LP 6

MODIFICARI POSIBILE SUFERITE DE

CROMOZOMI:
DE NUMAR, DE MARIME SI DE STRUCTURA
 In fiecare celula umana, cu exceptia ovulului si a spermatozoidului, exista 46 de
cromozomi (23 perechi) de diferite dimensiuni
 Un cromozom din fiecare pereche este mostenit de la fiecare din parinti
 Cromozomii autozomi sunt cromozomi numerotati 1-22 (de la cel mai mare la cel mai
mic)
 Cei doi cromozomi sexuali (heterozomi) sunt denumiti X and Y
 Ovulele contin 23 cromozomi, adica 22 autozomi si un cromozom X
 Spermatozoizii contin tot 23 cromozomi, adica 22 autozomi si un cr. X sau un cr. Y
 In momentul fertilizarii, in urma unirii celor doua tipuri de celule, produsul de conceptie
va avea 46 cromozomi, exact ca si parintii (46,XX sau 46,XY)
 Modificari ale numarului, marimii sau structurii cromozomilor in celulele unei persoane
poate produce o afectiune cromozomiala care afecteaza cresterea, dezvoltarea si
sanatatea.
 Modificarile cromozomiale pot fi mostenite de la un parinte
 Modificarile cromozomiale pot de asemenea sa apara in gametogeneza sau la scurt timp
dupa conceptie (stadiul de 8-16 celule), ultima situatie dand nastere la o afectiune in
mozaic
 Afectiunile cromozomiale pot fi datorate:

 - Existentei suplimentare sau in minus a unui autozom sau heterozom; d.ex. Sindromul Down (3 cromozomi
21), sindromul Klinefelter (baieti cu XXY) sau sindromul Turner (fete cu 3 cromozomi X)
 - Existentei suplimentare sau in minus a unor segmente de cromozomi (duplicatii si deletii)
 - Anomalii structurale cum ar fi cromozomii inelari sau materialul genetic a fost rearanjat (inversii,
translocatii)
 - Mostenirea ambelor copii ale unui cromozom de la un parinte, in loc de fiecare din parinti

 Cand modificarea cromomiala exista numai in unele celule ale organismului in loc de toate celulele,
acea forma se numeste “in mozaic” pentru acea modificare cromozomiala

 Impactul unei modificari cromoziale depinde de:

 - Tipul modificarii
 - Cromozomii (implicit genele) afectati de modificare
 - Numarul si tipul de celule care contin modificarea
 - Riscul ca un copil sa aiba o modificare cromozomiala depinde de istoricul familial, de varsta materna in
momentul conceptiei si de tipul de modificare incriminat

 Testarea in sarcina este disponibila pentru:

 - A determina daca sarcina este la risc pentru o modificare cromozomiala (testele de screening)
 - A diagnostica o afectiune cromozomiala (in cazurile pentru care exista indicatie medicala)
 Testarea poate fi efectuata atat prenatal, cat si postnatal, la copil sau adult, pentru a verifica daca exista
modificari in numarul si structura cromozomilor si pentru a determina daca modificarea e asociata afectiunii
aflate in investigatii.
 O boala cromozomiala apare cand individul e afectat de
modificari ale numarului, formei sau structurii cromozomilor

 Modificari ale numarului cromozomilor

 Omul dispune de 23 perechi de cromozomi (46 in total) in toate celulele organismului cu

exceptia celulelor gametice. Aceasta situatie este numita diploida, insemnand doua
seturi de 23 cromozomi. Descrierea formulei cromozomiale se face astfel: numar
total de cromozomi, urmata de tipul de heterozomi prezenti. Astfel, notarea la
sexul feminin (normal) este 46,XX si la sexul masculin (normal)este 46,XY.

 In timpul ovogenezei sau spermatogenezei (un fenomen particular), cromozomii se

imperecheaza, apoi se separa, astfel incat fiecare ovul, respectiv spermatozoid, contine
numai cate un cromozom din cele 23 perechi. Cateodata, accidente in timpul
gametogenezei rezulta in separarea inegala a cromozomilor. Rezultatul este ca o parte din
gameti vor avea un cromozom in plus (24 cromozomi) sau in minus (22 cromozomi).

