EPILEPSIA

Sau
Diva milenara a neurologiei
 SCURT ISOTRIC
• 1050 I.H textul cuneiform Saikku – primele
descrieri ale manifestarilor de tip epileptic
interpretate ca interventii demonice
(convulsii, crize partiale)
• 400 I.H Hipocrate scrie prima carte despre
epilepsie ca boala a creierului.
• John Hughlings Jackson (1835-1911),
parintele epileptologiei moderne-studiaza
bazele morfopatologice si anatomice ale
bolii.
• 1995 – este descrisa prima gena implicata
intr-un sindrom de epilepsie ereditara
 INTRODUCERE
• Epilepsia este o tulburare neurologică comună care se datorează unor
factori care interferează cu impulsurile electrice la nivelul creierului. Sistemul
nervos produce descărcări electrice bruşte, excesive şi dezorganizate care
duc la apariţia convulsiilor.
• Convulsiile interferează temporar cu controlul musculaturii, controlul
defecaţiei (eliminarea de fecale), vorbirea, vederea şi conştienţa
bolnavului.
• Epilepsia nu este o boală mentală ,neurologică sau psihică, ea putând fi
cauzată de diferite afecţiuni precum: traumatisme craniene, accidente
vasculare, infecţii cerebrale, tumori cerebrale, uneori putând fi şi moştenită
genetic.
• La mai puţin bolnavi de epilepsie cauza primară este neidentificabilă.
 INTRODUCERE
Criza epileptica = ansamblul simptomelor clinice determinate de
hiperactivitatea paroxistica( paroxism= perioada unei tulburari sau
boli in care simptomele sunt cele mai acute ) a neuronilor corticali
hiperexcitabili.
• ← epilepsie sau alt tip de afectiune cerebrala: traumatism, tulburari
metabolice etc

• Epilepsia = maladie cronica caracterizata de crize repetitive de

epilepsie (diagnostic de epilepsie <=> peste 2 crize epileptice la un
interval de > 24h)
 TIPURI DE CRIZE EPILEPTICE
• Crize generalizate – hiperactivitate a intregului cortex (fara semne
focale)
- crize generalizate tonico-clonice(grand-mal/convulsii) - cel mai cunoscut
tip de criză. În timpul fazei tonice, ritmul respiraţiei poate scădea sau poate
înceta, ea revenind în timpul fazei clonice la un ritm mai scăzut. În timpul fazei
clonice au loc convulsiile propriu-zise. În timpul episodului epileptic, limba şi
buzele pot fi muşcate.(nota contrar parerii general acceptate,nimic nu
trebuie sa fie pus in gura persoanei in timpul unei crize doar canula Guedel si
intoarcerea sa pe o parte ptr a impiedica sufocarea ).
- crize mioclonice(sunt reprezentate de contracţii rapide şi scurte ale
muşchilor corpului, cel mai adesea având loc pe ambele părţi ale corpului în
acelaşi timp
- absente (petit-mal - caracteristice cel mai adesea copiilor, apar între 5 şi
12 ani şi se prezintă prin lipsa temporară a conştienţei, câteodată persoanele
privind în gol. Crizele încep şi se încheie brusc.)
-Crize atonice (drop attacks) - produc pierderea bruscă şi temporară a
tonusului muscular;
 TIPURI DE CRIZE EPILEPTICE
• Crize partiale – hiperactivitatea unei parti a cortexului (semne focale in
functie de zona corticala implicata)
- Crize partiale simple = fara pierderea a starii de constienta((Totuşi,
persoanele care au acest tip de crize îşi dau seama că nu pot vorbi sau chiar
nu se pot mişca până când criza nu a trecut. Ele îşi pot aminti exact ce s-a
întâmplat în timpul crizei.)
- Crize partiale complexe = cu pierdere a starii de constienta (persoana,
putându-se afla într-o stare asemănată de experţi unei stări de transă sau de
vis. Persoana nu poate interacţiona cu ceilalţi într-un mod normal, nu îşi poate
controla mişcările, vorbirea sau acţiunile, nu ştie ce face şi nu îşi va aminti la
sfârşitul crizei ceea ce s-a întâmplat.)
-Crize partiale cu generalizare secundara = semne focale urmate de o
criza generalizata.
 CRIZA GENERALIZATA
Criza generalizata tonico- clonica
Evolueaza in 3 FAZE obligatorii
1. Faza tonica – debut brutal
- Tipat
- Cadere
- Pierderea starii de constienta
- Contractura musculara generalizata
- Tulburari vegetative (cianoza, hipersalivatie)
- Muscarea limbii
2. Faza clonica
- secuse musculare bilaterale simetrice(secuse=contractie musculara provocata de aplicarea unui stimul electric
unic)
3. Faza rezolutiva post-critica
- coma hipotonica apoi confuzie la trezire
- pierdere de urina
- respiratie stertoroasa (sforaitoare)
- recuperare lenta a starii de constienta
- amnezia crizei
- dureri generalizate – mialgii (legate de contractile musculare)
 CRIZA GENERALIZATA MIOCLONICA
• Singurele crize generalizate fara tulburari ale starii de constienta
• Secuse musculare bilaterale simetrice

