea C3b si C4b
FDC, Celule B

CR2,(CD21) C3b inactiv (i); Epstein-Barr (EB) Celule B, Parte din coreceptorii celulei B
virus Leaga EBV
FDC
CR3 (CD11b/18) C3bi Fagocite, Legarea fagocitozei complexelor imune
Facilitarea neutrofilelor
FDC
CR4 (CD11c/18) Curs 14 - Imunologie
C3bi - Prof. Dr. Fagocite
Ileana Constantinescu Extravazarea moleculei de legare a 4
celulei de
adeziune
Calea clasică de activare a complementului
• Calea clasică de activare a complementului contine 11 proenzime proteice diferite (C1-9), activate succesiv.

• În ser, C1 este un complex macromolecular de 750 kDa dependent de Ca2+. Este format din C1q și cate două
molecule C1r și C1s (C1qr2s2). C1q este format din 18 perechi de lanțuri polipeptidice, care formează 6 braţe
tripluhelicoidale colagen-like cu un cap globular similar cu un „buchet de șase lalele”.

• Calea clasică de activare a complementului este iniţiată după legarea complexului C1 la un complex Ag-Ac depus
pe suprafața unei celule. Această recunoaștere este posibilă deoarece în momentul legării Ag la IgG1, lgG2, lgG3
sau IgM se expune un situs de legare la domeniul CH2 al porțiunii Fc a anticorpului. Când vârfurile C1q se leaga de
domeniul CH2 a două molecule de IgG sau a unei molecule de IgM, se activează unitatea enzimatică a C1r2. C1r2
activ, scindează și activează serin-proteaza asociată C1s2, rezultând un complex C1 activ (C1qr2s2). C1s2 imparte
C4 în două fragmente, C4a și C4b. C4b se leagă covalent la antigenul de suprafață celulară și, în prezența Mg2+,
activeaza C2, generând C2a și C2b. C2 poate fi activat si direct de C1s, generând C2a și C2b.

• C2b acționează ca o kinină și crește permeabilitatea vasculară, provocând edem și durere. C2a se leagă pe
suprafata celulelor la C4b, formând C4b2a (C3 convertaza) care acționează asupra C3 şi îl scindează în C3b și C3a.
• C3a este o anafilatoxină care provoacă degranularea mastocitelor, contracția mușchiului neted și creșterea
permeabilității capilare. C3b se leagă de o componentă membranară și se alătură C4b pe suprafata celulelor,
formând un nou complex enzimatic C4b2a3b (C5 convertaza) care poate scinda peptidul C5 în C5a și C5b.
• C5a acționează ca o anafilatoxină și ca un factor chemotactic. C5b este instabil şi se alătură unei molecule de C6,
formând complexul C5b6 stabil: acest complex se leagă la rândul său de o moleculă de C7, ducând la formarea de
C5b67. Complexul C5b67 se inserează în straturile duble lipidice ale membranelor celulare.
• C8 poate participa la formarea acestui complex, rezultând C5b678.Complexul C5b678 este responsabil pentru
scurgerea lentă prin membrană. Ulterior, C5b678 poate lega până la șase molecule de C9, formând un canal
transmembranar, care poate cauza scurgeri celulare osmotice. Acest complex C5b6789 este numit complexul de
atac al membranei (MAC).

5
Curs 14 - Imunologie - Prof. Dr. Ileana Constantinescu
Calea alternativă de activare a complementului
• Calea alternativa de activare a complementului este independentă de anticorp, dar
depinde de capacitatea anumitor antigene microbiene de suprafață de a activa C3.

• Factorul B (similar cu C2), factorul D (serin protează activa, similar cu C1qr2s2) și


properdina joacă roluri importante în calea alternativă.

• Calea începe cu hidroliza C3 în C3a și C3b de către produsele microbiene, cum ar fi


lipopolizaharide.

• C3b se leaga de membrana celulară a microorganismului și în prezența Mg2+ se leagă de


factorul seric B (un substrat pentru factorul activ D).