 Cand doi gameti, unul normal (continand 23 cromozomi) si unul continand un numar
modificat (24 sau 22 cromozomi) se contopesc in urma fecundarii, rezultatul va fi un
zigot, respectiv embrion cu 47 (trisomic) sau 45 (monosomic) cromozomi in loc de 46
(disomic).
 Cand exista un cromozom supranumerar

 Poate afecta autozomii (1-22) sau cromozomii sexuali (heterozomii, X sau Y)

Copie suplimentara a unui autozom (cromozom numerotat)

 Cel mai comun exemplu de afectiune cromozomiala datorata unei copii

suplimentare a unui autozom este Sindromul Down. Indivizii cu aceasta
afectiune au 3 copii ale cromozomului 21, astfel incat au un numar total
de cromozomi in celula de 47. Cum trisomie inseamna “3 corpi”,
Sindromul Down mai este denumit Trisomia 21.

 Citogenetic, modificarea din Sindromul Down se noteaza 47,XX,+21 pentru

sexul feminin si 47,XY,+21 pentru sexul masculin.

 Riscul de a avea un copil cu Trisomie 21 (1:600-800 nasteri in populatia

generala) creste cu varsta materna in momentul conceptiei (>35 ani indica un
risc crescut).
Sindromul Down (47,+21 sau in mozaic)
Exista mai mult de 50 semne ale sindromului Down. Dar nu toate persoanele cu
Down au aceleasi semne sau probleme de sanatate, si acestea in grade variabile.
Unele caracteristici si probleme sunt comune.

Statura (inaltime) mica. Copilul frecvent creste lent si este mai scund decat
media ca adult.
Hipotonie musculara generalizata. Muschii abdominali cu tonus slab fac
abdomenul sa iasa in afara.
Un gat scurt si lat. Gatul poate avea un exces de grasime si piele.
Brate si picioare scurte si ingrosate. Unii copii au un spatiu largit intre
degetul mare si al doilea deget de la picioare.
La maini – creasta simiana.

Forma fetei si caracteristici faciale:

Facies rotund, de luna plina.
Ochi orientati oblic (“mongoloizi”). Irisul poate avea un aspect patat:
petele Brushfield - mici, albicioase,rotunde sau neregulate, se dispun ca o
coroană la joncțiunea treimii mijlocii cu treimea externă a irisului
Epicantus (pliu tegumentar la nivelul unghiului intern al ochiului). Acest
pliu se poate constitui si in dreptul irisului. Dar vederea copilului nu este
afectata de acest pliu.
O punte nazala cu aspect infundat. Puntea nazala este regiunea plana dintre
nas si ochi.
Urechi mici si jos inserate, malformate.
Gura si limba cu aspect neregulat. Micrognatie (gura mica) care determina
protruzia limbii (gura deschisa cu limba in afara). Palatul poate fi ingustat si
inalt.
Dinti neregulati si departati. Dintii adesea apar tarziu si nu in aceeasi ordine
fata de normal.

Probleme de sanatate
Retard mintal. Cei mai multi copii cu Down vor avea dizabilitati cognitive
blande pana la moderate.1
Defecte cardiace. Pana la jumatate din copiii cu Down s-au nascut cu un
defect cardiac.
Hipotiroidism, boala celiaca, infectii respiratorii frecvente, probleme de auz,
probleme oculare, probleme dentare.
Depresia sau tulburari de comportament. Se asociaza cu ADHD sau autism.
Alte boli datorate unui autozom supranumerar:

 Trisomia 13 (3 cromozomi 13 per celula) – Sd. Patau

 Trisomia 18 (3 cromozomi 18 per celula) – Sd. Edwards

 Copiii nascuti cu oricare dintre aceste conditii (forma completa,

nu cea in mozaic) au un spectru larg de disabilitati severe si nu
supravietuiesc perioadei de sugar sau cel mult copilariei
timpurii.