ABSENTA
• Pierdere brutala a contactului
• Intreruperea activitatii pe care o desfasura in momentul aparitiei crizei
• Privire fixa
• Reluarea activitatii cu amnesia crizei
• 2 mari tipuri: TIPICE si ATIPICE
Absente tipice: debut brutal, durata scurta (cateva secunde), neinsotite de alte
simptome; EEG: Aspect varf-unda 3 Hz simetric, sincron, traseu de fond normal
Absente atipice: debut progresiv, durata mai lunga, insotite de cadere si clonii;
EEG: Aspect Vf- unda < 3 Hz, asimetric, asincorn, traseu de fond anormal.
 CRIZELE PARTIALE
• = hiperactivitate a unei parti limitate a cortexului  semne focale in functie de zona
corticala implicata.

• Desfasurarea unei crize

- semne focale caracteristice zonei corticale afectate (unilaterale)
- extinderea hiperactivitatii neuronale
– in aceeasi regiune in functie de somatotopie(somatotopie=corespondența
existentă între zonele nervoase centrale talamice sau corticale și teritoriile somatice;)
- intr-o alta regiune in functie de anatomia corticala
- in tot cortexul – evoluand spre o criza generalizata
- dupa criza  deficit post-critic cu recuperare progresiva (urmare a epuizarii neuronilor
care au fost excitati).
• Tipuri:
- simple constienta normala in timpul cizei (pacientul poate reactiona la stimul, isi poate
povesti criza)
- complexe  pierderea contactului in timpul crizei (nu raspunde la stimuli, amnesia crizei)
• Simptome posibile in functie de zona corticala
SEMNE MOTORII
- crize motorii – mioclonii, miotonii (origine = conrtex motor primar contralateral)
- crize fonatorii – vocalizari, afazie (origine = cortex Rolandic)
- crize versive – devierea capului/privirii/corpului (cortex frontal)
SEMNE SENZITIVE
- crize sensitive – parestezii (origine = cortex parietal contralateral)
SEMNE SENZORIALE
- crize visuale – fosfene(tulburare vizuală sub formă unor puncte luminoase),
scotoame(pierdere sau diminuare a vederii într-o zonă a câmpului vizual.), halucinatii
complexe (origine = cortex occipital)
- crize auditive – acufene, halucinatii complexe (origine = arie auditiva primara)
- crize olfactive - cacosmia(deficiență constând în perceperea exagerată a mirosurilor
urâte) (origine = cortex orbitofrontal)
- crize gustative – halucinatii gustative (origine = regiune operculara)
- crize de vertij (origine = cortex parietal)
CRIZE TEMPORALE (origine = cortex temporal)
- crize vegetative - tulburari de ritm, hipersalivatie etc
- crize psihice – senzatie de vis, de stranietate, de irealitate, de deja-vu, delir
 STAREA DE RAU EPILEPTIC
• Definitie = o criza epileptica anormal de lunga (> 5 min) sau mai multe crize ce se
repeta fara revenire la starea de constienta normala intre 2 crize
• Stare de rau epileptic convulsivant – GRAVISIM  transfer pe ATI
Clinic – clonii permanente (“convulsii”)
Risc
- legat de epuizarea neuronala data de hiperactivitatea permanenta: edem
cerebral, leziuni neurologice  moarte neuronala
- legat de rabdomioliza (distrugerea tesutului muschilor striati ce conduce la
eliberarea in sange a mioglobinei ,pigment muscular toxic)data de clonii: acidoza,
tulburari vegetative, hipersecretie bronsica, insuficienta multipla de organ, moarte.
• Starea de rau epileptic non-convulsivant: partial sau generalizat sub forma de
absente
Clinic
- sindrom confuzional, mioclonii, deficite neurologice in functie de zona corticala
implicata
- Dg: EEG pathologic.
 EPILEPSIA
• = susceptibilitatea de a face crize de epilepsie
• Criza de epilepsie = un simptom (si nu boala in sine) ce reflecta
hiperexcitabilitatea neuronilor corticali.
• 2 mari categorii etiologice
- Epilepsia simptomatica - hiperexcitabilitatea neuronala este legata de o
leziune cerebrala corticala/anomalie metabolica
- Epilepsia idiopatica (genetica) – hiperexcitabilitatea este “spontana”, nu
exista leziune cerebrala determinanta;debuteaza cel mai frecvent inainte de
20 de ani.
 CE FACEM IN FATA UNEI CRIZE
EPILEPTIC?
• URGENTA
- Notam ora de debut a crizei
- securizam mediul (indepartam pacientul de foc, apa,
cioburi..)
- pozitie laterala de siguranta
- eliberarea cailor resp. sup.  canula Guédel
- prinderea unei linii venoase daca este posibil