• Factorul D este o proteinaza plasmatică și circulă în sânge într-o formă activă. Factorul D
scindează B, eliberând Ba și generează C3bBb. Acesta acționează ca o convertază C3, similar
cu C4b2a din calea clasică. Properdina se leaga de C3bBb şi o stabilizează, permițându-i să
activeze C3 nehidrolizat. Astfel procesul este amplificat și se produc mai multe complexe de
C3bBb3b pe suprafața celulei. Acest complex actioneaza ca C5 convertaza, se leagă de C5 și
îl hidrolizează la C5a (chemotactic) și C5b.

• C5b inițiază formarea complexului de atac al membranei ca în calea clasică.

Curs 14 - Imunologie - Prof. Dr. Ileana Constantinescu 6


ALTERNATIV

Curs 14 - Imunologie - Prof. Dr. Ileana Constantinescu 7


CITOTOXICITATEA MEDIATĂ CELULAR
• Citotoxicitatea mediată celular este capacitatea celulelor efectoare să recunoască receptori de pe
celulele țintă, să se lege de acestia și să inițieze distrugerea celulelor, fie prin mecanisme secretorii
(perforina, granzime, TNFα) fie prin mecanisme non-secretorii (prin ligandul Fas/Fas). Atât
mecanismele secretorii cat și calea non-secretorie inițiază evenimente asemănătoare şi vor
culmina cu apoptoza celulelor țintă. Numai secreţia de granule de perforina prin exocitoza poate
provoca liza celulelor țintă care duce la necroză.

Necroza
• Există celule citotoxice specifice și nespecifice. Celulele citotoxice specifice sunt în mare parte CD8+
(câteva sunt CD4+) care recunosc celule țintă care prezintă un set de 6-9 aminoacizi peptidici cu
ajutorul complexului de histocompatibilitate (MHC) clasa I. O astfel de recunoaștere MHC-
restricționată stimulează celula CD8+ să exociteze granulele ce contin perforina și granzime (A și B)
sau să secrete citokine citotoxice cum ar fi TNFα/β.

• Când perforina este eliberata în prezența Ca, se produce o reacţie de polimerizare enzimatică a
acesteia, formând canale de poliperforina în membrana celulei țintă, similare cu cele formate de
componenta C9 a sistemului complement. În cazul în care aceste canale sunt numeroase, celula va
fi lizată rezultând necroza.
• Granzimele prezente în celulele granulare CD8+, sunt eliberate în celula țintă prin canale de
poliperforin. Dacă perforina nu provoacă liza, aceste serin-proteaze pot participa la calea
apoptotică prin activarea caspazei 3.

• Celulele CD8+ pot secreta TNF α/β. Acesta se leagă la receptori TNF tip 1 (p55) (TNFR1) şi activează
caspaza 8 si cascada caspazei ulterior.
8
Curs 14 - Imunologie - Prof. Dr. Ileana Constantinescu
Citotoxicitatea mediată celular (celulele T CD8+)

Curs 14 - Imunologie - Prof. Dr. Ileana Constantinescu 9


• Celulele natural killer (NK) sunt principalele celulele care participă la reacţiile de
citotoxicitate nespecifică, dar şi macrofagele pot fi implicate.

• Pentru a acţiona, complexele CD3/TCR de pe celula T CD8+ detectează la suprafaţa celulelor


prezenţa complexelor formate din molecule MHC I şi peptidă non-self. Pe de altă parte,
celulele NK CD3-/TCR- CD16+ CD56+ detectează lipsa MHC I pentru a actiona la nivelul
celulelor țintă. Unele celule tumorale și celulele infectate viral nu exprima sau exprima
niveluri scăzute de MHC I la suprafața celulară şi prin urmare aceste celule sunt sensibile la
distrugerea de către NK.

• Distrugerea celulelor de către NK poate fi amplificată de către interleukina-2 (IL-2). Atunci


cand celulele NK sunt incubate in vitro cu IL-2 timp de 1 sau 2 zile, aceste celule sunt activate
şi vor fi numite celule killer activate de limfokine (LAK - lymphokine-activated killer).