 Important: celelalte trisomii autozomale, in forma lor

completa, sunt incompatibile cu viata!

 De asemenea, poliploidiile (prezenta suplimentara a unui

intreg set de cromozomi, d.ex. triploidia) la om sunt
incompatibile cu viata!
 SINDROMUL EDWARDS
(trisomia 18)
 Incidenta: 1/5000-8000 nou-nascuti (80% sex feminin)
 95% dintre embrionii cu trisomie 18 sunt eliminati prin
avort spontan
SIMPTOMATOLOGIE
 Greutate mica la nastere
 Hipertonie musculara
 Contractura caracteristica la nivelul
mainii (degete strans flectate si
incalecate în mod caracteristic:
degetele 2 si 5 acopera 3 si 4)
 Stern scurt proeminent
 Episoade de apnee
 Tulburari de deglutitie
 Retard mintal sever
 Picior în piolet (proeminenta
calcaneului) + „varus equinus” (picior
rotat anormal)
 Haluce in dorsiflexie
 Malformatii cardiace (defect de sept
ventricular), cerebrale, renale (rinichi
in potcoava), vertebrale
ANOMALII FACIALE
• Dolicocefalie (cap alungit)
• Microcefalie
• Occiput proeminent
• Frunte tesita
• Micro-retro-gnatism
• Urechi jos implantate si hipoplazice (aspect de urechi “de faun”)
 DIAGNOSTIC
 Clinic, confirmat de diagnosticul citogenetic (cariotip)
EVOLUTIE. PROGNOSTIC

 Speranta de viata foarte mica (peste 90% mor în primul an de

viata)

SFAT GENETIC
 Trisomie 18 completa - riscul de recurenta 1% (statistic)
 Trisomie 18 partiala - riscul depinde de prezenta sau absenta
unei translocatii la parinti.

DIAGNOSTIC PRENATAL
 Ecografic: intarzierea cresterii fetale, chisturi ale plexurilor
coroide, marirea cisternei magna, prezenţa de malformatii
majore
 Screening: Triplul test: AFP, -hCG, uE3
 Confirmare prin analiza cromozomiala a celulelor fetale
(Cariotip)
Kariotipul unui copil cu Sd. Edwards (trisomia 18)
 SINDROMUL PATAU
(trisomia 13)
 Incidenta: 1/10000-20000 nou-nascuti
 SEMNE CLINICE
• Fisura labio-palatina
• polidactilie la nivelul mainilor si
picioarelor
• intarziere in crestere
• microcefalie cu suturi largi deschise
• defecte ale scalpului
• frunte tesita
• microftalmie/anoftalmie
• nas bulbos
• urechi jos implantate
• par jos implantat
• displazie retiniana
• pumn strins cu degete incalecate
• Malformatii:
1) Sistemul nervos central
(holoprosencefalie)
2) Sistem cardio-vascular (defecte de
sept ventricular)
3) Sistem uro-genital (rinichi
polichistic, uter bifid, hipospadias)
DIAGNOSTIC
 Diagnostic clinic:
 Microftalmie
 Fisura labio-palatina
 Polidactilie
 Anomalii cardiace

 Confirmat prin diagnostic citogenetic (cariotip):

 trisomii complete, libere si omogene – 80%
 trisomii complete prin translocatii – 20%
 trisomii partiale prin translocatii neechilibrate t(13q,14q) sau
t(13q,13q) - rare
 mozaicuri - rare
EVOLUTIE, PROGNOSTIC
 50% deces din prima luna de viata
 91% deces pana la varsta de 1 an
 Riscul de recurenta
 Trisomii libere - <1%
 Trisomii 13 prin translocatii ~10 % - în cazul t(13,13)
ajunge la 100%

DIAGNOSTIC PRENATAL
• Triplul test NU este elocvent
• Cariotip - diagnostic
 Un heterozom suplimentar
(X sau Y)
 Un heterozom supranumerar, X sau Y, poate cauza alte probleme.