- Eliminarea unei hipoglicemii – glicemie capilara

- Observarea crizei
- Criza in sine nu se trateaza - prin definitie se opreste
singura (spre deosebire de starea de rau epileptic)

- ATENTIE – daca o criza dureaza > 5 min – cel mai probabil este
vorba despre o STARE DE RAU EPILEPTIC
 STAREA DE RAU EPILEPTIC -
ATITUDINE TERAPEUTICA
• URGENTA VITALA  TRANSFER PE ATI
• Monitorizarea cardio- vasculara, SaO2
• Masuri respiratorii – O2-terapie daca SaO2 ≤ 92%, Canula Guédel, IOT
• Tratament etiologic
- antiepileptice ci actiune scurta iv – benzodiazepine (doza se poate repeat dupa 5
min)
- antiepileptice cu actiune lunga iv – fenobarbital, fosfofenitoina
- anestezie generala

Supraveghere: eficacitate – exam neurologic, EEG; monitorizare hemodinamica si

respiratorie
 EXAMENUL CLINIC DUPA O CRIZA
EPILEPTICA
• Anamneza
- antecedentele personale si familiale ma ales cele neurologice; epilepsie/
crize de epilepsie in trecut?; expunerea la toxice
- tratamente urmate – sevraj?
- istoricul bolii – descrierea crizei de catre pacient sau de catre marotori;
- cautarea factorilor favorizati: privarea de somn, ingestia de
medicamente/toxice (alcool, droguri)
- sevraj medicamentos sau alcoolic
- stimulare luminoasa
• Examen obiectiv – neurologic – semne de focar?; general – semne de
pneumonie de inhalare
 ETIOLOGIA CRIZELOR EPILEPTICE
• Etiologii simptomatice – toate leziunile cerebrale corticale sau tulburarile metabolice pot determina
“iritarea cortexului” criza epileptica simptomatica
- Post-traumatice – hematoame extra-durale, sub-durale, parenchimatoase
- Vasculare – AVC, infarct cerebral, hematom cerebral,
- Infectioase – encefalite, meningoencefalite, abcese
- Tumorale (!!)
- Endocrine/metabolice – hipo/hiperglicemie, hipocalcemie, hiponatremie
- Toxice: etilism acut sever, sevraj alcoolic, droguri, medicamente (supra/subdozaj)
- Malformatii corticale (displazii=anomalie în dezvoltarea unui țesut, a unui organ )

• Idiopatice – uneori crizele epileptice nu pot fi explicate decat printr-o hiperexcitabilitate corticala
genetica; vorbim atunci de o epilepsie “idiopatica” – apre de obicei inaite de 20 de ani.

• In toate cazurile – EEG+ RMN

• Analize de laborator (HLG, PCR, inograma, creat, Ca-emie, glicemie, ALT, AST, GGT, BT, BC, toxice
(alcool, HbCO, droguri); eventual dozarea titrului de antiepileptice
• PL sindrom meningeal/ febra (dupa efectuare unei imagistici cerebrale)
• Crize “obisnuite” ale pacientului cunoscut epileptic
Adica – epilepsie deja explorata, crize identice in antecedente, examen
clinic normal

Monitorizare in ambulator
Atentie la regulile igieno-dietetice – evitarea factorilor favorizanti
Evaluarea compliantei la tratamentul antiepileptic
 CONDUITA TERAPEUTICA
• In ambulator
Tratament etiologic
Evitarea factorilor favorizanti (privarea de somn, administrarea de medicamente/toxice, sevrajul
medicamentos/alcoolic, stimularea luminoasa)

Tratament antiepileptic cu durata lunga de actiune

- Monoterapie
- Cresterea progresiva a dozelor

Tratamentul etiologic a bolii subjacente in cazul epilepsiei simptomatice

Masuri associate
- Educatie terapeutica – conduita de urmat in caz de criza; interzicerea intreruperii tratamentului;
interzicerea unor activitati precum escalada, sporturile nautice etc)
- Contraceptie eficace
- Suport psihologic
- Masuri legate de activitatea profesionala (medicina muncii, reorientare profesionala in caz de
meserii incompatibile – sofer de autobus, lucru la inaltime, armata…)
- Sfaturi legate de conducerea de automobile
- Evaluarea regulate a compliantei la tratament si a calitatii vietii
 CONCLUZII

• Criza epileptica = manifestare clinica determinate de hiperactivitatea

paroxistica hipersincrona a neuronilor corticali hiperexcitabili
• Epilepsie = 2 crize intr-un interval mai mare de 24h
• Investigatii de prima intente: EEG si RMN cerebral
• Starea de rau epileptic – URGENTA VITALA
MULTUMESC !