• De asemenea, celulele NK și LAK precum şi macrofagele pot distruge celulele țintă acoperite
cu anticorpi nefixatori de complement prin legarea la capătul Fc al anticorpului prin
intermediul receptorului lor pentru Fc. Activarea receptorilor Fc determina eliberarea
granulelor de perforina/granzimă similare cu cele eliberate de celulele T CD8+. Această
metodă de distrugere se numește citotoxicitatea mediată celular dependentă de anticorp
sau ADCC (antibody-dependent cell-mediated cytotoxicity). Cu toate acestea, trebuie să se
înteleagă că distrugerea celulelor de către NK-, LAK- și ADCC se face în același mod ca și în
CTL cu granule de perforină și granzimă eliberate de toate cele trei tipuri de celule.

10
Curs 14 - Imunologie - Prof. Dr. Ileana Constantinescu
Apoptoza
• Apoptoza este o formă de moarte celulară în care celula activează o cascadă internă de
enzime letale care duce la proteoliza, la modificări ale membranei, la distrugerea nucleului
cu fragmentarea ADN-ului şi la deces.

• Apoptoza are loc si în mod normal în timpul dezvoltării celulelor T, în zona subcorticală a
timusului sau in centrii geminativi în timpul maturării.

• După activarea TCR, semnalele sunt transduse in celula T pentru a activa transcripția și
exprimarea FAS-L pe suprafața sa. FAS-L se leagă la celulele țintă care exprimă FAS.

• Coada intracitoplasmatica a FAS contine o secventa de 80 AA numita death domain (DD).


Cand FAS-L se leaga la FAS, se activeaza domeniul DD care va actiona mai departe pe alte
proteine intracelulare. Una din ele este FADD (FAS-associated protein with a death domain).

• FADD activat cliveaza proenzima caspaza-8 si o activeaza. Aceasta va actiona mai departe si
va activa caspaza-1 si caspaza-3.

• Caspaza -3 cliveaza alte proenzime citoplasmatice si nucleare ceea ce determina modificari


structurale in membrana nucleara si fragmentarea nucleului si apoptoza celulelor țintă.

• Granzima B din granule poate activa direct caspaza-3.


• TNF-α legat la receptorul sau TNFR1 de pe celula tinta, activeaza TRADD (TNF receptor-
associated protein with a death domain), care poate activa direct caspaza-8.
11
Curs 14 - Imunologie - Prof. Dr. Ileana Constantinescu
• Astfel, celulele citotoxice pot distruge celulele în două moduri: necroza si apoptoza.

Necroza este cauzată în principal de o concentrație mare de monomeri de glicoproteina


perforina de 70 kD, care în prezența Ca2+ se insereaza în membrana celulei țintă similar
cu C9 și apoi agrega pentru a forma homopolimeri structurali de 5 până la 20 nm.
 Astfel, apa și substanțele dizolvate cu greutate moleculară joasă intra libere în
celulele țintă, provocând liza coloidosmotică sau explozia celulelor care duce la
necroză.

Apoptoza poate fi cauzata de FAS/FAS-L, TNFα/TNFRl, sau activarea granzimei B şi a


cascadei sistemului caspază, ceea ce duce la deteriorarea membranei și fragmentarea
ADN-ului. În urma apoptozei rezultă produse celulare ale disocierii membranare numite
corpi apoptotici. Aceştia sunt ușor de fagocitat de către macrofagele înconjurătoare
fără necroză tisulară. Spre deosebire de perforină, care provoacă liza celulară
ireversibilă similar cascadei complementului, semnalele de suprafață celulară care
activează cascada caspazei pot fi blocate de proteinele mitocondriale Bcl-2. Astfel,
există o frână internă a apoptozei.

• Studii recente indică faptul că unele celule tumorale pot produce FAS-L, care se
leagă de FAS la nivelul suprafeţei celulelor T, provocând distrugerea lor.

Curs 14 - Imunologie - Prof. Dr. Ileana Constantinescu 12


Inducerea FAS-L

Curs 14 - Imunologie - Prof. Dr. Ileana Constantinescu 13


Intrebari
• Calea clasica de activare a complementului.
• Calea alternativa de activare a
complementului.
• Care este mecanismul prin care celulele
citotoxice induc necroza ?
• Care este mecanismul prin care celulele
citotoxice induc apoptoza ?

Course 14 - Imunologie- Prof. Dr. Ileana Constantinescu 14

S-ar putea să vă placă și