 Sindroamele cromozomiale cu heterozomi implicati sunt in general

mai blande decat cele cu autozomi.

 Un exemplu este sindromul Klinefelter , cand copiii de sex

masculin se nasc cu un cromozom X suplimentar, fiind descris ca
47,XXY.

 Alte afectiuni cromozomiale legate de cromozomi sexuali suplimentari

includ sindromul Triplo X (fete cu 3 cromozomi X 47,XXX) si baieti
care au doi cromozomi Y (sindromul 47,XYY)
 SINDROMUL KLINEFELTER
(trisomia XXY)
 Incidenta: 1/500-1000 nou-nascuti (sex masculin)
 PRINCIPALA CAUZA DE HIPOGONADISM LA
BARBATI si de AZOOSPERMIE (cca. 11% din
totalitatea cazurilor)
 SIMPTOMATOLOGIE
 In perioada copilariei:
 Doar suspiciune de diagnostic
 Statura inalta, pe seama
membrelor
 aspect gracil
 inadaptabilitate (sociala, scolara)
 Diagnosticul clinic – postpubertar:
 Talia crescuta pe seama
membrelor
 Disociatie peno-orhidica:
asocierea microorhidismului
(testicule mici) si penis
normal
 Sterilitate
 Dificultati de adaptare sociala
SEMNE CLINICE
 Disgenezie gonadica
 Absenta secretiei de testosteron
 Azoospermie (lipsa producerii de
spermatozoizi) ce determina sterilitate
masculina primara si definitiva
 Hipoplazie testiculara
 Activitate sexuala normala
 Valori FSH si LH crescute

 Caractere sexuale secundare masculine slab

dezvoltate:
 Pilozitate pubiana redusa si cu aspect
ginoid (feminin)
 Pilozitate faciala, axilara si tronculara
absente / slab reprezentate
 Conformatie de tip feminin a corpului
(solduri late, umeri ingusti, adipozitate de
tip ginoid)
 Ginecomastie
 Voce inalta
SEMNE CLINICE
• Dezvoltare psiho-sociala
• Timiditate
• Lipsa de maturitate
• Dificultati de adaptare in
societate
• Dezvoltare intelectuala
• Normala sau spre limita
inferioara a normalului
• Dislexie
• Dificultati de invatare
• In cazul de polisomii XY,
capacitatea intelectuala scade
cu cresterea numarului de
cromozomi X
 DIAGNOSTIC
 Diagnostic clinic – la pubertate
 Diagnostic clinic confirmat prin diagnostic
citogenetic:
 Cariotip
 47,XXY libera si omogena- 85%
 47,XXY in mozaic (46,XY/47,XXY) – 12-13%
 Testul cromatinei X si al cromatinei Y pozitive
 Diagnostic diferential:
 sindromul Kallman (hipogonadism, anosmie)
 Sindromul Chapelle – sindromul barbatilor XX (cariotip
46,XX la persoane de sex masculin la care un segment de
pe bratul scurt al cromozomului Y ce contine gena
pentru dezvoltarea sexuala masculina –SRY– a fost
translocat pe cromozomul X)
EVOLUTIE. PROGNOSTIC
 Speranta de viata: normala, la fel ca populatia generala
 Tulburari de comportament, dificultati de integrare sociala
SFAT GENETIC
 Risc de recurenta - acelasi ca în populatia generala
 SINDROMUL TRIPLO-X
(trisomia X)
Incidenta: 1/1000 de nou-nascuti
de sex feminin

 Una dintre cele mai frecvente

boli cromozomiale
Simptomatologie – postpubertar:
 Talie peste medie (inalta sau la limita superioara a normalului)
 Dezvoltarea intelectuala (IQ), integrare sociala:
 Normala sau la limita inferioara a normalului
 Probleme de vorbire
 Dificultati de invatare
 Integrare sociala acceptabila
 In caz de polisomii X – capacitatea intelectuala scade cu cresterea
numarului de cromozomi X

 Usoara dismorfie faciala, necaracteristica

 Hipertelorism (marirea distantei dintre globii oculari)
 Fante palpebrale oblice în sus si spre exterior, usor mongoloide
 Epicantus
 Facies rotund
SIMPTOMATOLOGIE
 Dezvoltare psiho-motorie
 Dificultati de coordonare a miscarilor
 Deficienta a aptitudinilor motorii

 Tulburari menstruale
 Menarha precoce
 Cicluri neregulate
 Menopauza precoce

 Tulburari de reproducere
 Sterilitate
 Avorturi spontane repetate
 Pot fi si fertile, putand avea copii normali sau cu trisomie X
sau XXY
DIAGNOSTIC
 Diagnostic clinic – dificil de
stabilit; postpubertar
 Diagnostic citogenetic – de
certitudine
 Cariotip
 cel mai frecvent - trisomie
47,XXX libera si omogena
 testul Barr pozitiv

EVOLUTIE. PROGNOSTIC
 Evolutie normala
 Speranta de viata cvasinormala
 Sindromul XYY
 Fenotip normal masculin
 Adesea indivizi inalti si slabi
 (Discutabil) ascociat cu probleme antisociale si de
comportament
 Monosomia X (Sindromul Turner)
 Lipsa unui cromozom sexual (X sau Y) da nastere la
afectiunea denumita monosomia X (monosomie
inseamna ‘un corp’).
Aceasta afectiune se mai cheama Sindrom Turner si se
noteaza 45,X0.

 F.important: monosomiile autozomale (lipsa unui

cromozom autozom) sunt letale!
 SINDROMUL TURNER
(monosomia X)
 Incidenta: 1/2500-3000 din nascutii de sex feminin
 95% din embrioni sunt avortati spontan
SIMPTOMATOLOGIE
Neonatal
 talie si greutate mai mici decat
normal
 limfedem (acumulare de limfa
subcutanat) dur, nedureros,
tranzitoriu la nivelul mainilor si
picioarelor
 gat scurt, cu exces de piele pe
ceafa si pterygium coli (pliu
cutanat pe fetele laterale ale
gatului)
 distanta intermamelonara mare
 insertie joasa a parului pe ceafa
 malformatii (30-40% din cazuri)
 Renale
 Cardiace (coarctatie de aorta,
prolaps de valva mitrala,
bicuspidie aortica)
 Postpubertar
 Hipostatura: Inaltime medie 130-150 cm (prin
tratament cu STH – hormon de crestere
inceput la varsta de 10 ani se pot castiga 6-10
cm in inaltime)
 Amenoreee primara si deficit de sexualizare
 Datorita disgeneziei gonadice:
1. Degenerescenta ovocitelor si inlocuirea
ovarelor cu bandelete fibroase=sterilitate
primara si definitiva;
2. Daca degenerescenta e incompleta –
pubertate cvasinormala, cicluri neregulate,
menopauza precoce, sanse de sarcina
 Absenta secretiei hormonilor sexuali produce
amenoree primara si dezvoltarea deficitara a
caracterelor sexuale secundare
1. Glande mamare slab dezvoltate
2. Pilozitate axilara si pubiana redusa
3. Cresterea FSH si LH
4. Organe genitale externe cu aspect infantil
5. Uter hipoplazic.
6. Terapia cu estrogeni inainte de pubertate
poate rezolva sau ameliora deficitul de
sexualizare
 DIAGNOSTIC
 Diagnostic clinic
 Diagnosticul clinic confirmat
de diagnosticul citogenetic
 cariotip
 test Barr
 Diagnostic clinic diferential:
 în copilarie: cu sd. Noonan (hipostatura, facies caracteristic,
gat scurt si palmat, deformatii toracice/sternale, malformatii
congenitale de cord: stenoza pulmonara, cardiomiopatie
hipertrofica, DSV)
 la pubertate: alte cauze de intarziere pubertara
• Diagnostic prenatal:
• ecografic greu de stabilit (hygroma cysticum, hidrops fetalis,
malformatii cardiace sau renale)
• citogenetic de confirmare pe amniocite
 EVOLUTIE. PROGNOSTIC
 Evolutia normala
 Speranta de viata cvasinormala
 Probleme in cazul malformatiilor
cardiace si renale
 Depistarea precoce permite tratament
cu STH si estrogeni
 Pot fi depistate: tiroidite autoimune,
HTA, obezitate, diabet zaharat non-
insulinodependent

SFAT GENETIC
 Risc de recurenta – putin crescut fata de
populatia generala
 Modificari cromozomiale de marime, forma si
structura
 In aceste situatii structura unui sau unor cromozomi este modificata astfel incat materialul genetic este desprins si
rearanjat intr-un alt fel sau cromozomii pierd sau castiga material. Modificarile structurale pot aparea in timpul
gametogenezei, la scurt timp post-conceptie sau pot fi mostenite de la un parinte.

 a. Translocatiile (t)
 In unele situatii, un segment al unui autozom sau heterozom este desprins si apoi atasat altui autozom sau cromozom
sexual.
 Ex. 46,XY,t(9;22)(q34;q11.2) = faimosul cromozom Philadelphia chromosome (Ph), o anomalie specifica asociata cu
Leucemia Mieloida Cronica (LMC)

 b. Deletiile (pierdere de material cromozomial) (del)

 Un mic fragment dintr-un cromozom poate fi desprins si pierdut. Daca materialul lipsa contine informatie importanta
pentru dezvoltarea sau functionarea organismului, poate rezulta o afectiune genetica. Deletiile mari sunt de obicei
incompatibile cu viata. Deletiile pot aparea oriunde de-a lungul unui cromozom.

 c. Duplicatiile (castig de material cromozomial) (dup)

 Un mic segment al unui cromozom poate fi duplicat (prezenta in dublu exemplar, in tandem=cap-la-cap). Aceasta
duce la o crestere a numarului de gene prezente si poate avea ca rezultat o problema de sanatate, crestere si/sau
dezvoltare.
 d. Inversiile (inv) si cromozomii inelari (r)(ring)
 Sunt situatii in care un segment cromozomial isi schimba orientarea (inv) sau cromozomii isi unesc capetele formand un
cerc (ring) in loc de forma lor normala. Rezultatul poate fi ca in, timpul dobandirii formei de cerc, o parte a materialului
genetic poate fi pierdut. De asemenea, structura cromozomiala modificata poate genera probleme la diviziunea
cromozomiala in vederea spermatogenezei.
 Daca un parinte are un astfel de re-aranjament cromozomial (inversie sau ring), copilul poate mosteni un dezechilibru de
material cromozomial, care poate cauza probleme in dezvoltarea fizica si/sau intelectuala.

 e. Izocromozomii (i)
 Un izocromozom este un cromozom anormal cu doua brate identice, fie doua brate scurte (p), fie doua brate lungi (q).

 f. Cromozomii dicentrici (dic)

 Cromozomii dicentrici rezulta din fuziunea anormala a doua segmente cromozomiale, fiecare incluzand un centromer.

 g. Insertiile (ins)
 O portiune a unui cromozom a fost desprinsa din locul sau normal si inserata in alt cromozom sau in alt loc pe acelasi
cromozom.

 h. Disomia Uniparentala (UPD eng)

 De obicei un copil mosteneste un set de cromozomi de la mama si unul de la tata.
 In unele cazuri, totusi, ambii cromozomi ai unei perechi sunt mosteniti fie exclusiv de la mama, fie de la tata (disomie
uniparentala). In cazul majoritatii genelor, acest aspect este neimportant si nu produce efecte fenotipice.
 Insa, in cazul a 80-100 de gene, numite gene amprentate (genetic imprinting), numai gena materna sau gena paterna este
activa, astfel ca mostenirea de la un singur parinte (disomia uniparentala) duce la inactivitatea lor si implicit la tulburari de
crestere si dezvoltare fizica si psihica. Cele mai cunoscute sunt Sd.Prader-Willi si Sd.Angelman (cr.15)
Anomalii de structura
ale cromozomilor
Cromozom derivat (der)

Cromozom inelar (ring) (r)

Exemple de del, i, add, inv

 Translocatia robertsoniana (rob)

TRANSLOCATIE ROBERTSONIANA= fuziunea

a 2 cromozomi acrocentrici (a bratelor lungi)
cu pierderea bratelor scurte (care de regula nu
contin informatie genetica)

Ex: 46,XX,rob(13q;15q)

Pot fi implicati cromozomii 13,14,15,21,22

(acrocentrici)

Purtatorii de translocatii sunt fenotipic normali

dar au un risc considerabil de a avea copii cu

anomalii citogenetice (trisomii)
rob(q13q14) &
rob(q21q14)
sunt cele mai frecvente
 Sindroame datorate deletiilor si
microdeletiilor
DELETII:
 Sd. Cri du Chat (5p-)
 Sd. Wolf-Hirschhorn (4p-)

MICRODELETII:
 Sd. Prader Willi: microdeletie pe cr. 15(q11-q13) patern
 Sd. Angelman: microdeletie pe cr. 15(q11-q13) matern
 SINDROMUL CRI DU CHAT
(deletia 5p-)
Incidenta: 1/50000 nasteri
 SIMPTOMATOLOGIE
 retard mintal sever

 plâns caracteristic (tip tipat de

pisica) se amelioreaza dupa vârsta de
2 ani

 microcefalie

 facies rotund

 hipertelorism

 epicantus

 micrognatie

 urechi jos implantate

 malformatii
 cardiace
 urogenitale
DIAGNOSTIC
 Diagnostic clinic – suspiciune de boala
 Diagnosticul clinic confirmat prin diagnostic citogenetic
 Cariotip
 FISH

EVOLUTIE. PROGNOSTIC
 Speranta de viata – in functie de malformatiile prezente

SFAT GENETIC
 Risc minim pentru deletiile de novo (90%), si variabil pentru
cele în care unul din parinti are translocatii
 SINDROMUL WOLF-HIRSCHHORN
(deletia 4p-)
Incidenta:
1/50000 de nou-nascuti
SIMPTOMATOLOGIE
 hipotrofie staturo-ponderala marcata

 Facies cu aspect de “casca de

luptator grec” (arcade sprancenoase
proeminente si radacina nazala
largita)

 Microcefalie

 Hiperterolism

 urechi jos implantate, cu helix plat

 retard mintal

 malformatii cardiace (defecte septale)

DIAGNOSTIC
 Diagnostic clinic - suspiciune de boala
 Diagnostic citogenetic
 FISH - de certitudine

EVOLUTIE. PROGNOSTIC
 Speranta de viata limitata
 Peste 30% mor din primul an

SFAT GENETIC
 Riscul de recurenta la cele de novo - foarte mic (creste în cazul
translocatiilor)
 SINDROMUL PRADER WILLI
del 15 (q11-q13) cromozomul patern
Incidenta
 1/10000-15000 nou-nascuti
SIMPTOMATOLOGIE
 Hipotonie neonatala, dificultati de supt

 Dismorfologie cranio-faciala
caracteristica

 Hiperfagie (datorata lipsei centrului

hipotalamic al satietatii)

 Obezitate consecutiva hiperfagiei

 Hipostatura (inaltimea medie cca. 150cm)

 Hipogonadism

 Retard mintal moderat

 Tulburari de vorbire

 Tulburari de comportament
 SINDROMUL ANGELMAN
del 15 (q11-q13) cromozomul matern
Incidenta
 1/10000-40000 nou-nascuti
SIMPTOMATOLOGIE

 Retard mintal sever

 Microcefalie

 Tulburari motorii si de
echilibru

 Lipsa vorbirii

 Tulburari caracteristice de
comportament